Universul, iunie 1890 (Anul 7, nr. 123-148)

1890-06-01 / nr. 123

INUL YU.—No. 123. S Haul în capitală. — Mi Hani in județe. APARE IN TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. — Strada Brezoianu No. 19.­­ BUCUR­EȘTI. ABONA­MEMTE IN CAPITALA­­ IN JUDEȚE Pentru 1 an. . 20 Lei Pet­­ru 1 an. . 24 Lei Pentru 6 luni .10 „ Pentru 6 luni . 12 „ Pentru 0,1a*«­ ...5 „ Pentru 3 luni . 6 „ ANUNȚURILE INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ziarului BUCUREȘTI, — Strada Brezoianu No. 19 — BUCUREȘTI. CALENDAR PE 1890 Ortodox Joi 31 Mai. — Ap. Ermeu. Catolic Joi 12 Iunie. — Basiliade. Sarele răsare la 4,16; apune la 7,43. , Efemeride­­*­ 31 Mai 1877.—Primele obuze turcești fac stricăciune Giurgiului. — PROTECȚIUNEA MUNCII București, 31 Mai. Nu credem că, vorbind cine­va în parti­cular cu deputații noștri despre chestia lu­crătorilor, ar găsi mulți cari să nu se arate numai decât plini de solicitudine pentru a­­ceastă clasă de oameni în­deajuns oropsită până în zilele noastre. Dar iarăși nu credem că ar găsi mulți cari să nu se mărginescă, în această chestie, asupra unor generalități, fără nici un sîmbure care să promită un rod cât de îndepărtat. Este însă în Cameră un grup care, dând o importanță secundară chestiilor curat po­litice, pune înainte, cel puțin prin presă, cu o vădită predilecție, chestiele economice și se interesează în special, tot prin presă mai a­­les, de soarta claselor muncitoare. Dacă este așa, credem că e destul de le­gitimă mirarea ce resimțim văzând că o parte a clasei muncitoare, impiegații comerciali, să văd nevoiți a trimite camerei o „petiție“ cerând o îmbunătățire a soartei lor și încă o petiție în care cer crearea unei legi. După constituție se știe că particularii, nici chiar în corporație, nu pot cere parla­mentului să intre în discuția unui proect de lege propus de dânșii. Inițiativa în materie de legislație, o are numai guvernul și par­lamentul. Ei bine, cererea impiegaților comerciali pentru repaosul de duminecă, nu e însoțită de un proect de lege sprijinit, sau mai bine zis propus de vr’un deputat. Este vorba și de astă dată de generalități în cari nu vedem sâmburele menit a da, pe calea legilor ce ne-am făcut, vr’un rod. Unde este proectul de lege ? Cine-1 sus­ține ? Nicăicî și nimeni, nici chiar membrii acelui grup de care vorbim mai sus. Pe lângă observațiile cari le-am făcut în alt rend asupra acestei chestii, mai adăugăm și pe acestea, ca să ajungem la concluziile următoare : Rezolvarea marei chestii a­ protecțiunei muncei nu se va putea face și nici ar fi drept a se face pe cale de legiuiri unilate­rale înjghebate pe urma unor petiții ce țin seamă și ele numai de interese restrânse. Rezolvarea acestei chestii se așteaptă de la reprezintanții națiunei, în special de la aceia dintre dânșii cari au intrat în parla­ment, în urma făgăduelilor ce au făcut a­­legâtorilor de a se interesa de soarta clasei muncitoare. Sunt partide cari au în această privință un program. Dar programul nu e de ajuns. El trebue transformat în proiecte de legi pre­cise, și proiectele propuse deliberării ca­merei. Partidele cari n’au majoritatea în cameră, ne vor răspunde poate că proiecte propuse de ele n’ar avea nici așa sorii de isbândă. In cașul de față această scuză, dacă s’ar face, nu ni s’ar părea de­loc îndreptățită. Am zis că puțini sunt deputații cari ’ nu jură că soarta claselor muncitoare îi intere­sează. Adăugăm­ că sunt partide destul de puternice cari ’și fac o parte a profesiei de credință din această interesare. Ei bine, un proiect de lege precis, pentru protecțiunea muncii, propus și adus în dez­batere, chiar cu fizicul d’a fi respins, ar da naștere în tot cazul la o discuție care ar sili partidele să iasă din generalitățile cu cari să scapă în­tot­dea­una d’această chestie, ar face o lumină mai mare, și foarte trebui­toare, și asupra chestiei însăși și asupra ati­tudinei diferitelor partide față cu dânsa și asupra felului în care fie­care din cei chie­­mați înțeleg a o rezolva. Și chiar dacă alt folos n’ar avea o ast­fel de discuție ar fi instructivă foarte pentru alegători, ar fi adică și ea un regulator cât de mic pentru viitoarea lor atitudine în alegeri, dete despre soarta nenorocitului bastiment. Acum s’a dat svon că echipagiul vaporului, desperând din causa acestei rătăciri și mai cu seamă din cauză c­ă li se reținea solda, s-au revoltat și au vândut vaporul la pirați. Un palat nou­ Este recunoscut că insula Corfu are cli­ma cea mai dulce din lume, este recoman­dată de toți doctorii și mai cu seamă de cei din Austria, căci împărăteasa Elisabeta, și-a căpătat acolo sănătatea de acee­aînsa în fie­care an petrece trei patru luni în mijlocul livezelor de portocali și de lămâi, bând apa parfumată, care trece printre rădăcinile man­darinelor. M. S. costruește actualmente un pa­lat lângă Corfu, (capitala insulei) care o să coste peste 6 milioane fiorini cu portul ce va construi, cu plantațiuni etc. Acum prin­cipele de Saxa-Mainingen a cumpărat o pro­prietate în Corfu ca să construiască un pa­lat măreț cu mai multe pavilioane pentru rudele și suita lui. In puțin timp Corfu are să devie unic în lume din toate punctele de vedere. Farmacistul cel mai de frunte de acolo este um român, Mihalache Gh­incu, care a făcut și avere frumoasă din economiele sale, și consul României la Corfu, d. Alex. Verikios, este un om cu mare merit și forte îndatoritor față cu românii cari visitează această stațiune balneară. Exilați Paskidi și Filippidi,­­ cei doi exilați greci, cari au fost trimiși pe 40 de zile în interiorul Tripolei, provoacă mari desbateri în parlamentul grec. D. Tricupis refuză de a da orice lămuriri asupra sortei acestor omeni și zice că sunt sănătoși; cel puțin până la ianuare 1890 erau bine. Paschichi este cu­noscutul publicist din București, unde și are o mulțime de prieteni. Cuirasate Cuirasatele grecesc­ comandate pentru 40 milione în Franța, sunt aproape gata. Două din ele, Hydra și Spezzia, vor sosi peste două luni; echipagiul s-a și dus la Saint Nazaire unde face încercările în largul mărei. Echipagiul a­­cestor duce cuirasate este de 650 omeni cari actualmente se află la arsenalele din Saint­Nazaire, esereitându-se cu nouile tunuri Ban­ga și Cannet. Judecată de judecai! frații Argyropol pentru faptul că primul a prins în flagrant delict pe sora sa cu un necunoscut, pe când bărbatul a­­cesteia era la fabrică. Al doilea frate, aflând despre acesta, o întrebă pentru ce le-a pă­tat numele. —­ Pentru gustul meu, fu răs­punsul. Replica însă a fost o detunătură de revolver. Ca martor figura și amantul care argumenta că a fost în odaia nelegiuitei soții pentru că acesteia îi era frică să dormă singură cu copiii, pentru că z­iua văzuse un mort. Procurorul Caradjus a cerut condam­narea lor, pentru satisfacția publicului, cu toate că și dânsul ca era, în asemenea îm­prejurări, ar fi făcut tot astfel, a zis că sentimentul onoarei de familie nu tulbură cu desăvârșire rațiunea omului ca gelosia bărbatului, și că părîții trebue să fie con­damnați, luându-se în considerație posițiu­­nea în care s’au găsit frații după o aseme­nea insultă. Apărătorul N. Papalexandri a arătat că pârâții erau în mânie din causa desonoarei familiei lor, pe care a stigma­­nwat-o iaora lor. Soțul ei, a zis, isgonind-o își spăla pata ; familia însă va rămâne vecinie pătată, ceea ce frații Argyropol nu puteau să subporte și au săvârșit fapta. Ju­rații au considerat expunerile apărărei și au achitat pe pârâț­. După citirea verdictului de către preșe­dinte, lumea care era adunată în sală a is­­bucnit în aclamațiuni, bătând cu putere din palme. In Grecia s’au văzut femei sinucizându-se pentru că au fost desonorate cu sila, prefe­rând moartea în locul vieței stigmatizate. Este adevărat că noi suntem­­ cam des o­­bicinuiți de a auzi despre asemenea fapte de înaltă moralitate, și ni se pare curios că în altă parte nu ar fi tot așa. Alcibiadi. ---------------------------- DIN GRECIA Corespondenta part. a parului „Universul Athena, 27 Mai. Căi de comunicație nuo­ In locul vechei companii de vapoare pe mare din Syra, guvernul a hotărît să fon­deze prin acțiuni o altă societate de naviga­­țiune, cu linii m­ai depărtate. Această so­cietate, subvenționată de guvern cu 650.000 fr. anual, va înființa curse spre Triest, Con­­stantinopol, până la Marsilia. Un nou­ împrumut a făcut guvernul, de 100 milioane, pentru construirea unei linii ferate din Athena prin Thesalia la frontieră, de aproape 400 k­ilometri. Din acest îm­prumut se vor construi și alte linii ferate în Pelopones și Grecia continentală. Pe in­sula Eubea se va construi o linie ferată pentru bogatele mine de acolo. Călătorie accidentată Este știut că acum câte­va luni a plecat spre Japonia vaporul turcesc de resbel „Er­­togrul“, ducând pe bord scăli de marină din Constantinopol și marele cordon Ymiiaz cu steaua în briliante către miraolul Japonez. După mai multe accidente, după nenumă­­rate șezături pe nisip, încă nu a putut a­­junge vaporul la Sedo, și după cât se vede nu poate să nemerească portul capitalei ja­poneze și rătăcește pe­­ nemărginitul ocean. Din Constantinopol se puse în activitate e­­nergică telegraful, dar nici o știre nu se Vineri. 1 (13) Iunie 1890-A întâmplări din țară Un monstru Femeia Ecaterina, soția locuitorului Vasile Alecsăi Roman, din comuna Păunești, jude­țul Fulciu, a născut un copil de sex mascu­lin, lipsindu-i cu desăvârșire căputele ambe­lor picioare și de la mâna stângă 4 degete, având numai degetul mare. Acest copil a trăit 10 zile, după care a încetat din viață. Mama sa este sănătoasă, înecați Individul Enescuțe Constantin, născut în comuna Humulești, plasa Piatra, jud. Neam­­țu, în vîrstă de 30 ani, de religiune orto­doxă, necăsătorit, fiind stabilit ca servitor la d. Vasile Turtureanu, în comuna Comândă­­rești, jud. Botoșani, voind ca să aducă niște boi de la imaș de pe șesul rîului Jijia și, trecând prin Jijia, a dat într’o bolboca și s’a înecat. — Copilul Stan G. Stoica, din comuna Mărculești, jud. Ialomița, intrând în apa rî­­ului Ialomița ca să se scalde, s’a înecat. Cadavrul găsindu-se s’a înmormântat. Grindină în mărimea unei nuci In ziua de 14 Mai a. c., pe la orele 4 p. m., a căzut pe teritorul cătunei Fundu-Văei din comuna Micești, jud. Tutova, o ploaie torențială cu piatră, în mărimea unei nuci, cari a ținut ca 30 minute, causând următoa­­rele stricăciuni: A distrus 23 hectare grâu­, 7 hectare secară, 16 hectare orz, 3 hectare ovăz, și 43 hectare popușor; asemenea­­ viile

Next