Universul, februarie 1889 (Anul 6, nr. 23-45)
1889-02-02 / nr. 23
Universul No. 23 victimele sunt cu capul retezat ca și când ar fi fost tăiate cu ghilotina. Mai multe persone din Pontamousson au primit scrisori amenintatore punândui-se în vedere că în curând le va veni rândul. Toți locuitorii sunt înarmați cu revolvere. Autoritatea este neputincioasă în fața panicei generale. CONSILIU PRACTIC Ca se distrugi păduchii, de pe flori, stropește le cu apă în care au macerat foi de pătlăgele vinete. O DOVADA MAI SUST O dovadă mai mult despre minunatele calități ale capurilor de catramină sunt urmatórele doué certificate ce am primit chiar azi . Domnule Doctor. Urmând cu hapurile de catramină, m’am simțit mai ușurata de tusea de care sufeream de mai mult timp , ve mai trimit costul încă pentru 4 cutii. Dacă medicamentul pentru surzenie este tot atât de minunat ca și hapuril# de catramină atunci voi fi comandați de acesta. Domenica Sara Galați, 80 Ian. 1889. Bir. Tecucî. Domnule Doctor, In urma curei ce am făcut cu capurile de catramină ale d-rului Bertelli, contra tusei de care sufeream, astăzi simțindu-me aprope bine, aduc viile mele mulțumiri d-lui dr. Bertelli, rugându-ne a ’mi mai trimite încă opt cutii. O. Stoiceanu Azuga, 30 Ianuare 1889. O cutie de capuri de catramină costă lei 3.95 francoși în județe lei 4.65 și se vinde numai la d. dr. Mihail Georgescu, strada Brezoianu No. 19. Starea Civilă Mișcarea populației pe ziua dt 31 Ianuare Născuți 28. Morți 9, adică : Florea Panait 30 ani, George Gustav Herberth 14 luni, Paul Ianoș Sabatoșa 15 zile, George George Teteian, Constantin Pavel Petrescu 2 luni, Anica Nicolescu 32 ani, Dumitru Maria Soare 6 zile, Iancu Simion Lupeacu 25 zile, Tudora Rada Dumitru 6 ani. ILUSTRAȚIA HOASTRA Ilustrația de astăzi represintă pe arhiducele Rudolf în drumul lui de pe urmă. Corul funebru este înconjurat de gardele ungurești și de garda arcașilor. După ce trece prin Josephsplatz și ajunge la biserica Augustenior, o mulțime de deputațiuni și societăți depun cununi și se atașează la convoiu, conducând pe reposat până la ultimul locaș. __________________________ Concurs de frumusețe După exemplul de la Span,va fiam acesta, în iunie, o concurență pentru frumusețe la băile de mare Klampenborg lângă Copenhaga. S-a compus deja un juriu de pictori și de sculptori. Primul premiu va fi de 2000 de franci. Vor fi admise fete și femei măritate în vârstă de la 16 până la 30 de ani. Femeilor li se vor da bilete de liber parcurs și în timpul concurenței vor avea tota întreținerea gratis. 2STou.tăți Hazlii D-na Păcală își prinde bărbatul în convorbire prea intimă cu serviturea. — Mizerabile!—strigă dânsa.— Pe să mai fiu sigură, acum, că sunt mama copiilor noștri ? La o casă mare din calea Moșilor se puteau citi, acum vreo cinci ani, următorele filme. Sus, la cazul al doilea : „Institut pentru domnișoare“. Iar dedesubt: „Furnituri pentru armată“. * est IfI La tribunal. — Acuzatule, ai vreun antecedent judiciar ? — Da, domnule președinte,—am fost jurat. — 3 — Jour, 2014 Februare 1889 ȘTIRI Mercury. La Caracal, din inițiativa prefectului, s’a dat un bal pentru „Crucea Roșie“. . it Comitetul Național róga pe toți aceia cari posedă instrumente de musics de ori ce soiu fabricata în țară și dame d’a fi trimise la Esposițiunea Universală din Paris, se binavoiască a se adresa în tóte zilele între orele 5 și 7 strada Știrbei Vodă 76 bis. la d. maior Hübsch, membru al comitetului național care este special însărcinat cu examinarea acestor instrumente. i Mai mulți lucrători tipografi din Iași protestă în ziarul „Drapelul“ contra d-lui Butman, alesul colegiului III din Iași, pentru că dânsul n’ar apăra adevăratele interese ale lucrătorilor tipografiic. Consiliul comunal din Iași a luat hotărîrea să suprime o mare parte din posturile de poduri, de căruceri și de fanaragii. Dr. Miile, profesor universitar și inspector școlar, a încetat din viață în urma unei suferite de cinci zile de o dublă pneumonie. Dnul Ștefan C. Michăilescu, directorul ministerului instrucțiunei publice, s’a dus la Iași pentru a asista la înmormântarea d-lui Melic ü. La alegerea parțială pentru doui membri în consiliul general al județului Suceava, s’au ales cu unanimitate de voturi d. deputat George Măcarescu și d. avocat Grigore Brăeacu. Se zice că regele e hotărît, când actualul guvern nu o va putea duce, să însărcineze cu formarea unui nou cabinet pe d. Ion Ghica, ministrul României la Londra.i D. Nicu Catargiu, fratele d-lui Lascar Catargiu, a încetat ori din viață, în urma unei bule grele. D. Lascar Catargiu a plecat dri dimineță la Galați. & S’au expulsat din țară o mulțime de ruși cari vindeau prin sate icóne. b Delegații mahalalelor, consultați de primar asupra noilor taxe ,e e vorba să se puie, s’au pronunțat categoric contra lor. Ä Lucrările de construcțiune a forturilor de la Cernica și Chiajna se urmeză cu activitate. Forturile de la Chitila, Otopeni, Mogoșoaia și Ștefănești sunt aprope gata ic , Se vorbește că în locul d-nului doctor Sergiu, care i-a dat demisiunea din șef al serviciului sanitar, se va numi provisoriu,până la reorganizarea acestui serviciu, d. doctor Teodori. a Zilele acestea, ministrul cultelor și instrucțiunei publice va trimite o anchetă la liceul din Craiova unde s’ar fi descoperit neregularități. î , A ’ înalta Curte de Casație, în urma unei divergințe, a strămutat din Galați procesul dintre d. Zorilă, procurorul Curței din Galați, și d. Ionescu, avocat la tribunalul din Buzeu. i D. judecător de instrucție Pretorian a dat ordonanța sa în afacerea devastărilor redacțiilor ziarelor opoziției în anul 1886. Judecătorul, în unire cu rechizitoriul primului procuror, a trimis 21 indivizi înaintea tribunalului spre a fi condamnați în baza articolelor 238, 239, 351 și următorii din codul penal. In urma acestei ordonanțe, judecătorul a și dat cinci mandate de depunere contra lui Ulmeanu, Toboc, Lipieru, Carcanu și Al. Coengiopolu, principalii autori ai devastărilor, cari au și fost depuși la Văcărești. Asemenea vor fi depuși și cei lalți indivizi. Se vorbește și de depunerea fostului prefect Moruzi. i In ultima ședință a comitetului pentru apărarea țerei, regele și ar fi imprimat dorința ca în vara viitore să aibă loc nisce manevre. IM „Gazeta Moscovei“ publică un act prin care regele Milan al Serbiei este somat să plătescă 1539 de galbeni austriaci unei românce, anume d-na Maria Ștefănescu. m " In curând se va trimite o comisiune în Ungaria, care să facă cumpărături de cai, necesari gendarmilor. „ ” Regina Natalia a depus o sumă însemnată la una din casele de bancă din Belgrad, pentru subvenționarea ziarului ce va apare în curând și care îi va apăra interesele. * D. judecător de instrucție Papp va fi înaintat și permutat în același timp la Iași. i D. Vasile Pătrașcu, bacalaureat și doctorand în medicină, a fost numit custode la biblioteca centrală din București, în locul dlui E. Orman, demisionat. ț Operațiele consiliului de revizie al orașului București, pentru formarea contigentului 1889, se termină azi 1 Februarie 1889. i In vara anului acestuia se va deschide în comuna Soreni, județul Romanați, un stabiliment balnear. S’au găsit de curând mai multe isvare de apă feruginasă. i Se zice că în curând clinica de la spitalul militar se va desființa. . * Astăzi se ține un consiliu de miniștri la palat sub preșidenția regelui. Astăzi vine la ordinea zilei în Cameră, discuția asupra proiectului de lege pentru modificarea facsei asupra băuturilor spirtase.i Aflăm că d. I. Staub, consul general al confederațiunei elvețiene în capitală, va pleca în curând în străinătate în virtutea unui concediu. D. Charles Vernier va fi însărcinat cu gerarea afacerilor curente ale consulatului elvețian. Conductele de apă de la liceul din Galați s’au stricat și din acesta pausă cursurile sunt suspendate. O comisiune de ingineri cerceteză soliditatea localului. Cu tote săpăturile făcute până acum, nu s’a putut afla de unde a provenit apa care a inundat liceul și a făcut să crape casa în mai multe locuri. Citim în oficiasa „România Liberă“ , Consiliul de miniștri s’a adunat spre a discuta proiectul de punere în acuzație a ministerelor Ioan Brătianu. Ședința a dat loc numai la un schimb de vedere. După informațiunile nóstre toți miniștri sunt de acord pentru a blama politica ce afectă propunerea d-lui Blaremberg. i La Senat, într’o unire intimă, preșidenți consiliului și ministrul de interne au expus principalele trăsuri ale Proiectului de organisare a administrațiunei inferiore, ce se va presenta Senatului. Legea a fost bine primită de domnii senatori. In trăsurile ei generale, această lege organizează cantonele și pune bazele înființarea unei gendarmerii.i Contele Goluchowsky, ministrul plenipotențiar al Austriei, s-a reîntors duminică dimineța. Contesa nu va veni decât după 15 zile. D. de Wacken este desărcinat de gestiunea legațiunei. Tate secțiunile camerei au admis convențiunea încheiată cu societatea Lemberg Cernăuți-Iași spre regularea exploatare! linielor române ale acestor companii de către guvernul român. Numai secțiunile II și VII au făcut reserve ce sunt de examinat în comitetul de delegații D. Hitrovo, ministrul rusesc, este așteptat în cursul săptămânei. Societatea „Transilvania“ va ținea adunarea ei generală în ziua de Duminecă 5 Februarie 1889, la ora 11/1 p. m., în palatul Universităței, sala făcultăței de litere Nr. 20, la curând va apare un ziar în limba italiană în capitală, scos cu spesele coloniei italiane. Bricul Mircea va întreprinde o nouă călătorie pe marea Mediterană, la sfîrșitul lui Aprilie viitor. Elevii vor visita mai multe porturi însemnate și mai ales arsenalul Spezia. Prin atelierele diferitelor corpuri de armată se lucreza cu activitate la repararea corturilor și a diferitelor efecte militare. Mitropolitul primat lucreza la o enciclică, care va apare cu ocasiunea sărbătorilor de Paște. Prefectul de poliție a elaborat un regulament în privința tratărei animalelor. Mai mulți deputați vor depune pe biuroul Camerei o propunere, tinzând la adăugarea câtorva studii nouî în cursurile de la facultatea de medicină. Judecătoria ocolului 1 din capitală, va judeca azi opozițiunea făcută de fostul maior Fanuță contra sentinței care ’l condamnă la o lună închisore pentru că a lovit pe un cetățean la o întrunire publică. X S’a întâmplat un scandal la tribunalul din Iași. Se judeca un proces între d nil Dim. Sturza (Schiau) și G. Scorțescu, pentru nerespectarea unei invoele de către acest din urmă. Când tribunalul a intrat în desbateri, sar insulte, urmate apoi da un schimb de lovituri. n. , X circulă sgomotul că o resculă de săteni azbucnit în comuna Bidești, pe drumul Olteniței, la 40 kilometri da București. S’ar fi trimis armată. Noi dăm știrea sub cea mai mare rezervă. i Primarul Iașilor și prefectul de județ au cerut telegrafic d-lui ministru de interne destituirea d-lui P. Nțescu din funcțiunea de ajutor de primar. Acesta în urma placardărei unor afișe pe stradele din suburbii, afișe prin care P. Nițescu, neautorizat de nimeni, promită locuitorilor că va stărui să li sa dea pământ. Construirea liniei Bârlad Vasluit sa va începe negreșit chiar în vara aceasta. Este probabil că d. inginer P. Ena va fi însărcinat cu direcția acestor lucrări. Recursul autorilor riscelei din comuna Bercenii-Dobreni care trebuia să se judece ieri de Curtea de Casație n’a amânat. a . X Se asigură că, în urma incidentului de ieri, din Cameră, între miniștrii Vernescu și Maiorescu, cel d’intăi și-a dat demisia. O prefacere ministerială este iminentă. Ca primăvară strada Nouă va fi prelungită până în strada Brezoianu, trecând pe d’înaintea hotelului Broft. Proprietarul acestui hotel care e d. Cerlenti a oferit primăriei să «aproprieze pe contul sau locurile necesara, deschiderii acestei strade. ia XXX ^SHA ANEEHFLICXI ® RMANN c FIDANTAȚI București ' ’ Gara Tiki Ianuare 1889 MEDIC ȘI CHIRFRG Dr. §ILTER de la facultatea din Viena Special, în SS o iile ie «le femei și Syphilis, locuește Str. Fortuna No. 4, lângă biserica cu Sfinți, Calea Moșilor.— Consulațiuni zilnice de la 1—4. Se primesc bolnavi în pensiune. 72-2-19 Ediția pentru capitală CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 31 Ianuarie 1889 D. prim-ministru propune ca cheltuelile de înmormântare a d-lui Nicu Catargiu să se facă pe câmplul Statului. Adunarea încuviințată. D. V. Morțun anunță o interpelare în privința administrației județului Roman și a ingerințelor electorale ce face noul prefect Teleman. D. Gr. Safia depune o petițiune a 130 de locuitori din județul Suceava, comuna Mălinii, care protesteză conta reducerii taxelor asupra semnelor. D. N Blaremberg dă citire propunere de dare în judecată a ministerului d-lui Ioan Brătianu precum și anexelor pe cari se baseza propunerea sa. D. Panu zice că era o vreme când apolța, ,,"Conliversului“ 175 Coroana de Spini PARTEA A TREIA — Cu tote astea, d-le conte, una din aceste femei, d’asupra cărora vrei să mă pui, va fi mai vrednică decât mine de amorul d-tale. — Nu, nu, esclamă el din ce în ce mai însuflețit, pe d ta te iubesc, pe d-ta vreau să te iubesc, pentru mine nu’i decât o singură femee în lume, d-ta. — Așadar nu vrei să renunți la proectul d-tale ? — Ți-am răspuns că nici o dată. — Bine, dar dacă mai târziu te vei căi, îți va părea rea, atunci îți vei aduce aminte că am făcut tot ce trebuia ca să te depărtez de mine. — N’are să’mi pară reu nici o dată. — Vom vedea. O le conte, cunoști Spania? — D>, forte puțin. — Prietenul d-tale d’Ambresie mi-a spus că ai fost prin Spania. — Da, însă n’am stat decât câteva luni la Madrid. — Câteva luni sunt d’ajuns spre a se studia și cunoște moravurile unei țâri. El bine, d-le conte, îți voi spune că în vinele mele curge cel mai curat sânge spaniol. E bine să știi asta de acum. Dacă n’am tate calitățile femeilor din țara mea, trebue să știi că am tate defectele lor. — Voiü adora defectele d-tale. — D ta ești un om minunat, d-le Conte. — De ce ? — Fiindcă dai niște răspunsuri amilitore. In sfârșit să trecem înainte. Unul din defectele mele este d’a fi gelosă. — O ! acesta e ușor defect, «are de altfel are și partea lui bună. — Bine, mă învoesc dacă ții. Insă sunt gelosa, forte gelosa; nu voia admite nici o dată să poți adresa unei alte femei o privire dulce, un zîmbet, și mai puțin încă un compliment d’acelea pe care știi să le întorci așa de bine. — Nu te voi vedea decât pe d-ta, nu voi cugeta decât la d-ta. — Forte bine, așa Înțeleg și eu. Miai spus că ești gata să faci pentru mine orice jertfă. — Da, orice jerfă. — Și că ești hotărît să întrebuințezi tote mijlocele ca să te faci iubit de dănțuitorea Flora. — Da. — Bine, ai să începi a’mi face curte și, ca unui amorezat caruia’i primesc omagiile, casa mea îți va fi deschisă în tote zilele la ceasurile în care voiü voi să te primesc. Să admitem că ai să reușești după două trei luni. — O, prea ai să me faci să aștept mult. — El bine, să punem cu lună sau chiar cincisprezece zile, deci dacă peste cincisprezece zile îți voia zice : „Die conte, ți-ai ajuns scopul ! te iubesc, la-me de nevastă !“ Ce ai să’mi răspunzi. Contele tresări și se îngălbeni forte tare. — Dar... zise el forte încurcat. Fata îl privia liniștită. — Nu răspunzi nimic de conte, reluă ea , mi se pare că întrebarea mea forte naturală, te-a tulburat de tot. Zici că ești gata la orice sacrificiu dar ca să dai numele d-tale danțuitorei Flora ți se pare că sacrificiul acesta e prea mare și nu poți să’l faci. — O, nu’l asta, îți jur. — Ce este atunci ? — Nu pot... îngână el. — De ce ? După ce stătu un moment la îndoală, răspunse : — Sunt însurat. Flora sări în sus și, prefăcându-se uimită și supărată, zise: — Cum se pate, ești însurat și vii să-mi spui că mă iubești ? — Da, te iubesc, te ador. — Dar femeea d-tale, d-le ? — Nu iubesc pe femeea mea. — Dar dacă există ce ai facut-o ? — Era între noi nepotrivire de caracter și de idei și ne-am despărțit prin bună învpeiă. — Unde este densa acum ? — Trăește în provincie. Flora păru că se liniștește, pe urmă stătu iar pe fotoliu. — Aga dar, d le conte, zise ea d ta vrei sâ’ți fiu amantă? El nu răspunse, dar o privi cu o expresie de mare patimă. — Dacă ’i așa, atunci situația s e schimbă , atitudinea mea către contele de Verdrana, căruia nu pot să îi fii decât amantă, nu va fi aceeași ca atunci când aș fi crezut că am să ’i port numele cu alte cuvinte de conte, pretențiile mele au să fie cu totul altfel și te înștiințez că dacă stărui în a voi să te faci iubit de mine, nu -ți voii cruța de loc averea. — Tot ee am este al d-tale, ți-a» — Da, îmi place să recunosc că ești risipitor. (Va urma). — Pentru d-ta voi fi risipitor, spus, generos.