Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-03 / nr. 121
Universul No. 120 A plecat din portul Galați iahtul Comisiunei Europene Dunărene cu toți delegații comisiunei, pentru Dunărea mică (Brațul Șuiinel) spre a inaugura noua tăietură a 1^ curbei milei 38—39, liberându-se navigațiunea. Iahtul comisiunei e urmat de vaporul ingles Billon, comandat de căpitanul Hallen și condus de pilotul Themistoclis Ippadatos. ÜI. „Monitorul“ publică următorul comunicat : „Mai multe ziare—despre cari publicul ar putea să crească că represintă politica guvernului sau a vreunui membru din cabinet—de un timp încare se dau la considerațiuni diverse în cestiuni de politică, fie interiori , fie exteriora. Aceste vederi sunt cu totul personale redactorilor lor. Ministerul crede de a sa datorie, pentru a pune capăt la orice interpretațiuni greșite, a declara că nu are nici un organ oficios și că fiecare ministru în departamentul seu, și în înțelegere cu colegii sei, represintă politica guvernului. Nici un ziar nu are dar dreptul de a angaia cabinetul prin articole sau apreciări de fantasie cari rámân numai pe răspunderea redactorilor sei.“ are, Camera de comerț din Galați, având în vedere indiferența ce pune comuna pentru a înființa intreposite de vinuri, a dat un vot prin care însărcinează pe președintele ei ca să intervie la ministerul respectiv în numele camerei de comerț, spre a mijloci La rendul seu pe lângă primărie.La pentru neîntârziata înființare a numitelor antreposite. 3f. Ministrul de resbal a delegat pe d. colonel Iacov Lahovari pentru a asista la examenele școalei militare de infanterie și cavalerie, care încep sâmbătă 3 Iunie. 1. D. jude instructor Teușattu a dat ordonanța de urmărire contra d-lui Mazarake care e inculpat, că fiind în serviciul casei Serlendi, ar fi sustras suma de 7.000 lei ■ dintr’o scrisoare. 3fc Mâne se vor întruni profesorii și institutorii din capitală, spre a proceda la alegerea delegaților pentru consiliul general al instrucțiunei publice. Examenele la școala Națională de poduri și șosele, s’au terminat. Șapte elevi au obținut diploma de ingineri. SC Consiliul comunal al Capitalei, în ședința sa cea mai apropiată, va lua în cercetare cererea de prelungire făcută de societatea de construcții pentru terminarea lucrărilor de distribuțiunea apei. M Ieri s’a început concursul pentru ocuparea catedrei de limba română de la goala normală de institutori din Capitală. Ca membri ai comisiunei examinatorie sunt d-nii: Anghel Dimitrescu, președinte, Ionssen Glion și Ion Bianu, membrii. Cinci candidați sunt înscriși, din : Sughianu, Speranță, Lupu Antonescu și Augustin Frățilă. + Tribunalul de Dorohoiu, cercetând zilele aceste procesul d-lui Mitică Gherghel, fost polițait al urbei Dorohoiu pentru abusul de putere comis tomna trecută contra comerciantului Prodan, l-a condamnat la 50 lei amendă. Din ediția de ori pentru capitală D. Dumba, membru al Camerei seniorilor din Viena, va construi cu cheltuiala sa o școlă rurală în comuna Afumați din Ilfov. Curtea de Apel și-a dat sentința în procesul lui Simeon Mihălescu. Curtea, aplicând articolele 144 și 60 din codul penal, a condamnat pe Simeon Mihălescu la o lună închisoare și la 15 mii lei în folosul unui ospiciu, sumă ce s’a constatat că a fost luată ca mită de la d. Filoti. 4. Consiliul tehnic de pe lângă ministerul lucrărilor publice s’a pronunțat contra contractului încheiat de primarul Capitalei, cu societatea de basalt, pentru facerea trotuarelor. în urma acestui aviz, ministerul n’a putut aproba acest contract al primăriei. S’a hotărît în mod definitiv numirea d-lui Nicolaid ca prefect al județului Putna și a d-lui Ernest Sturdza la Bacău. La tribunalul Ilfov se vor face în curând mai multe schimbări, mai cu sema printre membrii parchetului. Azi încep examenele voluntarilor bacalauriați la gradul de sublocotenent în rezervă. Sesiunea parlamentară s’a prelungit până la 5 luni, inclusiv. Camera, cu 64 voturi contra 63, a suprimat diurna de 100 lei a procurorului general de la casație. ILUSTRAȚIA NOASTRA Nerva, împăratul Romei, a domnit scurtă vreme. Om bátrân, el nu era în stare se se lupte cu toate nevoile cari căzuseră asupra imperiului. Recunoscând acesta, Nerva se gândise Și aleagă un succesor vrednic și adoptă pe spaniolul Traian, care, apoi, prin războaiele de la 101—105 d. Chr., a cucerit Dacia și a creat țările românești. — 3 _ w Incidentul se închide. Proiectul de buget al ministerului justiției, după o mică discuție, se ia în considerare. Se propun mai multe amendamente cari se resping. Cu ocazia punerii votului, d. Mielescu apostrofând pe președinte, e chemat de cameră la ordine. Ședința se rădică. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 31 Main. 1889 D. Eugene Ionescu interpelează pe ministrul instrucțiune publice asupra numirii ca profesor de limba elenă la gimnaziul din Roman a unui fost perceptor din Bacău. Se continuă cu discuțiunea asupra interpelărei d-lui Panu. D. M. Țoni critică regulamentul și zice că el va coborî nivelul de învățământ. D. general Manu, repetă ce a spus și în ședința de ieri. Regulamentul nu se poate revoca. D sa spune că nu se va aplica decât pe viitor. Discuțiunea se închide. D. M. Kogălniceanu interpelează pe ministru de resbel asupra faptului dacă regulamentul cel nou de promoțiune a fost discutat și aprobat de consiliul de miniștri și dacă a făcut cunoscut prin circulări șiafipte că regulamentul nu se aplică elevilor actuali din școalele din Iași și Craiova. D. general Manu spune că avea dreptul să facă regulamentul fără a lua avisul consiliului de miniștri. Incidentul se închide. D. Tache Ionescu întreabă dacă e adevărată știrea dată de un ziar că guvernul a revocat decretele de expulzare, date contra iconarilor și jugănarilor. D. Al. Lahovari, ministru de externe, declară că nu e adevărată. D. T. Nica dă citire raportului asupra bugetului datoriei publice. D. G. Pallade critică sistemul nostru financiar. Arată că avem o datorie de 855.977.000 lei. D sa arată că ne aflăm în capul unei prăpăstii și că trebue să luăm măsuri serioase. D-sa cere guvernului ca să nu alunece pe tărîmul împrumuturilor. D. P. Carp arată importanta chestiunei. D sa spune că, cu ocaziunea discuțiunei bugetului datoriei publice, trebuie să se studieze situațiunea financiară a țerei. Discuțiunea se închide. Luarea în considerațiunea să voteză. Legea pusă la vot în total se primește cu 86 voturi contra 44. D. G. Pallade vorbește în chestiune personală cu d. Al. Lahovary. SENATUL Ședința de la 31 Maid 1889 D. Gherasi depune trei masagii cu procete de legi asupra cărora cere urgența și anume : Reforma monetară; Creditul de 4,000,000 pentru plata de datorii; Creditul de 6,000.000 pentru linii ferate. D. D. Giani combate urgența. D. P. Grădișteanu o susține. D. P. S. Aurelian să declară contra urgenței și cere senatorilor să discute cu toată seriozitatea această importantă cestiune. Să votează urgența.1). D. T. Rosetti interpelează pe președintele consiliului și pe ministru de externe în privința celor publicate de „Novoie Vremia“, în chestia ridicărei decretelor de expulsare date contra jugănarilor de ministerul din care făcea parte d-sa și d-niî Vernescu, Lahovari și Manu. Ministerul desmiinta această știre. Senatorii trec în secții, unde se ocupă cu proiectele depuse. La redeschidere se votează proiectul de lege prin care se deschide un credit de 4 000.000 franci pentru plata datoriilor diferitelor ministere pe 1887—88. De asemenea se votează și proiectul relativ la creditul de 6.000.000 franci pentru continuarea construirii de căi ferate. D. Flondor dă citire proiectului de lege pentru reforma sistemului monetar. Dnii D. Giani și P. Aurelian declară că se abțin de orice discuție la acesta lege. Legea se ia în considerare. Legea pentru schimbarea sistemei monetare se votează și în total. Apoi, ședința se ridică. 'motTaȚi'h AWI MI Păcală, elegant îmbrăcat, se înfățișează la un bancher forte bogat. — O le, îi zise el, nu tă cunoști, dar vin să-ți propun o afacere forte bună pentru d-ta. E vorba se câștigi 500.000 lei. — Te ascult, răspunse bancherul. — E forte simplu. Vrei se-ți măriți fiica și-a dai, se zice, cinci milione zestre... — Așa e. — Ei, eu o iau numai eu patru milione și jumătate. Naufragiu în Galați In sera de 29 Maiti, următorul accident s’a petrecut în portul Galați. Nu trecuse decât câteva minute după ce lumea venită de la Brăila cu vaporul Radetky, al societăței Austriace de navigațiune, debarcase și plecase spre oraș, când o barcă a flotilei nostre, condusă de un sergent major și șase mateloți, ce venea din susul Dunărei, pate din cauza greșelei conducătorului ei, căzu peste partea de dinainte (pava) a vaporului Radetky, și la moment se răsturnă, rostogolindu-se astfel între vapor și pontonul care servește de debarcader. Răsturnați din barcă și luați de curentul puternic al apei dintre vapor și ponton, nimeni n’ar fi mai crezut că acelor nenorociți le era dat să mai vadă vreodată lumina zilei. Din norocire însă, personalul vaporului Radetky, afară de comandantul său care apucase de eșise în oraș, fiind încă pe bord a desfășurat un curagiu și o energie deosebită în urma ordinelor ce l-sau dat de controlorul vaporului, d. G. Henoch. La moment, o parte, cu șeful lor în cap, s’a repezit de a luat măsuri de salvare, aruncând naufragiaților frînghii și alta unelte pentru scăpare când se iveau la suprafață, iar parte, cu mecanicul și fochiștii, s’au vârît la roata vaporului, au deschis’o și au scos unul câte unul pe toți nenorociții cari în cea mai mare parte erau zăpăciți, perduți. In ajutorul naufragiaților mai venea o barcă cu parte din personalul vaporului de războiu rusesc care se găsește în apropiere acostat, precum și altele de pe la alte bastimente, dar până la sosirea lor înecații erau salvați. Cronica Capitalei Decedat Sosind în București, cu trenul de Vârciorova, un individ greu bolnav, pe când era transportat la spitalul Mavrogheni, a murit. Nu i se cunoaște încă numele. Furt an anume Costache Petre, introducându-se cu spargere în casa lui Ioniță Rusu, din str. Popa Nan No. 6, î-a furat vre-o 700 de lei. El a fost prins.— S’a dovedit că individul a dezertat din armată. m Nenorocire O nenorocire s’a întâmplat ieri pe calea Șerban-Vodă. Un oarecare Gheorghe Andreiu, căruțaș din Colintina, mergând cu căruța încărcată cu cărămidă, i a căzut biciul din mână, aplecându-se ca să ridica de jos, căruța în acest timp l-a călcat, retezându-i laba piciorului drept. Era ceva înfiorător da văzut sângele curgând în mare cantitate, iar laba despărțită de picior. Pacientul a fost transportat imediat la spitalul Brâncovenesc. Calfă furioasă A fost arestat un anume Ilie Ionescu, calfă de cismar, care a crezut de cuviință să răspundă la dojanele stăpânului său, Ștefan Marcus, dându-i în cap cu calapodul. DJIPEȘI T SERVICIUL AGENȚIEI „HAVAS“) Bulangiștii Paris, 31 Maiü. D-nií Lsisant, Laguerre gi Dérouléde, aü fost puși în libertate provizorie. Groznică nenorocită —60 morți, 100 răniți Londra, 31 Main. O catastrofă s’a întâmplat pe drumul de fier de la Armagh în Irlanda , trenul transportând copii a deraiat; se semnalează 50 de morți și vr’o 100 de răniți. Hogele Greciei Petersburg, 31 Main. După căsătoria principesei Alexandra, regele Greciei va merge la Aix-les-Bains ; regina va petrece o lună la Copenhaga. Germania Ia contra Elveției Berlin, 31 Main. Ministrul Germaniei la Berna a declarat că, în urma incidentului Wohlgemuth, Germania va lua măsuri în contra Elveției. Să crede că e vorba de măsuri de graniță. Ziarele spun că Elveția, tare de dreptul său, așteaptă cu liniște măsurile ce va lua Germania. Șahul la Krupp. Berlin, 31 Main. Șahul pleacă mâne diminâță la 10 ore, mergând la Cassel. El va vizita în urmă la Essen stabilimentul Krupp. Rsforme militare. Munich, 31 Main. Generalul Waldersee va sosi aci la 15 Iunie pentru a întreține pe regentul asupra reformelor militare din Bavaria. Hotă. Berlin, 31 Main. „Boersen Zeitung“ pretinde că Austria și Italia s-au alăturat Germaniei și au re A icit.0. „Xixiiversratal“ MOB1JII SAU Răpirea. 89 ARCHIDUCELUI RUDOLF D mAMA DIN CASTELUL MEYELLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune, LIV. Ușa se deschise. x Un om, elegant îmbrăcat dar care se ,ccunoștea că numai din lumea bună nu făcea parte, intră. Se vedea că alergase mult. — Firear afurisit de pădurar ! zise el; din pricina lui a trebuit să fug ca un iepure. — Așază-te și povestește, zise Leiszner, Brandt se puse la masă și sorbi un pahar. — Ce s’a întâmplat ? întrebă Thumberg. — Mare treabă nu, pădurarul Werner m’a prins pândind ș’avea poftă să-mi vadă mutra. — Ura se zică n’am putut să afli nimic ? — Ba da, pădurarul n’a apărut decât după ce aflasem ce voiam și eram gata să plec. — Prințul și baronesa?... — Sunt amândoi la Meyerling. —Cu ce ați venit ? — Cu birja lui Bratfisch. — Și când se întorce Bratisch ? — La unsprezece ore, numai cu baronesa. — Numai cu baronesa ? Ești sigur ? — Foarte sigur. — Acum sunt aproape nouă ore, zise contele Thumberg. — Putem se ne ducem la postul nostru, zise Leistner. Unde vă găsim după unsprezece, dle conte ? — Aci. Trăsura d-tale e la Heiligkreuz, d-le de Leistner ? — Da. Cei trei oameni se sculară. — N’ai uitat nimic din cela ce-am vorbit ? întrebă încă o dată contele. — Absolut nimic. — Și se faci tote chipurile se nu te recunoscă. Cei trei părăsiră cârciuma in care Thumberg râmase singur. Noaptea era forța întunecosă. Caii lui Bratfisch se sileau singuri, căci erau pe drumul casei. Baronesa, învelită în manta, sta rezimatâ într’un colț al trăsurei, era perdută pe gânduri. Era aprópe miezul nopții când trăsura trecu de Heiligkreuz; o bucată de drum d’aci înainte era deal și caii mergeau mai încet. De amândouă părțile drumului, pădure. D’odată, trăsura se opri. Baronesa auzi mai multe glasuri, între care al lui Bratfisch. — Lasă caii strigă birjarul. Ce era asta? Baronesa se speriă și scoase capul pe ferestra trăsurii. Doul omeni steteau dinaintea ferestrei; fețele lor erau mascate, un al treilea sta înaintea cailor. Bratfisch se sforța se șî libereze caii, dar în zadar. Ușa trăsurei se deschise. Unul din cei după oameni se urcă pe scară. Era îmbrăcat elegant. — Ce vra să zică asta ? strigă baronesa. Ce vrei ? Cine ești ? — Vă rog să vă dați jos, baronesa, răspunse omul cu politeță. — Să mă dau jos ? Pentru ea ? Ca vra să zică atacul ăsta? Am să reclam... — Asta n’o s’o faceți. Vă rog să ascultați de rugăciunea mea și să vă dați jos. — Cine ești și cei vrei ? — O să vedeți asta numai decât, baronesă, zise omul și întinse mâna ea s’o ajute să se coboare. Coborîți vă. — Nici o dată ! Bratfisch, mână ! — Nu mă lasă să plec, respinse Bratfisch necăjit. — N’o se vi sa întâmple absolut nimic, zise omul mascat. Incredeți-vă în noi. O să vă urcați în altă trăsură. — Nu mi-a frică de iimic, d-le, zise Maria cu mândrie; nu pot să am decăt dispreț pentru acest ataș, care știu de unde vine înainte de a vă urma, cer să știu cine sunteți. Sâmbătă, 3 (15) Iunie 1889 mis o notă guvernului federal în privința afacerii Wohlgemuth. In Africa. Roma, 31 Main. Se anunță din Masuah ziarului „Riforma“ că Menelik continuă din fericire drumul său spre Nord. Regele Goggiam și alți șefi însemnați l-au recunoscut ca Negus. O misiune divană ar fi pe drum spre Italia. Menelik înaintează încet, pentru că țara e pustiită cu desăvârșire. Amiciții Londra, 31 MaîS. După corespondentul ziarului „Standard“ la Viena, principele de Muntenegru a exprimat dclul de Kalnoky sentimentele sale de amiciție pentru Austria și a asigurat că n’ar face nici o dată ceva care ar tulbura pacea. Complot Paris, 31 Main. O depeșă privată din Varșovia anunță că vr’o 40 de studenți au fost arestați. Ei sunt inculpați că au luat parte la un complot. Prânz Berlin, 31 Main, împăratul și Șahul vor prânzi la ambasadorul Persisi. SERVICIUL AGENȚIEI ROMÂNE. Tratat rupt Berlin, 31 Main. In fața denundării priorităților ruse 5 °/0 ce se urcă la 250 milione și a emisiunei împrumutului 4 °/0 pentru amortisarea acestei sume, ziarul „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ declară că acea denundare constitue, după avizul financiarilor, o ruptură a tratatului respectiv. Afacerea Garașanin Belgrad, 31 Maiü. In questiunea menținerei sau ridicării noului mandat de arestare în contra d-lui Garașanin, Tribunalul de prima instanța a hotărît a lăsa Curtea de Casație să desemne judecătorii chemați a statua în questiune. Dosarul va fi trimis , Curții de Casație. Motivele expun că decisiunea este justificată, fiindcă jumătate din judecători nu pot ține ședința pentru ca ei au fost martori sau concusațî într’aceiașî afacere, și că ceî-l’alți au fost recusați de defensorul d-lui Garașanin. Mari pregătiri militare Copenhaga, 31 Maiü. Corespondentul din Petersburg al ziarului „Politikon“ înșciințeză că înarmări mari se fac în Rusia. Ministrul de resboi a făcut o comanda de patru milione perechi cizme, care trebuesc predate peste două luni. S’a făcut asemenea cumpărări considerabile de sîngi de ovăz. Târgul mărfurilor Mercur! 31 Maiü Cereale, coloniale, etc. (Cota oficială a burselor respective) Depeși telegrafice ale ziarului „ Universul 11. Pesta.— Grau de lemn& 7.15 -7.16.— Porumb (Main-Iunia) 4.62—4.63. — Rapiță (Aug.Sept.) 13.37—13.50. Inest. — Zahăr 27 — 27.25. — Cafea fără schimbare.— Rio 95 — 106.— Santos 98—108.—Spirtóse, 11.25 gren. Londra. — Gran Brăila.—Id. Galați - Porumb Galați 21. — Cincitantin 21.50. Orz Dunăre 15.50—16. Dr GEORGE C.ITANU si, si nM.ii în, fagii, in Paris Medic și cap de clinică la Spitalul Colțea Anunță pe onora sa clientelă că a’a mutat în strada Polonă No. 25, unde va da, ca și mai înainte, consultații de la 5 — 6 p. m., în toate zilele. (54). ........................................................... .......* — îmi pare rău, dar nu pot să ve spun aceasta. — Unde voiți să mă duceți. Nici asta nu pot să vă spun, dar o să vedeți însăși în curând. — Vrați să știu, cina ești! strigă Maria mâniasa și I smulse masca de pe obraz. Dar ea nu 1 putu recunoște , omul acesta îi era cu desăvârșire strein. Ei îl luă masca din mână și și-o puse din nou. — Pierdem prea multă vreme ! zisa nerăbdător cel l’alt era mascat. O mde Leissner apucă pe Maria de mână. — Nu puneți răbdarea nóstrá la încercare, zise el. Trebuie să vă duc în trăsura cealastă, numaidecât ! [Va urma] și . Inființându se serviciul închirierii pernelor și în stațiile Buzea, Brăila, Bucăv Piatra (Olt), Craiova și Turnu Severin, se caută agenți distribuitori. Pentru cereri și condițiuni, să se adreseze la depoul central al pernelor, gara de Nord, București. ,