Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)

1889-06-10 / nr. 127

Owi^rsa­ Ko.127 strategice și de eroismul elvețianului va putea rezista năvălirilor, ori de unde ar veni ele. Purtarea guvernului nostru e o lecție bună pentru cancelar, care s’a deprins a trata ca niște vasali pe statele mici. Va vedea, sunt sigur, că mai tare e spiritul de independență, mai puternică dragostea sfintă de țară, decât tertipurile sale di­plomatice. Teii­ser, întâmplări din țară Ploae torențiala Duminică la 4 c., pe la ora 4 și jumă­tate p. m., veniră asupra orașului Iași upuri groși, din partea răsăritului, cari au adus o ploae torențială cu furtună, iar pe la ora 5 a căzut o grindină de diferite mărimi, care a durat 10 minute. In acest interval mai multe acopereminte de case, zaplazuri, giamuri de la ferestre s’au stri­cat cauzând pierderi cetățenilor. Această grindină a căzut numai pe o parte a ora­șului. Pela groasă spânzurată S’a găsit spânzurată în pădurea numită „Căprăria“ femeea Florea Gh. Condura­­che, din comuna Florești, județul Tutova, care suferea de pelagră. Cașul s’a comu­nicat parchetului. Epileptic înecat Locuitorul Dumitru Radu Fecioru, din comuna Băicoiu, județul Tutova, care su­ferea de epilepsie, s’a dus la heleșteul proprietății acelei comune, unde desbră­­cându-se s’a aruncat în apă. Mai mulți lucrătorii de la băile de păcură, văzându’l, au venit în ajutorul lui, însă era pre târ­ziu, căci scoțându-i din apă era deja un cadavru. . . Pârlit de trăsnet Cu ocasia unei ploi ce a căzut, locui­torul Nicolae Gheorghe Marcu, din comu­na Vișinești, adăpostindu-se de ploie la consăteanul său Toader Marișescu, a fost contustat și pârlit de trăsnet fără a-i fi periclitat viața. Trăsnetul a distrus stâlp și șindila de la casă. un Fulg­erat . In ziua de 1 Iunie a. c., pe la orele 6 diminața, căzând ploie repede cu fulgere pe teritoriul comunei Crovu, județul Dîm­­bovița, a trăsnit pe locuitorul Chivu Dră­­ghici, din acea comună, care se întorcea de la muncă, având 3 sape la spinare. Trăsnetul sdrobindu-i capul și obrazul, a rămas pe dată mort. m Epilepsia Femeea Maria Vasile Petcu, din orașul Roman, ce suferea de boala epilepsiei, s’a dus, în ziua de 1 Iunie la rîul Moldova, ca să prindă pește, unde fiind coprinsă de acea bolă, s’a înecat. Cadavrul i s’a găsit a doua zi de cătră Costică Ivanciu. Ca­șul s’a comunicat parchetului. Crimă în prăvălie Doi ómeni fiind în prăvălia d­lui Sava Petroliu din desp. III Galați și luându-se la ceartă, unul din ei a scos un cuțit din brâu și a înjunghiat în pântece și la față pe cel­ l’alt. D­l. dr. Monferato a dat victimei primele ajutore și l’a trimis la spital. Atât victima, cât și asasinul, sunt pă­rinți de familie având fie­care mai mulți copii. m Pungășie pe vapor D. Ghiță Tesescu, din Galați, pe când se întorcea cu ultimul vapor de la Brăila, i s’a furat din buzunar un portofel, ce conținea suma de 700 de lei în bilete de bancă și diferite acte și note. Troița. „XJ’zs.I'versTa.lia.!“ Hoț prins Primarul comunei Plopana, plasa Tutova a prins un hoț necunoscut, care a furat 2500 lei de la un bulgar din jud Vaslui. D-l. procuror anchetază faptul. Un spital în văzduh Ni se scrie din Madrid . Lumea se ocupă mult cu un proiect care, deși pare cam riscat, va atrage de­sigur atențiunea medicilor. Un medic spaniol a închipuit un spi­tal foarte original pentru căutarea oftico­șilor și a tuturor bolnavilor de piept. El a propus Academiei din Barcelona crearea unui spital în văzduh. late cum ar fi a­­cest spital. S-ar înălța la 3000 de metri un enorm balon captiv. Spitalul, suspendat în locul luntrei, ar avea 10 metri lărgime și 6 me­tri înălțime și ar fi împărțit în două etaje. In etajul de jos ar fi un salon central și două­spre­zece camere de bolnavi, câte șase de fie­care parte a salonului. La al douilea etagiu ar fi odăile pen­tru serviciul medical, pentru farmacie și pentru tote serviciile spitalului. Un al douilea salon ar transporta hra­na și corespondența spitalului. Cu ajutorul telefoanelor s-ar stabili o comunicațiune ușoară și constanta între spital și pământ. Inventatorul acestui sistem de spital își sprijinește propunerea pe faptul că, la 3000 de metri, aerul e foarte curat, lip­sit de microbi și tot­deauna uscat. Varia­­țiunile de temperatură, care fac atâța­rea bolnavilor de piept, în regiunea aceea sunt atât de mici încât nu pot înrîuri asupra bolnavilor. Ori­cât s’ar părea de fantastic proiec­tul acesta, e o parte seriosá în el și pate că va fi odată realizat. Dispariția misteriosâ a unui sergent cu o fată și se scrie din Montpellier (Franța), că de o dată a dispărut din garnizona acestui oraș un sergent din reg. 22 de linie, odată cu Ana Comenial, poreclită Catalina. Se făcură multe cercetări, dar fără re­zultate bune. Numai alaltă­ieri, din întâmplare, au dat niște pescari peste două cadavre, strâns îmbrățișate. S’a făcut o anchetă. Rezultatul la care s’a ajuns până acu­ma dovedește că Lacombe, și cu femeea, cari erau strâns legați cu o funie, se si­­nuciseseră.­­ Amândoi erau cu obrajii plini de sem­ne, pe cari, conduși de instinctul conser­vării, și le făcuseră, luptând, în apă. Acte oficiale D. Gheorghe P. Petrescu, senator, este numit în funcțiunea de prefect al jude­țului Tutova, în locul d-lui Gr. G. Șuțu, demisionat. *D. T. Mălinescu, actual sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliției Ca­pitalei, este înaintat în funcțiunea de co­misar clasa II, în locul d lui N. Anto­­nescu, demisionat și d. G. Bolcaș este numit în funcțiu­îiea de sub-comisar clasa I, în locul d-lui T. Mălinescu, înaintat. *D. doctor E. Butoianu, actual medic al urbei Mizil, din județului Buzeu, s’a permutat în postul vacant de medic al plaiului Buzeu, din acel județ, cu reșe­dința în comuna Pătărlagele. *D. doktor Tom­a Gugea s’a numit pro­­visoriu în postul vacant de medic al plă­­șei Mangalia, din județul Constanța, cu reședința în urbea Mangalia. *D. Alexandru Macri, actual grefier­­comptabil clasa I în serviciul penitencia­relor centrale, s’a înaintat în postul de director clasa II în același serviciu și d. Iosif Bizanti, fost comptabil al atelierului de cartonat de la penitenciarul Văcărești, s-a numit în postul de grefier­ comptabil clasa I în serviciul penitenciarelor centrale. 9G AMORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAD DRAMA DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune. CAP. LVI Unde e Neubert? Lenii începură să-i curgă lacrimile. — Ah ! sunt atât de fericită... și în a­­ceiași vreme atât de tristă că nu mai pot se văd pe mama mea... Raimund și Franz se uitară uimiți u­­nul la altul. — Mama ta ? Ce s’a întâmplat. Leni ? Deslușește ne. — Știu acum cine e mama mea! — Știi asta ? De unde ? Cine ți-a spus-o ? — Macdonald a fost la mine. El a des­coperit cine a fost mama mea și voia cu chipul acesta se mă silească se fiu nevas­ta lui Benjamin. El m’a amenințat că o să ți desvăluiască ție acest mister și că a­­tunci n’o se mă mai iubești. — Macdonald? vra să zică iar a încer­cat să ne despartă ? strigă Raimund re­voltat. — Da , el a descoperit că mama mea e acea nenorocită Elfrida Tullinger... care a stat în temniță... — Elfrida Tullinger ? strigă Franz. Ce spui ?.. — Tu fiica Elfridei Tullinger ? întrebă Raimund emoționat. — Sunt fiica Elfridei Tullinger ! vin de la azil unde m’am convins că e așa. — Unchiul meu, preotul, mi a spus că mama, în desperarea iei, a lăsat la azil pe sora mea Cati... — Eu sunt Cati Tullinger ! — Surioară ! zise Franz deschizând bra­țele, pe când lacrimi îî ieșad din ochi. — Frate ! esclamă Leni și I încongiură gâtul cu brațele. Scena era d’o nespusă duioșie; lui Peu­­ker îl curgeau­ lacrimile șiroaie. 2 — *D. G. I. Ionițiu a fost numit în func­țiunea de grefier­ comptabil clasa II în ser­viciul penitenciarelor centrale. *Comuna București este autorizată să închee un contract cu societatea de basalt artificial de la Cotroceni, pentru execu­tarea în curs de 5 ani de lucrări de tro­tuare, în valore de 4.000.000 lei, care să se plătască în termen de 10 ani, câte 400.000 lei pe an, și cu obligațiunea pen­tru societate de a întreține acele lucrări 10 ani fără altă plată și alți 10 ani cu plată de 10 bani metrul pătrat. STIM­­PITIM POSTA La camera italiană, d. Gria pi a declarat că guvernul italian își dă toate silințele pentru ca uniunea monetară latină să du­reze ; el adaugă că pănă acum nu pare că Englitera ar voi să adereze la acesta uni­une, căci Engliteza și Germania au asupra acestui punt principii diferite de ale Ita­liei. * * La 6 iunie un prânz de gală a avut loc la palatul din Sofia în onorea d-lui Daniel, agent al Serbiei, care părăsește în curând Sofia. Principele a ridicat un toast prin care a exprimat regretele sale pentru plecarea d­lui Daniel, mulțumindu-i că și-a înde­plinit misiunea cu tact și sinceritate, care au contribuit la întărirea raporturilor cor­diale între cele două țări. Principele a bă­ut în urmă în sănătatea tânărului rege, represintantul Obrenovicilor și pentru pros­peritatea Serbiei. D. Daniel a mulțumit principelui și gu­vernului. D. Stambuloff, din causa indisposiției care ține de câte­va zile, n’a asistat la prânz.* * * Un incident nostim s’a petrecut la gara Deutsch Avricourt, pe fruntaria dintre Alsacia și Franța. Un arhiduce austriac se întorcea de la Paris, cu Espresul - Orient; el nu avea pa­șaport. Comisarul de poliție german îl opri ; numai după multă trudă putu arhiducele se treacă fruntaria. Ajuns la Viena, ar­hiducele a reclamat. Ca satisfacție, comi­sarul a fost revocat din funcțiune. * * * Ni se scrie din Belgrad . Cestiunea la ordinea zilei azi e situa­­țiunea Reginei Natalia. Mitropolitul Mi­hail ține morțiș să anuleze divorțul. Până acum, regenții se opun la pro­iectul mitropolitului.­ Ei consimt însă să redea Nataliei calitîtea de regină-mamă și s’o lase să conducă educațiunea tâ­nărului rege. Cu aceste condițiuni, Natalia nu in­­sistă ca divorțul se fie anulat. Nou alesul episcop ,al Caransebeșului, Preacuvioșia Sa ar­himandritul Nicolae Popea, ieri la 10 ore înainte de amiazi a depus jurământul de fidelitate înaintea Maiestății Sale în Viena. Mâne Preasfin­ția Sa va sosi la Sibiu, iar Duminică va fi h­irotonit de episcop în biserica din cetate, șoptindu-i acestuia câte­va vorbe la vre­șe întoarse iarăși în casă. După câte­va minute vine și Vasile și intră și el în casă ținând într’o mână o oală cu păcură. Femeea văzând pe fratele amantului ei, începu a se tângui­tul de procedarea cri­minală a fratelui seu și se crezu scăpată de ori­ce pericol. Insă pe când nenoro­cita femee își făcea aceste iluziuri, frații Moroșani, după ce mai întâiu au închis ușa odăei, apucară pe nenorocita, o des­­brăcară în pielea goală, o unseră cu păcură și pe când unul din ei trăgea chibritul ca să i dea foc, fosforul nu se aprinse și lumea dimprejur alergă la țipetele de des­perare ale nenorocitei femei. Mizerabilii văzând lumea că dă în casă, au sărit pe fereastră în curte și s’au făcut nevăzuți. Comisarul Brătianu de la despărțirea­­ fiind anunțat, la moment a sosit la fața locului și, după ce dete îngrijirile putin­­cioase victimei, se puse în urmărirea cri­minalilor și isbuti până în seară a pune mâna pe el. Afacerea s’a dat pe mâna parchetului. * * * Focul din Botoșani Un teribil incendiu a izbucnit în Boto­șani, drept în mijlocul orașului. Un­spre­zece case au fost cu desever­­șire consumate de groaznicul flagel. Spaima în oraș a fost foarte mare. După multe osteneli, pompierii au reu­șit să localizeze focul. Ministrul de interne a ordonat să se fa­că o anchetă severă. Barba regelui Umberto NIi se scrie din Berlin . O nostimă istorierá pe care abia acum o aflu și mă grăbesc să v’o comunic. Regelui Umberto al Italiei îi crește for­te repede barba. Pe timpul aflarei sale la Berlin, obosit de serbări, de părăzi și de prânzuri, regele nu găsi vreme să se băr­bierească. Această delicată operație fu­mânată pe ziua plecării din Berlin. Din nenorocire, de­și bărbierul regelui a stat neclintit gata, nu s’a găsit vreme nici în ziua aceea. Despărțirea de familie imperială, recepțiile diferitelor personagii politice și diplomatice au ocupat totu ziua și regele fu silit să plece neras din Berlin. Se mângâia totuși cu speranța că pe drum, la vr’o stație, se va găsi vreme pentru bărbierit. Ași! La fie­care gară, fie și cea mică, autoritățile și publicul erau pe peron; re­gele trebuia să se arate, să salute, să pri­mească chiar pe representanții autorități­lor. Despre barbă, nici gând! Trecu o stație, trecură trei, patru și nici un chip de bărbierit. Desperat, rege­le ordonă se se oprească trenul într’o vale de pe linia St. Gothard și aci, în mijlo­cul naturei maiestoase și în fața munților, regele Umberto scăpă în sfârșit de barbă. Crima oribilă din Galați O oribilă crimă era să se săvârșască luni pe la ora 10 dimineața în mahalaua Lozoveni din Galați. Un plugar anume Ioan Moroșanu, fost condamnat la 3 ani închisoare pentru par­ticipare la omor, trăia de vr’o 9 luni în concubinagiu cu o femee din Lozoveni. Acest Moroșan proiectase ca să omoare pe amanta sa. Mizerabilul pentru a-și pune în esecuțiune criminalul său proiect, as­cute un cuțit, chiamă pe femee acasă la el de la munca câmpului unde era și sare ca un turbat asupra ei voind s-o asasineze. Nenorocita femee prinzând de veste a în­ceput a striga cât a putut și numai așa a putut scăpa de prima furie a amantului ei. La țipetele femeei atentatorul a aruncat cuțitul sub pat,­e și în ograda casei unde întâlni pe fratele său Vasile Moroșanu și — Ce miraculosă regăsire ! zise el e­­moționat. — Suntem copiii acelei nenorocite fe­mei care a trebuit, să ispășască vina al­tuia ! zise Franz ținând mâna Lânii în­­tr’ale sale. Vinovatul e găsit. Bertram tră­iește și e aci! El e Joe Macdonald. Da­­toria noastră sfântă e se răzbunăm pe mama, să demascăm pe mizerabil și să spălăm de rușine numele Elfridei. Neo­bosit urmăresc acest scop ; vrei să mă a­­juți, Kati ? — Da, o j­ui frate! — încă, nu sunt lămurit asupra morții mamei nostre. Se pretinde că ea și-a ră­dicat viața într'un moment de disperare , dar eu nu cred asta. Eu îl bănuiesc pe Bertram. Un lucrător cu numele Neubert se apropiase în timpul din urmă de mama și acum afla de la Raimund că acel lu­crător îi fusese recomandat de Macdonald. Prin urmare Neubert a stat în legătură cu Bertram. De la moartea mamei, lucră­torul acesta a dispărut fără să i se poată da de urmă. La fabrică nu s’a mai arătat. Unde e Neubert ? — Crezi dar că lucrătorul ăsta a pri­cinuit mortea mamei nóstre ? Curier judiciar Ucigaș de tată Curtea juraților Brabantului (Belgia) judecă o crima în adevăr ciudată. Acuzatul care e înfățișat juraților n’are o figură urîtă, strâmbă ca a celor por­niți pe rele. El e un băiat frumos, nalt, blond cu ochi albaștri, cu fața roșie ca a unui copil. Guilem Casseelse e d’abia în vârstă de 18 ani și a și comis cea mai teribilă, crimă : și-a ucis tatăl! Văzându-l, asculta adu­l, răspunzând cu glasul lui supțire, s’ar părea că te a­­­fli în fața celui mai cuminte și inocent școlar. Dar, ciudat ! Nici pompa solemnă a justiției, nici legele roșii ale magistraților nici jurații carii examinează de sur până jos, nu­­ turbură de loc. Se uită liniștit la lucrurile pătate de sânge vărsat de dânsul: o saltea, un cuțit mare cu limba Sâmbătă, 10­­ 22. lunu­t 1889 vopsită în roșu ; nimic nu produce emoție asupra acuzatului. El a sfărmat capul bătrânului Casseels,­­ l-a lovit de două trei ori apoi cu cuțitul,­­ atunci pe când făptuitorul său era mort. A făcut ceva de necrezut , însă poves­tește lucrurile cu calm, fără nici o e­­moție. La întrebarea președintelui el răspunde : JM — Tata-mea bătea pa mama , o am răzbunat. De un an, soții Caseels traiau în nein­țălegere. Ei aveau nouă copii, dintre cari șapte traiau. La 22 April a. c., Gailem Casseels și cu tata-mea se duseră la bâlciul din Bo­­ort-Meerbeck. Ei nu se intercera acasă decât forte târziu; tatăl era cam beat. Acuzatul se culcase deja, când auzi un zgomot de ceartă în camera părinților săi. El, atunci, se sculă ca să intervie, dar se culcă din nou, după porunca tatălui său. Peste vr-un sfert de oră, acuzatul zice că a auzit strigătele de „Ajutor!“. Se sculă, luă un cuțit și intră în ca­mera părinților săi. Găsi pe tata-său și pe mă-sa desbră­­cațî în pat. Tatăl strângea de gât pe mamă. Băiatul îl eși înainte . — Dacă vrei să mai trâești, zise el ta­tălui său, lasă pe mama în pace. Tatăl îi răspunse : — Nu voi să ascult de tine. Dacă vrei să lovești cu cuțitul, n’ai decât să dai. Fiul ridică atunci cuțitul și dădu —după cum zise chiar el—cât putu mai tare. — Voiam să omor pe tată meu, zise a­­cuzatul, și, văzând că nu l lovisem bine întâia oară, mai înfipsel cuțitul într’ânsul de 6—7 ori. Moartea lui Casseels tatăl a fost instan­tanee. Vom da rezultatul procesului: 600 oameni înecați La telegrafiază din New­ York . O groaznică furtună s-a năpustiit asu­pra Kansasului și a făcut pustiiri enorme. Catastrofa a fost și mai înspeimântătore la Unionstown, locuit de 800 de oameni. Localitatea e apărată de stavilare. Ploile torențiale au reușit să spargă stăvilarele despre ziuă și 600 de oameni au fost în­­nec­ți. Calea ferată, podurile și viaductele au fost luate de ape. Comunicațiunea e întreruptă. Călcată de velociped Corespondentul nostru berlinez ne scrie : Vă comunic lucrul, căci e primul acci­dent de acest soi care se întâmplă. Ieri, un tânăr trecea cu velocipedul pe Stallschreiberstrasse ; câți­va copii se ju­­cau în stradă; velocipedestul lovi pe o copilă așa de rea, încât îi despică frun­tea și-i rupse câți­va dinți de dinainte. El însuși căzu și se lovi greu la genuchi. In emoțiunea generală, el reuși să încalece din nou pe velociped și să o șteargă. Peste un ceas, un alt velocipedist trecu pe aceiași stradă, publicul înfuriat era să­­ sfișie și i-a stricat velocipedul. Ș­TIRI Vineri, îndată după închiderea Camenilor, mi­nistrul instrucțiunii va asista la examenele liceelor din București. n . . Generalul Fotino, inspector sanitar al corpului I de armata, începe Duminică inspecțiunea trupelor. *§* . Prefectul Ilfovului a trimes prinirilor din district instrucțiuni asupra modului de aplicare a legii vânzării bunurilor sta­tului . Consiliul sanitar a hotărît se numescă midie provizoriu la acele plăși cari n’au — Sunt silit s’o cred, căci el a chie­­mat-o la ascenzor când i s’a întâmplat ac­cidentul și locuia în aceiași casă cu mama, iar de la mortea iei a perit. — După tote aparențele, Neubert a fost pus să omoare pe mama voastră și numai de aceea a intrat la fabrică, zise Rai­mund. De­oare­ce Macdonald l-a reco­mandat, trebuie să dea deslușiri asupra lui Neubert. — Așa e! și am să mă duc să i le cer. — întreprinderea e periculoasă! zise Raimund. — Nu face asta, frate! nu te duce el! — Unde e Neubert ? Un răspuns la a­­ceastă întrebare trebuie să capăt. Cu ori­ce preț trebuie să știu ce s’a făcut Neu­bert , căci sunt convins că aci e capătul firului care are să mă ducă la desco­perirea și dovedirea adevărului. Ne­bert a lucrat din ordinul lui Macdonald ! Neu­bert a pricinuit mortea mamei ! După ce n’a isbutit cu sscenzorul, a otrăvit-o; ved legătura între toate astea și trebuie se găsesc dovezi! — i se pate să ai dreptate în combina­țiile tale, zise Raimund. Dar păzește-te se nu lucrezi pripit. Macdonald după cum știm toți, e Bertram, și acest Bertram are interes se risce tot numai să nu fie des­coperit. — Nu te duce la el, Franz, te rog, nu te duce. Omul acesta e capabil de ori­ce ! zise Lent rugător. — Fiți fără grijă ! Trebuie să aflu cu ori­ce preț unde e Neubert, care a fost recomandat aci de ..Macdonald și a lucrat din ordinul lui.—Aacă ceva, Raimund; ai recunoște tu pe lucrătorul Neubert ? — Cu siguranță, nu, dar Bachmann și cel­­­alți lucrători trebue săi recunoască. — Bine! La revedere ! — Te duci la Macdonald? întrebă ,veni speriată. — Singur nu mă duc, n’aveți grijă, o să iau un agent cu mine. Voi fi prudent, căci îmi cunosc omul, dar de aflat trebue să aflu unde s’a vârît Neubert. Franz plecă, lăsând pe cei două tineri , singuri. (Va urma) -Z'

Next