Universul, noiembrie 1888 (Anul 5, nr. 274-298)
1888-11-25 / nr. 294
Anul V.—No. 294 „El a murit cu steagul republicei în mână, luptându-se contra unui ambițios care mai pe urmă a adus tote nenorocirile pe capul Franciei ; imitați-i, apărați până la marte forma de guvernământ care singură pate să ne scape“. Discursul lui Carlot a fost acoperit de un muget de urale care se potrivea forte mult cu mugetul oceanului înfuriat. După urale, lucrătorii, deputații, consilierii municipali și delegațiile departamentelor, s’au împrăștiat și s’au întors cântând în oraș. Este vorba ca osele lui Baudio să fie transportate la Panteon, unde se află rămășițele pământești ale tuturor omenilor mari ai Franciei. s> * * Boulanger a plecat de alaltă ori la Nevers, unde partizanii săi se pregătesc să ’i dea un mare banchet. Pe de altă parte, republicanii din acel oraș se pregătesc și ei să ’i facă o contramanifestație moastră. Efemere de mari tulburări. In comitetul bulangist a sbucnit o criză. Din pricina susținerei candidaturei orleaniste a lui Auffray în Ardenne, Michelin amenință că se retrage din partid. Fostul ministru Barbe s’a pus să mijlocescă pentru împăciuire în interesul bulangiștilor. BmtUS. Acte oficiale Sunt permutați și numiți în serviciul caselor de credit agricol. * D. Dimitrie Mustea, actual administrator al casei de credit agricol din județul Putna, se permută în aceeași calitate la județul Tecuciu. * D. Ion Nicolescu, actual administrator al casei de credit agricol din jud. Buzău, se permută în aceeași calitate la județul Vlașca, în locul d-lui Diamandi Antoniadi, transferat. * D. Diamandi Antoniadi, administrator al casei de credit din Vlașca, este permutat în aceeași calitate în locul vacant de la județul Suceava. * D. Andrei P. Dimitriu este numit administrator al casei de credit agricol din județul Putna. *D. Constantin Simionescu s’a numit administrator al casei de credit agricol din județul Buzău. * D. George Copăceanu, fost subprefect, având un examen de drept, este numit controlor fiscal, în locul d-lui T. Bărbulescu. * D. Anghel Cara-Tasse, fost portărel, este numit cap al portăreilor tribunalului Prahova. * D. doctor Ilie Basilescu s’a numit în postul vacant de medic al plaiului Dâmbovița-Ialomița, din județul Dâmbovița, cu reședința în comuna Șerbănești. *D. Mircea Savapol, actual copist în direcția generală a penitenciarelor, s’a numit în postul de grefier-comptabil c. I în serviciul penitenciarelor centrale. *S’a aprobat regulamentul relativ la întrepositele nominale de vinuri votat de consiliul comunal al orașului Piatra în ședințele sale de la 11 și 12 Noembre 1888. *D. Niculae N. Cesărescu, bacalaureat și student al facultăței de drept, actual arhivist în divisia școlelor din ministerul instrucțiunei, se trece în postul de ajutor al biroului școlelor primare din aceeași divisiune. *D. Dimitrie P. Nicolescu, vechiu copist în divisia sculelor, se înainteză în postul de archivar. *Consiliul județului Vâlcea s’a disolvat. O regină insultată Ni se scrie din Bruxel că acolo s’a făcut o adunare socialistă de peste 3000 de omeni. După ce au vorbit mai mulți oratori, toți membrii întrunirii au format un cortegiu care a străbătut mai multe strade. Regina Belgiei tocmai trecea în trăsură pe drum. Socialiștii cum au vezut-o au început s’o fluere și s'o huiduesca. Locuitorii orașului Bruxel sunt forte întristați de acesta întâmplare. Bătăi pe strade în Paris In ultimul moment, corespondentul nostru din Paris ne scrie : Studenții cari se întorceau de la mormântul lui Baudin au întâlnit în cartierul latin un omnibus și cum strigau necontenit : Scuipați pe Boulanger ! Trăescă Republica ! cei din omnibus au început să strige: Trăescă Boulanger ! Atunci studenții au voit să oprescă omnibusul, însă caii s’au speriat și au izbit trăsura d’o casă. Câțiva omeni au fost rău loviți. Studenții au mai oprit și un alt omnibus lângă Pont-Neuf. Aici au fost atacați de o cată de bulangiști și de cei din omnibus și s’a încins între toți o bătae crâncenă. Doi studenți apucaseră pe un bulangist de piciore și’l învertind în aer. Cetele se băteau pe o întindere a stradei de 20 de metri și formau niște ghemuiri nedescrise. Noroc că am sosit curând polițiștii, altfel se bateau de se ucideau. Sunt mulți răniți dintr’o parte și din alta. Cam își plătesc ungurii slugile Se scrie din Presburg că administratorul moșiei Theben, din apropierea acelui oraș a dat cu un pistol cu două focuri în servitorul Iohann Petri și soția acestuia, cari se duseseră să-i ceră lofa pe un an ce se datora. Patri a fost rănit de marte, iar femeea lui are o rană forte rea la încheetura de sus a piciorului. Răniții au fost transportați la spital, iar administratorul n’a fost supărat de nimeni. El se află liber. Se vede că face parte din societatea de cultură unguresca. ȘTIRI PRIN POȘTA Marele duce Pavel al Rusiei, logodindu-se cu principesa Alexandra, fiica regelui Greciei, a înzestrat 100 de fete sărace din Atena. De altfel, el este forte bogat; are o avere de 40 milione ruble. * * * Mare mișcare în Nevers, unde s’a dus Boulanger ca să nu se afle la Paris în ziua de 2 Decembrie s. n. In teatrul acelui oraș republicanii au ținut o mare întrunire, în care au protestat contra dictaturii, pe care vrea s’o înfim acestuia, spre gar, asemenea ă sau pe in care știi or. Au fost le ex-genera’ul. La sosirea [luia închisese stradele dinre u cordone de soldați. Den timpul serei, polițiștii nu tieni să se apropie de sala dădea banchetul bulangii câteva părueți. rj # * * Preotul român Petru Moroșan, din comuna Apatelec, în Ungaria, s’a sinucis printr’un glonte de pușcă într’un moment de nebunie. Acest preot era unul dintre cei mai mari naționaliști români din Ungaria. ~ * * * Ni se scrie din München că o mare mișcare socialistă s’a produs în Bavaria. 12.000 de țărani au trimis comitetului socialist din capitală adeziunea lor. 4 Imperătesa Rusiei a întreprins o campanie în contra pronunțărei divorțului dintre regele și regina Serbiei. Dânsa a spus unei prințese germane, intersa de curând din Petersburg la Berlin, că are nădejde să facă să se anuleze divorțul.* * * Mitropolitul din Belgrad a trimes patriarhului din Constantinopol protestul reginei Natalia, împreună cu tote actele relative la divorț. Patriarhul a și răspuns că mitropolitul a lucrat forte bine, în sensul canonelor. Despărțirea rămâne bună. Mari pregătiri de resboiu în Germania. Din Manheim vine vestea că nenumărate convoiuri de praf de pușcă se espediază din Berlin în Alsacia. Poporația de la fruntarii e fórte a- 1 armată. * * * Lucrătorii tipografi din Viena au cerut de la stăpânii de tipografii o mărire de léfá. Stăpânii s’au adunat în sfat și văzând concurența ce le fac tipografiile din Germania, s’au hotărît să nu dea nici o sporire de léfá. Hotărîrea acesta s’a comunicat lucrătorilor, cari vor acum să se pue în grevă generală. * sfe Si * * * Tragedie în spital Odaia No. 103 din spitalul general al Vienei a fost deunăzi teatrul unei întâmplări tragice care s’a încheiat cu mortea unei fete lucrătore în vârstă de 19 ani, anume Magdalena Wejvoda. Pe la ora unu după douăsprezece, apăru această fată, forte curat îmbrăcată, la căpătâiul logodnicului său Iulius Scholz și îndată s’a început între amândoi tinerii un dialog în șoptă, însă forte violent, după cum arătau gesturile și figurile lor. Intr’un moment fata începu să plângă și ceil alți bolnavi se uitau cu milă și compătimire la fața ei inundată de lacrimi. Densa se tot pleca la urechea lui Scholz și-i spunea ceva care semăna a rugăminte ; bolnavul nu răspundea decât prin aceste cuvinte, zise forte tare : „Să nu mai vii la mine ! Nu’mi mai trebuești! D’o dată, lucratórea dete un țipăt și căzu jos de pe scaun. Bolnavii săriră de prin paturi și alergară și omenii de serviciu. O íntorsera, o învârtiră , nenorocita nu dădea nici un semn de viață. Era mortă. Vineri, 25 Noembre (6 Decembre) 1888 Doctorii au constatat că i se rupsese o vână în cap și i se versase sângele în creere. Consiliil practic Mijlocul de a face ca găinele să ouă mai multe oue care vor da puici.—Să se se lase cucoșii mai bătrâni și fiecare să aibă mai mult de 5 găine tinere. Cu cât vor fi mai puțini cucoși, cu atât găinele vor da ouă care vor produce găini. O crimă îngrozitore In comuna Frăsinetu, plasa Oltenița, un vătaf Baicu Chiriacă, soția sa și un copil, au fost torturați și jăfuiți de hoți. Copilul a murit. Criminalii în număr de 6 au fost arestați de ajutorul sub-prefecturei. Tâlhăria s’a comis în noaptea de 19 Noembre. CRONICA CAPITALEI Progres Până acum, se știe că pungașii de buzunar lucrau în genere izolat, fiecare pentru sine. Astăzi s’a făcut un progres mare. Ideia, susținută cu atâta talent, a dlui Butculescu, pentru cooperarea lucrătorilor de diferite bresle, a deschis ochii și acestor industriali ca să formeze asociații. O primă încercare a făcut cooperativa pungașilor ieri, pe stradă. Duduțel Niculae, Petrache Dumitru, și Magheru Tudorică, împreună, au furat un portofel cu 500 lei din buzunarul d-nei M. Georgescu, din str. Romană 150. Insă prima încercare cooperativă de acest fel a dat bix. Cooperatorii au fost prinși și arestați. Suvenir A fost prins servitorul Arpadi Beneș, care, fugind de la stăpânul său Conceac, de pe bulevardul Oborului, a vrut să-l ia și un suvenir, furându-i 20 de lei. D. Conceac a făcut gălăgie și poliția a prins pe Beneș, Arpadi, urmaș direct al lui Arpad, și l-a băgat la dubă, cu suvenir cu tot. Un omor în calc La Galați, în noptea de Sâmbătă spre Duminecă, pe la ora 1%, s’a comis un omor în calcul otoman Raul, ancorat în fața docurilor, în urmatorele împrejurări: Doi mateloți din sus zisul ceaun, unul grec, numit Nicoli Alexi, și cel l’alt turc, numit Mahmud, petrecură în oraș pene la miezul noptei și se întorserâ în vas amețiți de băutură. Acolo s’au luat la certă și marinarul turceși din cale, bău din nou și se întorse înarmat cu un cuțit mare de 40 centimetri. O dată acolo se repezi asupra colegului său Nicoli și-l lovi de trei ori. Dându-se alarma, imediat s’au transportat la fața locului un domn procuror, medicu despărțirel și sub comisarul Drăgulescu. Pacientul, trimis la spital, muri după câteva ore. Asasinul, prins, a’a arestat. I>JK TOATE Pietre de moară de cristal. — Nemții, pentru a scăpa de birul ce nevoiți sunt a plăti Franciei pentru pietrele ei din Ferté-sous-Jouarre, unde se fabrică cele mai bune pietre de mora, precum cunoscute și la noi, s’au apucat a încerca fabricarea pietrilor de mână făcută cu laine de cristal. Aceste pietre n’ar avea nevoe a se fereca așa de des ca cele de cremene francesă. După câte se știe până acum, tóte încercările făcute pentru a se înlocui pietrele francese cu pietrele de oțel, sticlă, cristal, etc., n’au dat resultate destul de bune pentru a ne putea trece de pietrele franceze. Cât poate scrie un om in cinci minute.—La Caldwell în Statele Unite, la un concurs de stenografie, s’a învederat marea repeziciune a transcrierei discursurilor oratorilor. învingătorul stenograf a scris 1.337 cuvinte în cinci minute. Maximul la care se putea ajunge, prin mașinele de scris cele mai perfecționate, nu e decât de 108 cuvinte pe minut , iar un bun telegrafist nu puta transmite decât 427 cuvinte întregi pe minut. Prin un telefon nu se spun mai mult de 438 cuvinte pe minut. * * * Cele mai bețive orașe din lume. După ultimele statistice, s-a constatat că cel mai bețiv oraș din lume e Heidelberg, care are o cârciumă pentru 87 de locuitori ; după Heidelberg, cel mai bețiv e Berlinul, care are o cârciumă la 112 locuitori. * * * IbTontați ZE^ajsliî Un birjar mergând în fuga mare vede o babă înaintea trăsurei și cu mare greutate oprește caii. — Bravo Kirjar zise un domn, încă un pas și baba murea. — Da, și ce e mai rău e că de o omoram, trebuia s’o plătesc ca nouă. Complot contra Țarului Luptă crâncenă Studenți înveninați. Știri din Varșovia anunță că s’a descoperit un complot de nihiliști, studenți la universitățile din Moscova, Petersburg și Karkoff. Complotul avea de scop uciderea Țarului. Conjurații au fost surprinși într'o casă din apropierea Varșoviei.Trei studenți s’au înveninat îndată cu cianul de potasă pe care ’l aveau, în buzunări, ca să nu cada în puterea dreptăței rusești. Ceilalți 16 studenți au fost arestați, după o luptă sângerosă în care patru polițiști au rămas uciși de gldnțe de revolver. Țarul, primind știrea despre complotul descoperit, a fost cuprins de o furie care se apropia de nebunie. Când și a mai venit puțin în fire, a plăns amar. ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]" ".... JL ± l%£ Joi In orașul Galați, circulă o petițiune privitore la legea pensiunilor, cerându-se prin ea dispensarea etății, reducerea termenului până la 25 ani. Ea IF’Qira, „Universului 4.. 61 Coroana de Spini PARTEA A DOUA Am crezut însă că pot să stau sa’mi isprăvesc scrisorea căci nu mai aveam de scris de cât vr’o două linii. O isprăvii dar și o pusei într’un plic pe care scrisei și adresa. Iată greșala mea, d-lor, iată ce mă face vinovată, căci dacă m’aș fi supus îndată la ordinul d-nei contese nenorocirea nu s’ar fi întâmplat. Zicând aceste cuvinte biata fată începu din nou să plângă cu lacrămi ferbinți. Fu lăsată să se liniștască puțin pe urmă, după invitarea judecătorului, ea continuă: — In sfârșit mă scoborîi, dar prea târziu vai, prea târziu! D’abia făcusem câțiva pași în grădină când auzii dinspre partea lacului țipetele micului George. Frica mă cuprinse și alergat ca o nebună spre partea aceea; copilul era pe marginea apei și țipa cât îl lua gura întrebat. Mi a arătat cu mâna lacul și mi a răspuns : — Aici. In locul acela apa era turbure ca și cum ar fi mișcat cineva nămolul de pe fundul lacului. Nu’mi mai rămase nici o indoéia că fetița căzuse în lac, începui și eu să țip din tote torțele. Toți din castel alergară d-na contesă sosi inaintea tuturor și, fără să mai stea să se gândască sări în apă. Margareta, plângând neîncetat, își isprăvi istorisirea spunând cum contesa găsise pe Isabela, cum o ridicase deaupra capului și se întorsese la mal cu ajutorul lui Ludovic, valetul de cameră care de asemenea se aruncase în apă. — Nu este aici la mijloc decât o grozavă fatalitate, zise procurorul republicei. — Dar Miro, zise d. de Verdraine, Miro care însoția totd’auna pe copii în preumblările lor, unde se afla ? —Se afla în fundul parcului, d-le conte unde’l auziam lătrând cu mare furie. — Și într’asta e o fatalitate, d-lor, „George, unde este sora ta?“ i’am zise, căci dacă câinele s’ar fi aflat cu copii pe malul lacului și ar fi văzut pe mica Isabela căzând în apă, ar fi scăpat-o desigur. — La ce oră d-na contesă a primit vizita d-nei și domnișorei de Linan să întrebă judecătorul de instrucție. — Erau patru ore și jumătate când am anunțat d-nei contese pe aceste domne printr’o bătae a clopotului, răspunse valetul. D-na contesă a sosit imediat din grădină și aprópe îndată m’a însărcinat să spun d -erei Margareta ca să se ducă Ia grădină la copii. — Cât timp crezi să fi trecut de când ai transmis ordinul d-nei contese până ce ai auzit pe d-sara strigând ajutor ? — Trebue să fi trecut vr’un sfert de ceas d-ie. — Așa vra să zică de 10 ori mai mult timp decât trebuia pentru ca fata să se înece. Din cele ce spusese Margareta și din răspunsurile valetului de cameră resulta că copii văzând că nu mai sosește bona și obosindu-se de așteptat se duseseră singuri la lac cu tote că nu aveau deprinderea acesta și le era cu deseverșire interzis să se ducă singuri undeva. Insă cum căzuse fetița în lac ? Se apropiase dânsa prea mult și’l alunecase piciorul sau căzuse din altă cauză ? Judecătorul de instrucție se gândi puțin la asta și apoi chemă pe micul George care se juca într’un colț al salonului, cu slodații de plumb. Copilul încetă d’a sa mai juca, se scula și veni lângă magistrat care îl rădică pe genuchi și mângâindu’i obrajii îi zise : — George, tu iubiam pe sora ta Isabela ? nu ’i așa ? — Da, o iubiam și o iubesc. — O iubești dar ea este moartă acum. — Da, e morta. — N’ai s’o mai vezi. — N’am s’o mai văd, răspunse copilul cu tristeță. — S’a înecat în lac. — Da, s’a înecat. — Sa spun -mi, George, nu cumva ai împins-o tu și a căzut în lac? Copilul se uită țintă la magistrat cu o espresie ciudată și începu să tremure. — Așadar, reluă judecătorul, te-ai jucat cu Isabela și din greșală ai dat o în lac? Copilul se îngălbeni și prin ochii lui trecu ca o flacără. — Nu, nu răspunse dânsul cu energie și cu un accent de mânie. Pe urmă adăugă îndată : — Omul a aruncat o. Judecătorul de instrucție tresări. Toți din casă se rădicară înmărmuiți și toți deschiseră guzele se facă câte o întrebare. Insă numai contole «tu timp să vorbescu. — Ce ! ce esclamă densul. — Tăcere, d lor, tăcere, zise judecătorul de instrucție cu autoritate , vă rog să nu tulburați copilul, lăsați-i să vorbescă. Contele recăzu pe scaunul lui, tacerea se făcu și toți ochii se fixară asupra judecătorului și a copilului. — Așadar, George, reluă magistratul mângâind din nou obrajii copilului, era lângă lac un om, un om rău? — Da, un om rău, mare, mare... (Va urme)