Universul, iulie 1888 (Anul 5, nr. 170-195)

1888-07-24 / nr. 189

­Anul V.—No. 189. Calendar Zilnic 1888 Sâmbătă, 25 Iulie. Martirii Profiri, Profil și alții. Sarele resare la 4 ore 49 m. Apune la 7 ore 26 m. Efemeride 23 Iu­lie 1877. Țarul și marele duce Nicolae trimit M. S. Domnului, următoarea depeșă : „Vino în ajutorul nostru. Treci Dunărea pe unde vei voi ; dar vino grabnic în ajutorul nos­­tru. Turcii ne prăpădesc. Causa creștină este perdută.“ — Armata română se împarte în armată de operațiune, armata de observațiune și armată de apărarea teritoriului. Divizia 2 și 3, pornesc spre Corabia. Cel mai mare succes. Romanul „Mietta“ de E. Richebourg, ce vom publica în curând în fascicole ilustrate zilnice și cu preț de 5 bani în tota țară, a fost plătit la­­ Paris 500 mii lei, s’au tipărit 3 milione exem­plare și s’au făcut 3 ediții numai în 8 zile. Cetitorii „Universului“ nu vor uita a ceti acest frumos roman, o lati? în Cap.taîS.—solistif în județ ESDACȚIA Ș3 ARREINISTRAȚIA: bucurești, strada brezoianu se bucurești cu al­sen, mutându­se în orașul cu a­­cest nume. El își adună noul armate și porneș­te asupra Chersonului. Insă pe drum îi intră în inimă frica că o să fie învins. Intr’o nopte când dormea în câmp în mijlocul trupelor, viseză ceva urît. Dânsul se scula, se aruncă cu fața la pământ și se rugă ferbinte lui Christos să-l ajute, făgădu­ind că se va face creștin."* După o septemână ajunge la Cherson, înconjură cetatea, o bate și o ia. Cru­cea a învins, îndată Wladimir cere în căsătorie pe frumosa princepesă Ana Porfirogenita sora împăratului Constantinopole­. Prin­cipesa devine soția sa și Vladimir își ține jurământul din luna iulie anul 988. Intr’o zi el se aruncă în apele flu­viului Nipru și se boteză de împreună cu o mulțime de ameni al sef. Mii de luptători se botezară în urmă și popii bizantini având în cap pe mitropolitul Mihail, îi învețară rugăciunile. In același an Dumnezeii păgănești, ciopliți din butuci de copaci, la cari se­ închinau până atunci rușii, au f­ost înecați în apele Niprului cu o pompă măruță. Dumezeul cel mai mare, Pe­run, care fusese patronul lui Vladimir a fost legat de coda unui cal, iar ca­lul a fost îmbrâncit în fluviu unde s’a înecat în strigătele sălbatice ala arma­telor. Astfel s’a introdus creștinismul în Rusia și serbarea asta a înecării idoă­iilor și a victoriei cruce­ se repetez în aniversare acum după 900 de ani' API’SE IS TOATE ZILELE SI 1 DEE LIMXLEITA .AJBO^lT^I^iEnsi'X'rES : IN CAPITALĂ m JUDEȚE Pe un an ... 20 Leî Pe 1 an . . 24 Lel Pe 6 lunî . Î0 „ Pe Shinî ... 12 „ Pe 3 lunî . . . 5 „ Pe 3 Ivinî . 11 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAME SE PRIMESC LUI MAI LA ADMINISTRAȚIA ZIAR­UL­U­I BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI BUCUREȘTI, 22 IULIU 1888 Ne așteptam de la d. T. Maiorescu, șeful unei scole noul literare­­ și peda­gogice din țara românească, nu se va folosi de neașteptata sa venire în capul ministerului instrucției publice, ca să își dezveluiasca ideile asupra impor­tantei și urgentei reforme pe care d-sa, între cei d’intern, o preconiseazâ ne­contenit. De­oare­ce consiliul general de in­strucție nu s’a desființat încă, socoteam că d. T. Maiorescu, va adresa, chiar înaintea vacanțelor corpului didactic un sumar de chestiile ce se vor dis­cuta în acel consiliu, alăturând fie­că­­rei chestii, ca căleuză, ideile­­ sale bine întemeiate. Credeam cu atât mai mult aceasta, cu cât, după iege, este dator ministrul instrucției să adreseze la vreme aseme­nea întrebări corpului învățătoresc ; știam că d. Maiorescu e omul legali­tății,—îl știam logician neîndurat, ergu eram siguri că, în acest punct, unde realizarea programel­e sale coroborează obligația legală, va ști să respecte legea. Lucrul ar fi avut importanță mai a­­les fiind­că sunt multe neînțelesul­­ în programa reformătoare a d-lui Maio­rescu. Făcând sumarul­ chestiilor de care va avea să se ocupe consiliul general de instrucție, titularul actual de la instrucție ar fi făcut asupră­ și o anche­tă,­căci neadmisibil­e ca d. Maiorescu de la 1888 să aibă absolut aceleași idei ca d. Maiorescu de pe la 1875. Corpurile legiuitoare se vor deschide, după alegerile generale. Guvernul, sau partida favorizată de guvern, se zicem că va izbuti. In acest caz—foarte probabil— d-nul Maiorescu va remâne titularul instruc­ției. Ce va face ? Va prezintă camerei proiectul D. Sturdza, pe care părea a l favoriza ■ ori va prezintă din nou vechiul seu proiect, ori va face unul nou? In cele doue dintăi ipoteze, s’ar face mare greșelă, de­oare­ce proiectul Sturdza era primit­­ de d. Maiorescu „în lipsă de ceva mai bun,“ de­oare­ce proiectul seui vechiu e o antichitate neadaptabilă cu vremea de azi. Dacă s’ar servi de unul din aceste procedeuri pentru reforma școlară, d. Maiorescu n’ar ajunge să facă de­cât o lucrare provizorie, și școala din pro­vizoriat în provizoriat a că­zut în zapa­ceala de astăzi. Dacă vrea să-și prezinte proiectul seu personal, ar trebui să dea desba­­teri­ publice principalele puncte ale sale de reforme, pentru ca să nu pre­zinte viitorului parlament ceva nein­țeles, asupra punctelor fundamentale chiar ale caruia să fie nedumerită lu­mea. Vorbim așa cum am vorbit mai sus, pentru că socotim că d. Maiorescu își ia în serios polul său de ministru al șcalelor, de­ore­ce știm că d-sa e în­credințat că nu se mai încape amâ­nare în ce privește reforma școlară, fiind­că ne închipuim că e doritor să-și vadă realizată pro­rama sa pedagogică. Dacă nu e așa,—dacă d. Maiorescu se socote ministru provizoriu, dacă crede că școla stă încă destul de bine ca să se mai aștepte reforma funda­mentală, dacă a făcut atâta zgomot cu ideile sale pedagogice numai... ca să facă zgomot, ne am pierde—cu pă­rere de rău—ultima iluzie despre un bărbat de valorea actualului titular al instrucției. DIN RUSIA (Corespondența part. a Universului) Petersburg 19 Iulie Din causa visitei lui Wilhelm al II nu numai eu dar o mulțime de alți co­respondenți streini nu s’au putut duce la Kiev ca să asiste la serbările bise­­ricei. Mă c­ed însă dator să re dau o relațiune sumara despre aceste serbări, dupe știrile ce am putut primi. Puțină istorie . Fondarea statului rus datează de la domnia Sfântului Vladimir, penultimul prinț Varegian Vladimir, care’șî avea reședința la Novgorod, ucide pe fratele său Iaro­polk și unește principatul de la Kiev Dumineca, 24 Iulie (5 August 1888 începutul serbărilor. Jubileul s’a început la 13 Iulie prin­­tr’o mare liturghie făcută pe mormân­tul lui Ascold, unul dintre cei d’ântei principi creștini ai Kievului. A doua zi a fost ședința solemnă a academiei teologice și primirea depu­­tațiunilor rusești și străine de cătră metropolitul Kievului Platon. Afară de România, tóte cele­l’alte țări ortodoxe au trimis representanțî bisericești la a­­cestă serbare. Au fost chiar preoți or­todocși din Japonia, din Kurdistan și din Abisinia. S’au pronunțat la acesta ședință ne­numărate discursuri. Intre tote a fost remarcabil al profesorului Malichowsky care cu o rară elocință a vorbit de misiunea Rusiei, de a fi protectarea și liberatatea poporelorelor ortodoxe. Nici un popor slav catolic nu se bucură de bine­facerile independenței pe când Serbia, Bulgaria (sic!) Muntenegrul, ieri slave și în fine România (auziți!) sunt state libere. Au vorbit în fine papi ruși, șerbi, greci, tot lucruri nesărate. Biserica anglicană și ortodoxă Ceea ce a produs însă o mare sen­­sație, a fost scrisarea de felicitare a arh­iepiscopului englez de la Canter­bury. Ea a fost citită de d. R­obedo­­nosteff procurorul general pe gt. Sinod. Arhhiepiscopul salută în numele a o sută patru­zeci de Țipiscopi anglicani, biserica ortodoxă, cu ocazia jubileului. „Poporul [ ÜSj a­z­s­e]( este tare nu

Next