Universul, martie 1886 (Anul 3, nr. 457-481)

1886-03-02 / nr. 457

Universul bună, purtarea deputaților, a căror atitudine a favorizat greva de la Decazoville. Plecarea miniștrilor la Niș, s’a amânat în ultimul moment, ei nu vor pleca decât mâine. Diferendul, care s’a ridicat între regia tutunurilor și administrațiunea datoriei publice, privitor la suprimarea exportului de tutun în Egipt, e acum aplanat. Suprimarea liniei vamale din Rumelia a luat un caracter definitiv. Sid Pașa a informat despre acesta pe d. Freycinet, într-un mod oficial. Conferința probabil va ține prima sa ședință Sâmbătă, după o întrunire pregatitare, care va avea loc la baronul Calice,decanul corpului diplomatic. Sir Witte va representa pe Englitera o conferință. Thornton a remis asta d( Sultanului scrisorile sale de acreditare. S’au pronunțat discursuri amicale. Nu s’a făcut nici o alusiune la situațiunea actuală. împăratul a primit astăgii la prănz, în audiență particulară, pe baronul de Kaulbars, atașat militar al Rusiei la Viena. Baronul Kaulbars care se întorce de a St. Petersburg, se guce că ar fi însărcinat cu o misiune a Țarului către împăratul Austriei. Belgrad 27 Februare Viena. 28 Februarie. Constantinopol, 27 Februarie. Constandinopol 26 Februarie ——------------------------......................... — 3 ACTE OFICIALE * I. Consiliul general al județului Teleorman este autorizat de a se ocupa, în sesiunea extraordinară în care este convocat, și cu găsirea mijlocelor necesare pentru plata salariului a două vaccinatori, ce urmeza a se înființa din nou. * Se aprobă mai multe venimente de fonduri, votate de consiliul general al județului Dolj, a se face în budgetul decimelor pe exercițiul 1885—1886. * I. Consiliul general al județului Co Turluiu, este autorizat de a se ocupa, în actuala sa sesiune extraordinară, și cu votarea necesarelor virimente de fonduri în budgetul decimelor pe exercițiul 1885 — 1886. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Spanțova din județul Ilfov. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Valea Lungă din județul Dâmbovița. * D. C. Constant, licențiat al facultăței juridice din Paris, actual procuror la tribunalul Dolj, este numit supleant la același tribunal. la băieri s’a votat o pensiune văduvei unui doctor și sunt la ordinea grilei mai multe pensiuni. D. N. Voinov, se unește cu cererea d-lui Cozadini și protestază în contra faptului că biuroul favoriseză unele cereri de pensiuni. D. ministru al justiției, spune că votarea pensiunilor nu póte strica echilibrul bucletar. D. Cozadini ruga pe birou ca să revie asupra votului dat. D. ministru de lucrări publice, spune că Adunarea n’a dat un vot pentru amănarea tuturor pensiunilor ci numai al pensiunilor din griua aceea. Discuțiunea se închide. D. D. Tănăsescu își desvoltă interpelarea anunțata, privitore la unele neregule ce se petrece la societatea „Unirea.“ Cere d lui ministru ca să mergă la societatea „Unirea“ și să cerceteze dacă denunțarea este adevărată sau nu. D. ministru al comerciului, făgăduesce că va cerceta. D. C. Disescu spune că personele cari stau în capul acelei societăți, precum și d-nii D. Brătianu, G. Vernescu, general Cernat etc. îi dau destule garanții. Constată lipsa unei legi care se declare societățile de persone civile. Stăruie ca guvernul să presinte o asemenea lege. D. N. Voinov, se uneșce cu ultima cerere a d lui Disescu și felicită ministerul că n’a intervenit la acea societate. D. ministru al comerciului spune, că dăcă s’a petrecut vr’o neregularitate la „Unirea“ acționarii să facă denunțarea și procurorul să mărgă acolo. Discuțiunea se închide. Se votăză câteva credite și apoi se reîncepe discuția pe articole a proiectului pentru Camerele de comerciu. Ședința continuă. Corpurile Legiuitore CAMERA Ședința de la 28 Februarie. D. Gr. Cozadini, se plânge că voturile Camerei nu sunt respectate. Camera a hotărît că până după votarea budgetelor să nu mai acorde nici o pensiune și a SENATUL Ședința de la 28 Februarie. D. Orleanu citesce raportul și legea pentru înstrăinarea locur’ilor ce cad în vatra comunei urbane Călărași. D. Vergale susține legea. D. general Fălcoianu combate legea. D. Ferskide o susține. D. Cotescu întrebă dacă țăranii vor să -și vândă locurile. D. S. Mihălescu explică, că orașul aredestul loc unde s’ar putea întinde, fără alienarea locurilor săteneșci. Țăranii nu vor să vîndă locurile, ci alții vor să le cumpere ca să cîștige ei când drumurile de fer vor trece pe acolo. După o mică explicațiune dată de d. Nacu la art. 1, Legea se voteza. In urmă la orele 4, Senatul trece în secțiuni. Insciințăm pe domnii abonați al căror abonament espiră anii 1 Martie, că acesta va fi cel din urmă număr ce vor primi. Spice din Străinătate Duel american. —La Vincennes, duel sergenți furieri de artilerie, în vîrstă fiecare de câte 25 ani, se certară din pricina unei serviture de la un birt, pe urmă se provocară la duel. Duelul avu loc într’o odaie, fără martori.--Adversarii dădură foc cu revolverul într’același timp și se loviră reciproc la inimă , călură morți pe dată. —<*— Autorii celor din urmă atentate din Paris.r— Medicii conchiseră că Pionier, cel care trase un foc de revolver în Cameră după ce aruncă o scrisare lui Clémenceaux, este atins de nebunie primejdiosă. S’a emis o ordonanță d’a nu se da curs afacere contra lui, și a fost închis într’un balamuc. Galli, cel care aruncă o sticlă dintr’o galerie a Bursei și pe urmă trase trei focuri de revolver asupra agenților de schimb, stărite în a spune, că n’are complici. Este un tîner forte instruit ; a învățat singur cinci limbi. In loc să micșoreze vina el o îngreuneza , zice că nădejduia să omore vreo patruzeci de persone. Poliția crede că Gallu, e un pseudonim și că el e un strein. Ilustrația nostră Gravura nostră ne înfățișază pe d. Prosper Gricquel, distins ofițer al marinei franceze decedat în aceste ultime zile. Câțiva ani acum, cu permisiunea guvernului francez, el s-a dus în China und a instrui arsenalul de la „Fu-Ceu“, pe care marina franceză în cel din urmă resbel contra Chinei, îl bombardă. Prosper Gicquel, cu câtva timp înnaintea resbelului se întorsese în Franța aducând cu sine pe mai mulți tineri chinezi spre a urma acolo cursurile sculelor militare. De atunci numitul căpitan nu s’a mai reîntors înapoi în China, și câteva grile acum, el a încetat din viață lăsând vii regrete în cercurile în care era cunoscut. 2 (14) Martie 18S6 Ultime Solii Bucuresci, 1 Martie. Se vorbesce că prefectul județului Bacău va fi mutat la Bârlad. IC O broșură ce vorbeșce contra aranjamentului turco-bulgar tipărită pe contul agenției ruse din Sofia, a fost cu profusiune distribuită în totă Bulgaria. IC Ieri la 12 ore a avut loc un consiliu de miniștri sub președința d-lui I. C. Brătianu. 21c Se ghee că unele comune rurale n’au voit să dea nici un ajutor pentru restabilirea circulațiunei pe liniile ferate întreenite, și de acea restabilirea s’a făcut așa cu greu. i Câmpulungenii au făcut, se țice, o măreță primire rămășițelor pămentesci ale regretatului _ Aricescu. 30 Părintele Gr. Muscelenu, fost protopop la Giurgiu, s’a săvirșit din viață alaltăieri la amiații. Singurul concurent pentru premiul cel mare de anul acesta al Academiei române este d. Vulpian. La spitalul Caritas din capitală se zice, că bólele nervose se trateza prin ipnotism. le Generalul Budișteanu, comandantul divisiunei de la Tărgoviște, se află bolnav suferind de glontele ce i a intrat între coate pe timpul resboiului și pe care nu l’a mai putut scote. Comunicațiunea între Capitală și Moldova încă nu s’a restabilit; nu numai pasagerii nu pot merge și veni dar nici poșta. Stati omenii fără nici o coresponidență ca în pădure, în alte părți, s’ar fi purtat călare sau oricum altfel în asemenea coșuri. i Nouă vagone noul, $ice „Românul“, puse spre a se încerca pe linia Fetesci, s’au ciocnit din care causă s’afi stricat 14 vagone cari vor fi trimise din nou la atelier spre a se repara.i Se țlice că M. S. Regina va asista la reprezentațiunea cu tablouri vii ce se va da Luni la teatrul național în folosul Ateneului. Circulațiunea între Brăila Brăila port s’a întrerupt. S’a restabilit circulația pe liniile ferate între Tecuciu Galați, Tecuciu-Bârlad și Buzău Galați. Intre Brăila și Buzău, la Ianea, plugul pentru rădicarea zăpedei de pe linie s’a înnomolit și mașina abia s’a putut scote din trocan. i D. I. C. Brătianu era ieri bolnav și nu a părăsit camera.i.. . D-ra Elena 1 heoporini, nu va cânta d cât în Bucuresci și la Craiova orașul seu natal. 1 i Amintim că disară se represintă la teatrul Dacia bassa revistă Nazatic Ni se raporteza că lucrările de canalizare a capitalei s’au adjudecat asupra societăței belgiane din Liege. O i I Foița. „TraiversalvLl“ 78 PRINCIPELUI BISMARCK PARTEA DOUA ID © s nu osteniții XIII Păcate vechi Ca medie, d-ta ai trebui să cunosc femeile, d-le doctor ! Și le și cunosc!. Prin urmare singur vei trebui să ’ți spui că ’mi va fi ușor să încânt pe acestă femee ca să devie soția d tale, după despărțirea ei. Peronie se reașezase pe scaunul ce sta înaintea biroului și asculta cu cea mai mare băgare de samă la ceea ce ’i ghcea văduva. Printr’acesta gândurile ’1 sbuciumați și ’1 frământam Era prea prudent pentru a nu cunosce numaidecât că văduva avea nisce motive precise de a face cunoscința Matildei, dar și scia prea bine că era cu totul zadarnic de a se încerca să afle acele motive din gura văduvei. Se gândea însă dacă nu era bine ca în cele din urmă tot să primesca propunerea ei. Nu era de crezut că ea voia să’i facă lui reu, dar că putea să ’i aducă servicii, servicii imense, acesta el o soia positiv. Astfel șovăi câteva minute, dar necunoscând mobilele văduvei și temându-se de ele în secret, cregiu în cele din urmă că e mai bine a nu lăsa pe acesta femee ca să capete o influență asupra Matildei și să -și ducă singur intriga sa la un bun sfirșit. De aceea răspunse văduvei că de mult îi pare rău că s’a luat după povețele ei, că nobilul caracter al Matildei și inima cea frumósa l’a mișcat într’atâta, încât mai bine prefera să renunțe la fericirea propria și a se devota cu totul pentru tînera femeă, că prin urmare el singur îi va descoperi totul. Văduva nu ’i dete creglement. Deși ’și zicea că la un amorezat totul e cu putință, totuș o mirase chestrarea doctorului și numai decât vețiu că voia să scape de densa cu chipul acesta. Dar în fața declarațiunei lui precise, ea nu putea face nimic altceva în acesta cestiune decât a ’î declara resbel și a părăsi imediat casa lui. Dar înainte de a face acesta, voia să mai dea posibilitatea de a ’i afla planul pentru ca să vagă, că ea mai avea și alte chițibușe cu cari putea să ’l constrângă. Dar tot nu ’și abandonă strategema de a juca rolul de hamă forte amabilă. — Așadar, iubite domnule doctor, gliseea, esci tare hotărît să-i spui acelei teme, că ai înșelat o și că tata istoria despre frățenia lor a fost o glumă — o glumă urîtă—din parte-ți. Péte vei merge cu delicatețea până acolo încât vei recunosce că ai spus acele minciuni infame tinerei perechi pentru că iubesc pe acea femee încântătore, d-ta om matur, om în totă firea și doresci s’o iei de soție. Șî negreșit că vei preferi să faci numai o dată acesta frumosa declarație și deci o vei face în fața ambilor soți. Atunci aș avea să te rog numai un lucru : să procuri o lege la acesta representație ! Iți promit un efect dramatic extraordinar din acesta gentilă descoperire. Firesc e că ’mî-ar fi și mai drag dacă ’mi-ai permite să joc și eu un rol de actriță în acesta frumosă tragi-comedie. Péte vei invita și pe fratele d-tale d. Seldi la acesta acțiune de Stat, căci ■el va avea desigur o mare plăcere de a vedea pe d. doctor Peronie jucând rolul așa de comic și așa de ridicol de păcătos pocăit. Doctorul, forte bresat de batjocura văduvei, fu cupris fără veste de o idee luminosă la pomenirea fratelui său, și numai decât recunoscu că văduva era instrumentul lui Seldi și că totă acesta afacere era în cea mai strînsă legătură cu furtul milionelor. Acum era forte hotărît să ia o atitudine energică în contra văduvei, și nu întârzia nici un moment pentru a ’l-o arăta. — Ah, zise el sculându-se cu mândrie, vorbesc de frate-meu de onorabilul d. Seldi. Pété nu scia că frate-meu a fost în patria nostră, în Lombardia, un advocat italiano-nemțesc. Din diferite motive forte seriose a fost nevoit să plece din Italia și Austria și să se ascumgă în Germania care era pe atunci în ostilitate cu Austria, ca comptabil într’o casă de bancă. N’a părăsit patria fără a fi luat mai întâi averea mea pe care o fură în modul cel mai simplu, spărgându’mi lada. Am plecat după el pentru a ’i relua prada— dar a trebuit să renunț în cele din urmă. Dar dacă are vreun pian în “contra tinerei femei spune’i că voi proceda forte energic față cu el ! E forte rea compromis într’un orecare furt de căteva milione... îmi dați voie să vă întreb dacă scrți ceva despre acest furt ? Văduva făcu semn cu capul că da. — Cunosc forte bine acesta istorie ! glise ea apoi. — Ei atunci o să scrî ce armă am înpotriva onorabilului meu frate, răspunse Peronie cu tărie. Văduva surîse. Era un surîs așa de amabil și în acelaș timp așa de răutăcios și diavolesc, încât medicul, care arătase o neliniște vădită la cea din urmă întorsătură a convorbirei, fu cuprins de un adevărat cutremur înaintea acestui zâmbet. Varlamhorst. (Va urma) ...............................0 ................................