Universul, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 223-248)
1889-10-14 / nr. 234
Anul VL•—Jo. ..234 ________ . .Billig glB HSM$g 118 »Imnețe_____________________________Sămbăta, 14 126 Octombre 1889 mR £ XI TOTE ZILELE LA 1 ORE LIMNEATA SSR&CȚU ȘI ASMEIKISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, I © BUCUREȘTI CAPITALA : jjj jijoețK ! Paun »a . . . SOriei Pe 1 an. . . . 24 Le Pa 8 lunii * . 10 ‘ Pa 8 luni ... 12 „ Pe 8 luni , Pa 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ArtfEl X LâB STRAJIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU II, BUCUREȘTI rTnrntmirmnnniiiiH n nunii iimniim nivTiitrrmnfr ffîirr^riTnn~nm i ^iTirrTli miiiiiiiiiii tiuiiiiii ii T]-riniiiiiiiii-rin" [min ichi,rim CALEHDAR PE 1889 Ortodox Vineri 13 Octombre. — Martirul Carp și Papii. Calilic Vineri 25 Octombre. — Crispin: Serels resare la 6,29; apune la 5,50. Efemerida 13 Octombre 1877. — M. S. Domnitorul vizitează pe răniți români și rugi din lupta de la Borza Dubnic, apoi inspectează avantposturi la. București, 13 Octom. Adevărul și dreptatea tot trebue odată să iasă la față. Se știa campania violentă și disprețuitoreîncepută de austro-ungari și mai ales de maghiari în contra României, pentru că a denunțat convenția de comerț, și a făcut tariful zis autonom. Se spunea sus și tare că țara aceasta va fi pierdută. Că noi nu vom mai avea nici produsele fabricate indispensabile, nici vom găsi debușeu pentru produsele noastre. S’au făcut de amândouă părțile cercetări pentru punerea bazelor unei convenții noue, după norme drepte. Se știu propunerile delegaților noștri . Erau nu numai drepte, ci chiar idulgente. Cu toate aceste, delegații monarhiei vecine nu le primiră . Ei voiau să aibă toate drepturile și nicio îndatorire. * * SMi* Bis..1 * * IW» i,:j tS £ ■ §g] Tratativele s’eu rupt. Tariful autonom s’a aplicat,—și România n’a pierit. A găsit mijlocul sa și importe, să și esporte. Sporul de preț al unor articole a putut să fie suportat. Ca esport am ales, am folosit, condițiile bune ce ni s’au oferit mai ales de Italia au făcut ca comerțul de vite să înflorească. Acum, asta e diferința, nu mai e supus comerțul român șicanelor ce i se făceau de autoritățile ungurești. In loc să fie primită cu antipatie și cu bănueți,marfa noastră de esport a fost acceptată cu simpatie și cu încredere. Ne-am făcut afacerile... dar nu pe ale Austro Ungariei. * * * Dovada iat’o. Vecinii noștri, lăsând la o parte fanfaronada, au început a recunoaște pagubele ce se simt din causa tarifului nostru autonom. Au început a se tângui el acum,—-a început a ne face ei propuneri. Ministrul nostru de externe, trecând prin Viena, a fost foarte favorabil primit de guvernul austro ungar, „et pour cause.“ Causa e..„ încercarea de a lega noul tratative pentru încheiarea unei convenții comerciale. Ceea ce ne bucură, e faptul că suntem rugați noi acum, pe când vecinii noștriî credeau c’o să le cădem în genuchi. Iată ce mieros vorbește „Neue freie Presse“, care ne trata la început cu atâta dispreț : „Ce vrea România? Libera esportare în Austria a produselor sale agrare. Guvernul austriac a declarat în mai multe rînduri că e dispus să o acorde, dar sub rezerva de a primi compensații suficiente prin reducerea drepturilor de intrare asupra produselor industriale. Austria e dispusă a acorda libera importare a cerealelor și a vitelor“... „Nu pricepem necrederea cu care România a primit cererile noastre pentru înoirea tratativelor“. Și așa mai departe. Astfel, mai înțelegem! In situația de acum, putem sta da vorbă. Sperăm că buna-voință nu va lipsi din nici o parte, pentru ca relații comerciale oneste și drepte să reîncepă și cu Austria și cu alte țări. Războaiele vamale aduc totdeauna pagubă tuturor părților . De aceea, nu noi putem dori prelungirea lor. Intrarea s-atinstel (Ve« pag. 3.) Un câștig de JUMETATE MILION și multe alte importante câștiguri, fără nici o perdere de bani. La 19 Octombre curent și la 19 Decembre luna viitare, vor avea loc irevocabil două trageri ale împrumutului Italian, garantat de stat „Prestifo fuorcifianto44 în care se póte câștiga afară de un premiu de o jumătate milion alte premiuri forte însemnate. Prețul unei obligațiuni Le 18. * a 5 „ „ 85. a 10 „ 165. Cererile însoțite de cost, să se trimită fără întârziere la administrația ziarului „Universul“ strada Brezoianu No. 19, Bucurescu, care garanteză pentru prompta și exacta efectuare a comandei. IPf““ Citiți anunelul explicativ pe pagina 3 a. MM FRANȚA (Corespondența part a „Universlulu). Parta 11 Octombre. O grevă colosală Is Sens a izbucnit o grevă colosală. Tratările ei din o parte și din alta, s’a început, prin delegați, să se trateze pentru împăciuire ; compania însă a rupt între vorbirele, zicând că lucrătorii cer prea multe concesii. Iată ce cer aceștia principalminte : Leafa de 5 fr. 50 pe zi de fiecare om, casa de economie se fie condusă de lucrători ; amenzile pentru lipsă de lucru se fie suprimate. Compania a afișat că nu poate concede alta, decât să sporească toate salarele cu 7%. Violențe Fierberea spiritelor e mare. Mei multe batalioane sunt însărcinate cu menținerea ordinei. Intr’o adunare, grevistul Lamendin a fost viu aplaudat, în urma unui discurs în care a ars că patronii trebuesc bătuți și fracutați. întrunirea a fost interzisă, dar tu aproape să se apuce de per armata cu greviștii surescitați. Consecințele grevei încep a se simți ! Mai toate fabricele s’tiu închis, din cauză că nu mai au cărbuni pentru magine. Aceasta va arunca pe stradă și alți mulți oameni, ceea ce va spori considerabil primejdia. Alte trupa se țin gata ca să fie trimese la fața locuia;. Hot îndrăzneț Acum câteva zile, un om de vreo 40 de ani se duse la un otel din strada Grienela, în Paris, și ceru o cameră ca să petreacă noaptea. El se înscrise sub numele de Carol Dubois. A doua zi dimineață, dispăru. Chelnerul constată atunci că mai multe odăi fuseseră prădate, între altele și a unui amploiat de comerț. Cum va fi transportat lucrurile fără să se observe, nu se știe. Luase haine, giuvaerul, cum și o medalie din campania Tonkinului. Ieri, atelierul întâlni pe stradă pe pretinsul Dubois. El era elegant îmbrăcat cu haine furate, avea inelele șterpelite în degete, și se plimbla cu mare ifos pe ulițe, cu medalia Tonkinuluiia piept. Hoțul fu arestat. La poliție, n’a voit sâ’și spuie numele dar la dânsul s’au găsit hârtii pe numele, de Bonnet. E un măcelar. Ea, pe zi as trece, la proporții mai mari, astfel că azi numerul lucrătorilor în grevă trece peste 10.000. Din toate minele de cărbuni din loc, numai în una se mai lucrează. In misele din Bourges și din Bully- Drenai însă se lucrează, dar muncitorii trebue să fie protegați de trupe în contra atacurilor greviștilor. Societatea de la Lievin, iasă, unde sunt 3000 de minieri, e aproape se sufere consecințele grevei. Tramvai omorîtor Tramvaiul cu abur care face semenl între Lille și Roubaix mergea alltă-sară în dreptul lui Saint Ghislain, când o ciocnire teribilă se produse. Mecanicul opri mașina, luă un felinar și descrise ca să afle ce era. Un om era între roate, cu picioare cu desăvârșire rupte și aruncate în altă parte. Nenorocitul muri, până nu ajunse la spital. El se numea Procureur și lase o dava și șase copii muritori de foame. Brutus, întâmplări din țară Omorul din Bacău S’a găsit într’un puț da pe margini șoselei județiene, teritorul comunei Sendaleni, județul Bacău, cadavrul locuitorului Vasile V. Marza, din comuna Berești, în stare de putrefacție. Din cercetările făcute bănuiala cade asupra indivizilor Dumitrachi V. Marza, Dumitru Luca, Vasile Baciu și Stefan Donea, cari sunt trimiși parch tului. La 5 Octombre a. e., in moara locuitorului Ioje Patrașu, din comuna Cieja, județul Bacău, s’a găsit strangulat morarul Andrei Duma, care era atins de epilepsie. © Crimă în Roman Locuitorul Ion Afumatul, din comun /