Universul, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 249-274)

1889-11-01 / nr. 249

Universul No. 248 ti“ din Constantinopol cu mărfuri.—Va­porul elic „Parthenon­“ din Geneva deșert. 8 șlepuri din Prut cu cereale. *#« Regele a sosit în capitală la 5 ore după amiază. A­ugit vestea prin oraș că vestitul An­­­dronic a dispărut din nou, fără a i se ști­­ [UNK]^de urmă. Dacă în consiliul de miniștri da­merî se va stabili un acord complect în privința disolverii și a ramanierei Cabinetului, este probabil că Camera va fi convocată înainte de termenul obicinuit spre a fi disolvată. A Persoanele de cari se vorbește mai mult pentru complectarea cabinetului sunt: d-nul A. D. Hólban, Tzoni și Gr. Triandafil. Un proces de cea mare importanță, din punctul de vedere al dreptului, s’a înfă­țișat zilele trecute înaintea judecătoriei ocolului Giurgiu. Mai mulți locuitori din acel oraș au intentat proces comunei Giurgiu pentru a li se respecta drepturile lor necontestate de a pescui în bălțile de lângă oraș. 1. Concursul pentru catedra de istorie de la externatul din Iași s’a terminat zilele acestea. Din cele 4 concurente admise la oral, d-na Stratilescu, actuala suplinitare, a reușit cu deplin succes, obținând me­dia 9.33-A căpătat media de admisie încă două din concurentele admise la oral, anume d-na Ciuca, actuala suplinitóre a catedrei de istorie de la externului din Bârlad, și d-na Stoenescu. tt Concursul de termodinamică și fizica practică s’a terminat prin reușita unicului candidat, d. Negreanu. Oralele d-sale au dat dovadă că d-sa posedă vaste cunoș­­tinți da fizică și matematică, precum și aptitudini didactice. $­ A încetat din viață d. Petre Baciulescu unul din fruntașii comerciului capitalei. Baciulescu a fost unul dintre acei co­mercianți români cari ai luptat pentru ideile liberale. ft Mih­ail C. Negoițescu, avocat și ste­nograf la Cameră, după lungi suferințe, a încetat din viață.­­ ‘4 ' . Se crede că Gornescu, autorul falșifi­c“ care­ mandatului de 37,000 lei de la di­­­­recția regală a căilor ferate, are și com­plici. — Instrucția urmează: u D. maior Teodorovici, de la intendența diviziei din Galați, a fost transferat la intendența divizii din Roman. 4 D. Beraru a fost numit profesor la Șce­­îa de războiu din Capitală. * Se vorbește despre numirea d-lui I. M. Rămniceanu, actual ajutor de primar. In funcțiunea de secretar general al ministe­rului domeniilor, ft D. Gr. Olănescu, director general al vămilor, se ocupă cu proiectul pentru mo­dificarea tarifului autonom. Proectul va fi terminat peste câte­va zile. al al Consiliul comunal al Capitalei a apro­bat cererea șefului serviciului gunoaielor ca abonamentele la acest serviciu să fie obligatoare pentru 3 luni. d­. D. primar al capitalei a respins cere­rea făcută da d. Winda acum­e« da a i se ceda dreptul de a înființa un serviciu, da o cam­buse în capitală. Motivul respingerei acestei cereri «sta că d. Windeseu crea­tindea a monopoliza acest serviciu. D. maior D. Gherghe, comisar regal, s-a dus la închisoarea militară nada a su­pus la interogatoriu pe căpitanii Mănes­cu, Rădulescu, Safegiu și Câi­nescu. Mâine, 1 Noembre, se judecă procesul autorilor bătălii din str. Israelită. Delegații tutulor putulici în com­isiunea Européni, s’a întrunit erl- domnul Ion Bălăceai­u, delegatul țarei noastre, a ple­cat aseară la Galați. In privința disolvării s’a stabilit un a­­cord între miniștri. Dar există incă di­verging în privința completărei Cabine­tului. In urma acestor diverging se crede că în consiliul de miniștri ca se va ține sub prezidența Regelui Cabinetul întreg își va depune demisiu­nea. Este probabil că domnul Lascar Catar­­giu va fi însărcinat de a forma noul Ca­binet care va obține decretul de disol­­vare. Ieri a venit înaintea consiliului da res­bel din Capitală procesul sub-locotenen­­tului Macri, acuzat că a atacat pe calea Victoriei pe d-na dr. Thor și a ultragiat în exercițiul muauțist ps un sergent da oraș. Consiliul era presidat de d. colonel Budișt­enu. Prevenitul era asistat da d­­nui avocat Costa-Foru­m i da căpitanul în retragere Manolescu. Partea civilă era a­­sistată de d. avocat Al. Constantinesc­u. Constatându-se că lipsesc mai mulț­i martori, apărătorii au emis amânarea procesului. D. maior D. Ghiorghe, comi­sar regal, a combătut-o pa motiv că fap­tul e destul de bine stabilit. Consiliul după o lungă deliberare, de­clară că admite cererea de amânare, a­­mendând cu câte 50 lei pe martorii ab­senți. Noul termen al procesului e la 23 Oc­­tombre. D. General Manu, ministrul de roadei a avut ieri la ora 1 p. m. o întrevedere particulară cu d. Gatargiu.­­ D. Al. Lahovari a fost feri de a «visi­­­tat pe d. P. Carp. D. Lahovari a plecat însoțit de d. G.­­lub­ourachi , ministrul plenipotențiar al Austriei.­­ In curând va apare decretul prin care d. Bengescu, primul nostru secretar la le­­gațiunea din Paria, va fi numit ministru plenipotențiar la Belgrad, iar d. Rosatti Selescu la Atena. Se vor mai face mai multe schimbări în personalul secretarilor da­legațiune1 r Spiff de talentul seu, trimit marelui ar­tist cântăreț o afectuoasă salutare. București, 11 Noembre 1889. Societa­tea de ajutor mutual a italienilor din București. Iată acum gi textul italian : Âiie «vassioni d’vsa pubbiico entusiasta ehe, o®me ad una festa deil’arte oggi ae­­core numeros» a scilenniesare la serata d’enore di Benedetto litacignanl s’unisca il plauao dei fratelli italiani eh® amasiratti del suo talento taandano al grande attore cantaate un affsttuoso saluto. Bnearoit, 11 Norembra 1889. La Societâ di mutmo soccorso fra gl’italiuni di Buca. rest. # X n 3fe .. 0 ovație tenorului Lucignani Tenorul Lucignani, al căruia talent în adevăr remarcabil a răpit admirația tutu­ror Bucureștenilor, a fost aseară, cu oca­zia beneficiului seu, obiect al unei gran­­diose ovațiuni. La serbarea pe care publicul a făcut-o iubitului artist, colonia italiană s’a asociat remițând d-lui Lucignani urmatorea a­­dresă pe care o dăm aci în traducere românească și în text italienesc : La ovațiunile unui public entuziast care, ca la o serbatare a artei, vine astăzi nu­meros să solemnizeze serata de onora a lui N­enedetto se unesc aplauzele fraților italieni cari, — 3 ELÎSTRATIA »OASTEA Pe c­aspal de resboiü da la Bourget, marele doctor francez Ricord, în vârstă de 70 de­­ sî, șef al ambulanțelor ase­diului, pansa liniștit pe­ răniți, subt o grindină de gloanțe, ajutat numai de ser­vitorul seu. Trecu un ofițer care îi spune, vădându­l operând cu atâta liniște: „Die doctor, pleacă de acolo, căci o s ă­ta ră­­pune gloanțele!“—Ricord auzise , el răs­punse, țm­ându’șî lucrul: „Nu pot primi pe nimeni, căci aci nu e casa mea, ci a țării !“ Gloanțele curgeau în jurul lui. Marele doctor își urmă operația. Ilustrul învățat, care a fost atâția ani, președinte al academiei de medicină, au murit. Arare om care să fi făcut servicii atât «Ie mari lamei suferinde. Durerea manifestată de popor la în­mormântarea lui e slabă răsplată. B1P1SI întrevederea, de la Friedrichsrnhe Viena, 29 Octombre. „ Fremdenblatt “ zice în substanță, în articolul set­ relativ la întrevederea de la Friedrichsrahe că starea de pace tre­buie să aibă de consecință obicinuită po­poarelor a se organiza și a se desvolta într’un chip calm și liniștit. Ac&tă re­flection­e găsește aplicarea sa și’n cestiu­­nile orientale, ce nu s’au resolvat încă, politica Germaniei și a Austro-Ungariei e basată pe trebuința de a face, pe cât se poate, să treacă lucrurile neregulate, pe­­ terenul legalităței. Austro Ungaria nu vo­­ește numai ca popoarele balcanice să se desvolte ele însele, împn­și chip pacinic și autonom, dar și ca ori­ce ingerință stre­ină, violentă și nelegală, să fie depărtată. Acestă lucrare de desvoltare face pro­grese în timpul perioadei de pace, a că­rei durată e garantată de întrevederile de la Innsbruck și de la Friedrichsruhe. Discurs Londra, 29 Octombre. Ziarele dau o versiune mai întinsă a discursului lordului Salisbury la banche­tul dat în onoarea Lordmailului. Lord Salisbury a felicitat pe lordul­­maior că alegerea sa coincide cu întoar­cerea unei prosperități comerciale ce lip­sea de mult. Vorbind în urmă de neînțelegerea în­tre capital și muncă, oratorul zice că ambele părți își iau o­ mare răspundere tulburând mersul marei industrii engle­zești chiar în momentul când concurența streină e cea mai vie. In ceea ce privește Irlanda, guvernul nu se gândește de la­ a schimba politica sa în sensul de home­rure. Cât pentru ceptiunile streine, aceia a Africei preocupă mai mult, decât ori­care alta, pe statele europene. Toate țările printre cari Engetera, se întrec în generozitate în silințele lor pen­tru civilizarea Africei. Trei companii mari fondate de curând, au început, ca sorți de isbândă, opera lor civilisatura. Lord Salisbury anunță cu satisfacție că confe­rința antisclavagistă se adună anul ace­sta la Bruxel. El va face epocă în isto­ria lumei; oratorul felicită pe sultanul Zanzibarului pentru decretul seu cere dă libertate sclavilor. Acest act ’s atrage bi­necuvântările sumei întregi. In privința Egiptului, lord Salisbury zice că primejdia de invaziune nu mai exi­stă, învingerea lui Emin pașa probată că Califul mai dispune de forțe însemnate ; momentul de a dezerta Egiptul n’a venit încă; acest moment va fi apropiat sau depărtat, după cum cele­l­alte puteri vor ajuta sau vor îm­pedica pe Beglitera în măsurile sale de desvoltare a prosperită­ții Egiptului. Dificultățile din Creta ajung spre sfîr­­șit. In timpul de față, nu există altă ce­­stiune care ar putea să nelinișteacă Eu­ropa. Politica englezescă în privința con­tinentului european gi­n Mediteranei e cunoscută de tota lumea, e o politică da pace și da menținere de „statu-quo.“ Ni­mic n’ar fi mai fatal de­cât mărirea te­ritorială a uneia din puteri , ea ar pro­voca da sigur o catastrofă repede. In ceea ea privește pe Eaghitera ar fi o nebunie și ar fi cu neputință de a o lega pentru vii­tor prin demersuri speciale. In cursul a­­cestui an s’a produs în diferite v­eri niște evenimente ce au­ contribuit la menține­rea păcii, în favoarea căreia toți suvera­nii fac sforțări sincere. Barometrul poli­tic arată negreșit pacea; toți oamenii de stat europeni consideră sorții actuali de pace ca mai mari. Kennocky Viena, 30 Octombre. Cornițele Kalnpcky a plecat dri­seră la Budapesta unde se află împăratul. El va sta acolo câte­va zile. Amnistie cretenilor Paris, 30 Octombre. Se anunță din Constantinopol „Agenției Havas“ că Poarta ar fi făcut cunoscut marilor Puteri străine și Greciei că s’a a­­cordat o amnistie desăvășită insurgenților crete­ni- Alegeri In Italia Bom­a, 30 Ne­ ombre. Alegerile administrative s’a făcut în întreaga Italia cu o ordina perfectă. Nu­mai la cimitirul din Roma vr’o 40 de a­­narhiști au făcut o manifestația, s’au, fă­cut 17 arestări. Rom­a, 39 Octombre. Alegerile administrativa din Roma s’au făcut cu ordine perfectă : din 48,569 ale­gători înscriși, 17,000 au luat parte la vot, judecând după resultatul alegerilor pentru consiliile provinciale, tot lista co­­­mitetului central-liberal va fi obținut ma­joritatea în algerile comunale. Sosirea lui Milan la Belgrad Belgrad, 29 Octombr Regele Milan a sosit, el a fost primit la gară de către regele Alexandru, re­genții și miniștrii. Tatăl și fiul s’au îm­brățișat într’un mod cordial. In cercul ținut la gară, ministrul turc Zi»-Bey a fost obiectul unor atențiuni deosebite din partea regelui Milan. Din Franța Paris, 30 Octomb­rie „Jurnalul Oficial“ indică decretul de nu­mire a d-lui Barbery ca ministru al ma­rinei. Cabinetul se va înfățișa dacă com­­plect mâine în fața Camerei.­­ Ziarele va atribui vre­un caracter serios manifestului bulangiștilor anunțate pentru mâine. M’ercy","1­­ 13" Noembre)^S Manifestația boulangistă Paris, 39 Octombre. Se asigură că bulangiștii nu vor face manifestația proiectată pentru marți, ziua deschidere! Camerel­or­ ce decisiune ulte­rioară în această privință va fi amâ­nată până la întoarcerea d­lui Laguerre. D. Joffrim a declarat că posibiliștii nu vor merge marți pa piața Concordiei. „Journal des Dibats“ asigură că două regimente de cavalerie au fost esti­inate la Paris ca întărire, în prevederea unor tulburări eventuale. Mijloc contra becherilor Un ziar german, îngrijit de sporirea necurmată e asuferului acelora cari fug de căsătorie ca dracul de tămâie, propune un mijloc pe care îljjcreda infailibil pentru a face ca toți germanii să și puie cape­tele săbt pirosu­l. Acest mijloc se foarte simplu. Anume: Nici un german să nu aibă voie să bea bere până nu se va fi însurat. Cred și ieti !... STAREA CLVI l­­A Născuți 31. Morți 14 adică: Ștefana Dobra Chri­­stescu 9 ani, Petre Enețulescu 63 ani, E­­lena Ion­iță Tasaasa­­ âlji­ani, Amalia Lei­­bu Rosenbarg 1 an și 8 luni, Iosefina Vataman­igg­an. Maria Stan Stoica năs­cuta moarta, Gheorghi Igtruti 88 ani, Berta Picher 25 ani, Frosa Capra 3 săp­­­tămâni, Lina Mihai Vasila 7 ani, Ciorna Avram 80 ani, Lazăr Nissim Zsvncher 1 an, N. Niculcea 56 ani, Albert Maria Gheorghe ll/2 as. Somierele d-Ior Căprari și Bianchi Calea Griviței No. 75. D. Costachi Vasiliu din Craiova a luat în antrepriză facerea a 90 somiere pen­tru diferite așezăminte filantropice din Craiova, adică de la primăria Craiovei, 65 somiere pentru paturile spitalului cen­tral Filantropia numit Brâncoveana și spi­talul I. I. Preda și restul de 25 iară co­mandata de către epitropia bisericei Sf. Treime și a spitalului inciințat, acum 20 de ani, de către Alexandru Barbu Știr­bei, și cari se întreține cu cheltuiala sa. Se fac laude d-lui întreprinzător, care a preferat să încuragieze industria națio­nală, în loc să le aducă din streinătate. FRAȚII FANTIMI o 82 Calea Victoria 82, București.­­ Mare depozit da cuțitărie și taci muri de masă. Se ex­cută ori­ce fel de cuțită­­rie după comanda. Se repară și se as­cute ori­ce obiect tăios cu cea mai mare finețăfigi cu prețuri moderate. BOALELE SIFILITICE ep-a.tinta "toárioátéscA Vindecă după cele mi­- noul metode, radical, fără durere și împiedicare, după experiență de 18 Specialist dr. THQR str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victoria prin ir. Sf. Voivozi (Tramway). Consultațiu c da a 8 dimineța până la 6 eéra. Loc de așteptare la țarat pentru S­i­ eare. Vindecarea Boalelor de Ochi SSK1"“«TM-nic», blefaritele simple (inflamări ale ple­­opelor) și tote afecțiunile cari se desvoltă din inflamațiuni, precum: reșina ochilor, mănedrimi, copturi, ferbintfilî, etc., sunt vindecate cu apa d-lui d-r farmacist Pucci. Afară de asta, ea întărește vederea, face să piară întunecimile, vața, durerile și umflăturile. Acțiunea acestei ape este așa de eficace, în cât ori­ce persana pote vedea efectul ei, în curs te la 1 până la 4 zile. Un flacon costă lei 3.30. Tra­gepca sa*evre © aMI la M9 (31) Pscem­bre luna v­ II4-fi cu un câștig de jumătate milion PEESTITO a PREMII RIORDINATO împrumutul e garantat cu titluri d’ale statului pentru totă durata lui și este administrat de Banca Naționala a regatu­lui Italiei. Tóte obligațiile care nu vor fi câștigat vor fi rambursate al pari din trageri în 60 ani. Trei-zec á.©né șl Jamétni^ Ff» vor fi împărțite între Loturi câștigătore .” I­nan Mnțăm pa onor. parelie că s’au pus în circulație în îalta obligațiuni din HR­ES­TI TJ­RIORU'WATO filșs, prin arab­a ara­biao pentru a fi siguri de a @iru­ Lpri*a obligațiunile originale să se comande numai p­in Administrația ziarul­ui „Universul“ straj­a. Breaziana 13, București, care se aduce din sorginte­aâorală. (împrumutul cu premii reorg«iuisat) Anterisat prin decretul regal de la 1 Iulie 1888 CÂȘTIGURI PRINCIPALE FRANCI 1 LOX de 500,000 FRANCI — — — 500,000 FRANC­I _ 400,000 „ — — — 400 000 „ , „ 300,000 „ — — — 300,000 „ 3 „ 250 000 „ fie­care — — 750,000 „ 4 „ 200,000 „ „ — — 800,000 „ 63 „ 50,000 „ „ —­­ 3,150,000 33 „ 3”,®@0 „ » — — SSD.SOO 4 „ 2”,@60 „ „ —­­ 800,000 Cele­l­alte lăsări sunt de 6.000, 2.000, 1.000, 500, 200 și 1 © 0 Franci 25,301 numere câștigătore pentru suma de 32,481,900 Franci. [ I­­­n­ f­g O 1 !­i­. % STIC «Ic o jumălate MILION fără nici o Derasre de bani si ®> Pentru siguranța­ și înlesnirea publicului banii se vor trimite la adm. ziarului „ Universul“ str. Brezoianu No. 19 București, care este responsabilă pentru promptitudinea efectuărei a ori­ce comande. Am luat aceste disposiții în vederea că mulți din cititorii noștrii s’au plâns că trimițând banii în străinătate au fost înșelați de multe ori sau nepri­­ind în schimb nimic ori o hârtie de nici o valore. Obligațiile de mai sus, chiar necăfligind la tra­gere se pot vinde în­tot­dea­una până la amortisa­­rea împrumutului, care este garantat de statul italian, prin urmare aceste obligații nu trebuesc confundate cu niște loterii care după tragere biletele nu mai au nici o valore. Tragerea se va face irevocabil la 19 (31) Decembre 1839 cu un câștig de T XT JÉ1 T ,rX' IEÜ M I L, I O In ani 1890 —1891 și 1892 vor fi patru trageri pe fie­care an și așa urmând până amortisarea de 50 ani. f ÖBI il­íATIim ® et stă LEI 1§ 99 99 v­y 99 Listele tragorilor se vor publica în OTTOES^L­I S1 ® p^ 3 *3­7 M 1 Q la

Next