Universul, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 5-24)
1891-01-15 / nr. 10
Anul VIII.—No. 10 CALENDAR PE 1891 Ortodox Luni, 14 Ianuarie. — 14 Păr, uciși la Sinai și Raiul Catolic Luni, 26 Ianuarie. — Policarp. Soarele resare la 7.27 ; apune la 4.59. Noul PREMII La: Abonați De la 15 Iannare 1891 „LVVVJEKSlJjr>» politic cotidian deschide un nou abonament cu următorele premii extraordinare : Pentru 3 luni în capitala lui 6.— „ 3 „ în județe „ 8.— unu........... 1 Calendar American cu foi zilnice pe 1891. 1 „ al „Universului“ (un frumos volum ilustrat de 100 pagine). 1 „ de buzunar. 1 „ de perete. 1 Roman Iubire ) sau un roman 1 „ Sirena Capitalei ) de 2 volume. „Universul Literar“ pe trei luni, I sticluță, de parfum fin și Unul din următoarele obiecte după alegere: O frumoasă brățară de damă, ultima noutate, care se vinde cu 6 lei cel puțin; o frumoasă broșa pentru damă; o mică toaletă de buzunar brodată în mătase, care conține un pieptene, o oglindă și un încheiator de nasturi sau o călimară de nichel portativă cu 4 resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11.50 . 8 „ în județe „ 14.75 ZPZSIEü SYLXI mmmmmsa Toate calendarele de mai sus. Un roman de 4 volume. „Universul Literar“ pe timp de 6 luni. O mică sticluță de parfum fin și 2 din obiectele de mai sus, după alegere, adică: brățară, broșa, toaletă, călimară. Pentru 1 an în capitală iei 22.— „ 1 „ în județe „ 28 — Toate calendarele de mai sus, i romane de 4 volume fiecare. ,Universul Literar pe timp de un an. O mică sticluță de parfum fin și toate obiectele de mai sus, adică brățara, broșa, toaleta și călimara. Premiile se expediază imediat după primirea costului abonamentului. Abonații de prin comunele rurale, când ne vor trimite costul abonamentului vor bine-voi a ne indica și oficiul poștal cel mai apropiat pentru a le trimite premiul acolo, deoarece poșta (mesagerii) refuză de a primi pachetele pentru comunele rurale. ___________________ ammmE^SBasasBammmmmm mmmmaamBmammmmmmmmmmmvnm N.B. Toate romanele cari au urmare nu se pot da separat; trebue luat întregul roman. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume decât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult pentru fiecare volum numai 8 © bani. București 14 Ianuarie. In chestiile privitoare la instrucția publică, noi ceștia de la „Universul“ nu neam arătat nici o dată zgârciți. Fiindcă școala formează un popor, fiindcă din ce în ce puterea intelectuală primează puterea brutală, stăruim ca să fie cea dintâi preocupație a oamenilor noștri politici școala. dar, simt fel de fel de sisteme de organizare a învățământului. 5 Bani în Capitală,10 Bani în Județe. In unele părți, se ține la centralizarea instrucției, — ca în Franța, în oarecare măsură, în care Parisul absorbe totul. In altele, instrucția e mai puțin luxos organizată—poate—dar mai difusă: Elveția poate fi un exemplu. E întrebarea, care, pentru noi românii, din cele două sisteme mai sus espuse e mai bună ? Țara românească nu are o cultură tocmai veche.—Aci avem mai împrăștiat elementul incult,—mai numeros. De aceea, se cade ca și sistemul de organizare a învățământului să fie mai descentralizat. Căce lucru lesne de înțeles că producția centrelor, producție puternică, trebuie se aibă ca temelie un contingent de minți harnice din toată țara. Scăparăm — cel puțin în formă — de caste; centrele, în care se acumulează tot, formează un fel de caste intelectuale, — tot atât de dușmane progresului. * * * Avem — ca să venim, după aceste considerații generale la chestia de care voim anume să ne ocupăm, — să constatăm un lucru greu de tăgăduit. Sunt, în țară, orașe mărișoare, capitale de județ, cari n’azi, în ce privește, gradul de învățământ accesibil locuitorilor decât școala primară. Să întemeiază licee, sau gimnazii, după gradul de influență pe care o arecari persoane politice din vre-o localitate, o au. A fost o adevărată ceartă până să se întemeieze în un oraș de mâna s-a, Galații, un liceu. Tot așa și în alte părți... * # * Ar fi vremea să se facă dreptate—o dreptate care n’o să coste tocmai mult. In viitorul buget, să se prevadă un fond extraordinar pentru gimnazii în toate capitalele de județ. Acest sacrificiu, suntem siguri, va fi mai puțin costisitor și—poate—mai productiv decât alte cheltuieli. DIN Petersburg, 10 Ianuarie. Corespondența parte a ziarului „ Universul 11 Contra nihiliștilor Demersul guvernului rusesc pe lângă puterile europene, pentru a le face să îndemne pe guvernul bulgar să fie cu privighere asupra nihiliștilor ce s’au adăpostit în Bulgaria, a făcut mare impresie în totă Europa, după cum putem vedea din știrile telegrafice ce sosesc aci din diferite capicapitale. Nimic mai natural totuși decât acest demers. Conspirațiile descoperite anul trecut în Zvițera și Francia au arătat că partidul nihilist s’a pus iarăși să lucreze cu multă energie. In urma acelor descoperiri, mulți nihilisti au fost expulzați din Francia și Zvtieva și ei s-au împrăștiat în diferite țări; era firesc ca cea mai mare parte din ei, în vederea dușmăniei ce există între Rusia și Bulgaria să se ducă la aceasta din urmă țară, unde trebuiau să se creadă mai în siguranță decât oriunde. Demersul guvernului rus nuare deci nici un caracter politic și n’a fost făcut pentru a da o lovitură Bulgariei; iei nu e decât o măsură de siguranță. Dovadă despre aceasta e faptul că Austria și Germania s’au asociat numai decât cu Rusia, pentru a recomanda guvernului din Sofia să fie cu privighere. Răspunsul dat de guvernul bulgar și telegrafiat la Petersburg de agentul german din Sofia, care în acelaș timp e însărcinat cu reprezentarea intereselor rusești, a produs în cercurile oficiale ruse cea mai bună impresie. Poate că atitudinea Bulgariei în acestă cestiune va îndulci până la un punt intențiunile Rusiei. Marți, 15 Ianuarie (27 Ianuare) 1801 Un mitropolit estraordinar La Odesa a murit nu de mult mitropolitul Chersonului și Odesei, părintele Nicanor. Acest prelat era o adevărată raritate. Niciodată nu se sfia să spue adevărul; sinceritatea lui e proverbială în Rusia. In diocesa lui era forte popular. Anul trecut, în adunarea provincială, cu ocazia aniversării de 100 ani de la fundarea Odesei, Nicanor a rostit un discurs care a făcut sensație nu numai in Rusia, ci în totă Europa. Iei făcu în acel discurs un tablou îngrozitor de mizeria și înjosirea în care se cufundă tot mai adănc marea masă a țărănimii rusești din cauza relei gospodării și a beției. Nicanor vorbi de sobrietatea și de hărnicia evreilor și le dete ca exemplu rușilor. Vă puteți închipui ce efect produse acest discurs asupra Rușilor, cari desprețuesc pe evrei. Foarte rău considerat de autorități și de S-tul Sinod, Nicanor i era iubit până și de schismatici, pe care nu-î persecuta ca ceî l’alțî episcopi. Mitropolitul Nicanor I era un om foarte instruit și cunoștea mai multe limbi europene, ceia ce ie o raritate la prelații ruși. Joc și crimă O teribilă dramă s’a petrecut la Moscova întruna din zilele de sărbători. Un căpitan de cavalerie și-a ucis nevasta spintecând-o cu sabia. Iată cauzele acestei drame: Căpitanul, pul foarte capabil de altmintrelea, avea păcatul că juca cărți cu pasiune. Iei pierduse la club, pe parolă, o sumă mare de bani, pe care nu și-o putea procura decât de la nevastă-sa, fiica unui bogat comerciant. Căpitanul ii ceru suma, dar nevasta speriată de perderile prea mari ale soțului iei, refuză să i-o dea. Urmă o scenă violentă, care făcu pe căpitan să piardă capul. Iei scoase sabia șișî ucise nevasta. Apoi încercă să se sinucidă dar nu izbuti. Criminalul ie arestat la spital. ______ Kaminsky. întâmplări din țară Ars de viu Individiul Alexandru Bratu, ce era venit de câtva timp în comuna Vârlezî, județul Covurlui, unde trăia cu femeea Ilinca Căliman în seara de 9 Ianuarie a. c., fiind turmentat de băuturî spirtoase, s’a dus în bordeiul numitei femei pe când dânsa lipsea de acolo, și s’a culcat pe vatră unde, fiind foc, i s’au aprins hainele și a ars așa de grav că a doua zi numitul individ a fost găsit mort în bordeii. Efectele zăpezei Femeea Anca, soția lui Badea Preda Petre Bolborici, din comuna Talpa-Ogrăzîle, județul Vlașca, ducându-se la părinții sei din comuna Bâscoveni, a fost înemețită de zăpadă, și s-a găsit mortă din causa gerului. Explozie Lucrătorii pietrari Jacob Rosa și Dal’Omo Bortalo, ambii italieni, pe când încărcai cu dinamită gura unei mine la cariera Iacob-Deal, din plasa Macin, județul Tulcea, dinamita făcând explozie, a omorît pe cel d’auteni, iar pe cel de al doilea l-a rănit grav la cap. Mort de frig Pe Marginea comunei Moldoveni, s’a găsit un individ necunoscut, aproape înghețat de frig, fără să potă vorbi și până s’a dus la acea primărie a încetat din viață. împăratul Wilhelm la Paris Din Paris ni se scrie cu data de duminică . Nu s’a vezut nici odată atâția nebuni, în biuroul comisarului Veron, ca ori după prânz.