Universul, iulie 1888 (Anul 5, nr. 170-195)
1888-07-24 / nr. 189
Anul V.—No. 189. Calendar Zilnic 1888 Sâmbătă, 25 Iulie. Martirii Profiri, Profil și alții. Sarele resare la 4 ore 49 m. Apune la 7 ore 26 m. Efemeride 23 Iulie 1877. Țarul și marele duce Nicolae trimit M. S. Domnului, următoarea depeșă : „Vino în ajutorul nostru. Treci Dunărea pe unde vei voi ; dar vino grabnic în ajutorul nostru. Turcii ne prăpădesc. Causa creștină este perdută.“ — Armata română se împarte în armată de operațiune, armata de observațiune și armată de apărarea teritoriului. Divizia 2 și 3, pornesc spre Corabia. Cel mai mare succes. Romanul „Mietta“ de E. Richebourg, ce vom publica în curând în fascicole ilustrate zilnice și cu preț de 5 bani în tota țară, a fost plătit la Paris 500 mii lei, s’au tipărit 3 milione exemplare și s’au făcut 3 ediții numai în 8 zile. Cetitorii „Universului“ nu vor uita a ceti acest frumos roman, o lati? în Cap.taîS.—solistif în județ ESDACȚIA Ș3 ARREINISTRAȚIA: bucurești, strada brezoianu se bucurești cu alsen, mutânduse în orașul cu acest nume. El își adună noul armate și pornește asupra Chersonului. Insă pe drum îi intră în inimă frica că o să fie învins. Intr’o nopte când dormea în câmp în mijlocul trupelor, viseză ceva urît. Dânsul se scula, se aruncă cu fața la pământ și se rugă ferbinte lui Christos să-l ajute, făgăduind că se va face creștin."* După o septemână ajunge la Cherson, înconjură cetatea, o bate și o ia. Crucea a învins, îndată Wladimir cere în căsătorie pe frumosa princepesă Ana Porfirogenita sora împăratului Constantinopole. Principesa devine soția sa și Vladimir își ține jurământul din luna iulie anul 988. Intr’o zi el se aruncă în apele fluviului Nipru și se boteză de împreună cu o mulțime de ameni al sef. Mii de luptători se botezară în urmă și popii bizantini având în cap pe mitropolitul Mihail, îi învețară rugăciunile. In același an Dumnezeii păgănești, ciopliți din butuci de copaci, la cari se închinau până atunci rușii, au fost înecați în apele Niprului cu o pompă măruță. Dumezeul cel mai mare, Perun, care fusese patronul lui Vladimir a fost legat de coda unui cal, iar calul a fost îmbrâncit în fluviu unde s’a înecat în strigătele sălbatice ala armatelor. Astfel s’a introdus creștinismul în Rusia și serbarea asta a înecării idoăiilor și a victoriei cruce se repetez în aniversare acum după 900 de ani' API’SE IS TOATE ZILELE SI 1 DEE LIMXLEITA .AJBO^lT^I^iEnsi'X'rES : IN CAPITALĂ m JUDEȚE Pe un an ... 20 Leî Pe 1 an . . 24 Lel Pe 6 lunî . Î0 „ Pe Shinî ... 12 „ Pe 3 lunî . . . 5 „ Pe 3 Ivinî . 11 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAME SE PRIMESC LUI MAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI BUCUREȘTI, 22 IULIU 1888 Ne așteptam de la d. T. Maiorescu, șeful unei scole noul literare și pedagogice din țara românească, nu se va folosi de neașteptata sa venire în capul ministerului instrucției publice, ca să își dezveluiasca ideile asupra importantei și urgentei reforme pe care d-sa, între cei d’intern, o preconiseazâ necontenit. Deoarece consiliul general de instrucție nu s’a desființat încă, socoteam că d. T. Maiorescu, va adresa, chiar înaintea vacanțelor corpului didactic un sumar de chestiile ce se vor discuta în acel consiliu, alăturând fiecărei chestii, ca căleuză, ideile sale bine întemeiate. Credeam cu atât mai mult aceasta, cu cât, după iege, este dator ministrul instrucției să adreseze la vreme asemenea întrebări corpului învățătoresc ; știam că d. Maiorescu e omul legalității,—îl știam logician neîndurat, ergu eram siguri că, în acest punct, unde realizarea programele sale coroborează obligația legală, va ști să respecte legea. Lucrul ar fi avut importanță mai ales fiindcă sunt multe neînțelesul în programa reformătoare a d-lui Maiorescu. Făcând sumarul chestiilor de care va avea să se ocupe consiliul general de instrucție, titularul actual de la instrucție ar fi făcut asupră și o anchetă,căci neadmisibile ca d. Maiorescu de la 1888 să aibă absolut aceleași idei ca d. Maiorescu de pe la 1875. Corpurile legiuitoare se vor deschide, după alegerile generale. Guvernul, sau partida favorizată de guvern, se zicem că va izbuti. In acest caz—foarte probabil— d-nul Maiorescu va remâne titularul instrucției. Ce va face ? Va prezintă camerei proiectul D. Sturdza, pe care părea a l favoriza ■ ori va prezintă din nou vechiul seu proiect, ori va face unul nou? In cele doue dintăi ipoteze, s’ar face mare greșelă, deoarece proiectul Sturdza era primit de d. Maiorescu „în lipsă de ceva mai bun,“ deoarece proiectul seui vechiu e o antichitate neadaptabilă cu vremea de azi. Dacă s’ar servi de unul din aceste procedeuri pentru reforma școlară, d. Maiorescu n’ar ajunge să facă decât o lucrare provizorie, și școala din provizoriat în provizoriat a căzut în zapaceala de astăzi. Dacă vrea să-și prezinte proiectul seu personal, ar trebui să dea desbateri publice principalele puncte ale sale de reforme, pentru ca să nu prezinte viitorului parlament ceva neințeles, asupra punctelor fundamentale chiar ale caruia să fie nedumerită lumea. Vorbim așa cum am vorbit mai sus, pentru că socotim că d. Maiorescu își ia în serios polul său de ministru al șcalelor, deorece știm că d-sa e încredințat că nu se mai încape amânare în ce privește reforma școlară, fiindcă ne închipuim că e doritor să-și vadă realizată prorama sa pedagogică. Dacă nu e așa,—dacă d. Maiorescu se socote ministru provizoriu, dacă crede că școla stă încă destul de bine ca să se mai aștepte reforma fundamentală, dacă a făcut atâta zgomot cu ideile sale pedagogice numai... ca să facă zgomot, ne am pierde—cu părere de rău—ultima iluzie despre un bărbat de valorea actualului titular al instrucției. DIN RUSIA (Corespondența part. a Universului) Petersburg 19 Iulie Din causa visitei lui Wilhelm al II nu numai eu dar o mulțime de alți corespondenți streini nu s’au putut duce la Kiev ca să asiste la serbările bisericei. Mă ced însă dator să re dau o relațiune sumara despre aceste serbări, dupe știrile ce am putut primi. Puțină istorie . Fondarea statului rus datează de la domnia Sfântului Vladimir, penultimul prinț Varegian Vladimir, care’șî avea reședința la Novgorod, ucide pe fratele său Iaropolk și unește principatul de la Kiev Dumineca, 24 Iulie (5 August 1888 începutul serbărilor. Jubileul s’a început la 13 Iulie printr’o mare liturghie făcută pe mormântul lui Ascold, unul dintre cei d’ântei principi creștini ai Kievului. A doua zi a fost ședința solemnă a academiei teologice și primirea deputațiunilor rusești și străine de cătră metropolitul Kievului Platon. Afară de România, tóte celel’alte țări ortodoxe au trimis representanțî bisericești la acestă serbare. Au fost chiar preoți ortodocși din Japonia, din Kurdistan și din Abisinia. S’au pronunțat la acesta ședință nenumărate discursuri. Intre tote a fost remarcabil al profesorului Malichowsky care cu o rară elocință a vorbit de misiunea Rusiei, de a fi protectarea și liberatatea poporelorelor ortodoxe. Nici un popor slav catolic nu se bucură de binefacerile independenței pe când Serbia, Bulgaria (sic!) Muntenegrul, ieri slave și în fine România (auziți!) sunt state libere. Au vorbit în fine papi ruși, șerbi, greci, tot lucruri nesărate. Biserica anglicană și ortodoxă Ceea ce a produs însă o mare sensație, a fost scrisarea de felicitare a arhiepiscopului englez de la Canterbury. Ea a fost citită de d. Robedonosteff procurorul general pe gt. Sinod. Arhhiepiscopul salută în numele a o sută patruzeci de Țipiscopi anglicani, biserica ortodoxă, cu ocazia jubileului. „Poporul [ ÜSj azse]( este tare nu