Universul, mai 1891 (Anul 8, nr. 110-139)
1891-05-01 / nr. 110
Universul No. 110, vând un monument în amintirea lui William Tell, cel care trece, în legendă cel prin, drept liberator al Elveției. Știți, desigur, de asemenea, că sunt învățați cari mențin că Wilhelm Tell nici n’a existat. Discuția aceasta a pătruns deunăzi pina și intr’un sat din cantonul Uri, și iată în ce chip : Niște călători, din clasa burgheză, se opriră la o circiumă din acel sat; la pahare, discuția veni și asupra lui Wilhelm Tell. Din vorbă în vorbă, burghezii Dosiri ajunseră de acord că, în adevăr, e foarte probabil ca Wilhelm Tell să nu fi existat. N’apucară să se învoiască asupra acestui punt, când de o dată unul din oaspeți se pomeni prins de ceafă, învârtit de vre-o două ori prin casă și dat pe ușă afară. Aceeași sortă o avură pe rând și tovarășii săi. Afară, țăranii, strânși, aflând despre ce era vorba, traseră o bătaie istoricilor noștri, de mai le sfărâmară oasele. Nu știu dacă oamenii noștri se vor fi convins de existența lui Wilhelm Tell, dar întâmplarea asta a făcut mult haz și nimeni nu mai cuteaza să susțină azi în Uri, că Wilhelm Tell n’a existat. Helvetius. întâmplări in țară Incendiu Vineri, 26 Aprilie, după amiază, pe când multă lume vizita monastirea Ghigiu, lângă Ploești, unde se serbează „Isvorul tămăduirei“, și unde se face și un târg anual, s’a ivit un incendiu care a consumat grajdurile și bucătăria călugărilor, fără să se fi întâmplat și vr’o altă nenorocire. Mister In ziua de 23 Aprilie (sf. Gheorghe) pe la amiază, Catinca Verdeanu, din strada Misai No. 4 (desp. V) din Iași, stând in stradă, la umbră, aude o detunătură de pușcă și un glonte i se oprește în umerii drept. Câteva vecine i-au scos glontele și până astăzi nu se știe cine a împușcat și dacă a împușcat înadins ori numai așa de petrecere, ca la sf. Gheorghe. Mort în arest âud comisarul Chiriac, implicat în afacerea furturilor de la Miroslava, a încetat din viață. Cu câteva zile mai nainte, ținânduse seamă de starea lui de slăbiciune, a fost eliberat din penitenciar, unde, cum se știe, era arestat preventiv. Moartă din bătae Zilele trecute femeia unui cârciumar din Tâncăbești a murit în urma unei lepădări, îndată sgomotul s’a răspândit că mortea a provenit din bătaie. Bărbatul seu, într’un moment de gelosie, ar fi lovit’o așa de grav incât îndată femeia a încetat din viață. Credința s-a format asupra acestei suposițiuni, fiindcă bărbatul a și îmormâutat în pimniță fructul lepădări. Primarul a anunțat parchetul asupra casunii și un procuror a plecat la fața locului. Bărbatul se arătă surprins de această acțiune a justiției. Un vițel monstru „ialomițanul“ scrie că în ziua de 24 eorent, pe la 5 ore seara, o vacă a locuitorului Angliei Manea Barastaru, din corn Roseti-Volnașî, a fătat un vițel viu cu două capete — așezate la ambele extremități ale corpului — șase picioare — două înainte, done la mijloc și done dindărăt — și doua coade la un loc. Omoruri Individul Ion Bunea, din comuna Lehliu, județul Ialomița, a împușcat și omorît pe femeea Ștefana Gh. Câmpulungeanu. — La 21 curent s’a găsit. în șanțul ce desparte moșia Jilavele de Dadească (Ialomița) cadavrul lui Gheorghe Min, păstorul holdelor locuitorilor din Jilavele. A 14 lături de cadavru s’a găsit o pușcă și un cuțit. Tot în acea zi, într’im Ostrov din balta moșiei Fetești, aproape de malul Dunărei, s’a găsit, aproape în putrefacție, cadavrele aloui lipoveni, pescari, înjunghiați la gâtt. S’au luat imediat serioase măsuri pentru descoperirea și prinderea făptuitorilor. O pungășie indräsneafa Un pungășie de o dibăcie nemaipomenită a fost săvârșit deunăzi de un armean din Constantinopole. In cartierul Galata, un zaraf desfășurase pe o măsuță bogățiile sale compuse din monede de aur, de argint și de aramă. Banii se aflau în săculețe de pânză. Deodată, un armean trecu pe acolo și zări săculețele ademenitoare. El nu putu rezista ispitei și, apucând un săculeț, o luă la sănătoasa. Câțiva trecători se luară după densul, dar hoțul lăsă să cază dinadins câteva monede pe drum și astfel scăpă de urmăritorii sei, cari se puseră să culeagă banii risipiți. Sosind acasă, hoțul examina conținutul pungii și văzu că ce păcălise. Dăduse peste un săculeț de gologani de aramă. A doua zi, pe când zaraful se consolase deja de perderea banilor, armeanul se prezintă fără de veste la densul, zîmbind și ținând în mână punga de bani. El îi dete îndărăt banii și îi zise că totul n’a fost decât o prinsoare pe care o făcuse cu niște prieteni ai sei. Zaraful la încântat că-și recăpătase banii. El mai primisi un bacșiș din partea armeanului, cu care se întreținu mai mult timp. Pe masă se aflau iar două săculețe pline de monede de aur. Armeanul povesti că făcuse din nou aceeași prinsoare cu alți prieteni și arătă o grupă de persoane zicând ca sunt prietenii săi cari așteaptă să vază cum va repeta isprava din ajun. In același moment, armeanul apucă un săculeț de fire și se făcu nevăzut. Când oamenii din apropiere vrură să se puie pe urmărirea pungașului, zaraful le strigă „lăsați-l în pace; e un cunoscut al meu și totul nu e decât o glumă!“ Plin de încredere, zaraful aștepta întoarcerea „cunoscutului“ seu. Ceas cu ceas, zi cu zi trecură, dar armeanul nu se mai întoarse. O tragedie de amor Din Berlin ni se scrie: Luni după prânz, un tener și o damă luară la Gruman o barcă cu chirie și porniră în josul fluviului Sprea. In apropiere de restaurantul Waldkater, tânerul scoase un revolver din buzunar, probabil pentru a se sinucide, dar fu împedicat de tovarășa lui, care-i smulseră arma și o aruncă în apă. Tânerul luă atunci pe companioana lui în brațe, o sărută pe gură și sări cu dînsa în apă. In barcă se găsi un bilet cu următorul conținut: „Vrem să murim înpreună. Albert și Berta.“ Cadavrele n’au fost găsite încă Revoltă contra evrei!©!8 (Prin fir telegrafic) Atena, 23 Aprilie. Situația în Corfu este foarte’gravă. Cartierul evreesc este asediat de populație; — foametea s’a declarat acolo; morții n’ar putut fi îngropați de 3 zile. IH TÂMPLARI din CAPITALI încercare de sinucidere Lina Cozac, servitoare în Bulevadul Carol I, a voit să bea otravă pentru a se sinucide. Ea a fost oprită la timp. Nenorocire S’a transportat la spitalul Colțea D. Stoian, din str. Domnei, care, mergând călare îa goana mare pe calea Moșilor, a căzut calul peste densul, rupându-î piciorul drept. Copil rătăcit La secția 5, se află un copil ca de 5 ani, găsit rătăcit pe stradă. Animale găsite La secția 28, se află o vacă și la secția 21 doi berbeci, dintre care unul cu clopoțel la gât, găsiți pe stradă fără posesori OeuggetGore pee szi Progresele sociale se fac proporțional cu progresul femeilor spre libertate, și decadențele de ordine socială proporționa cu scăderea libertății femeii. leetingnrl de protestare in contra evenimentelor dela 1 Mai (Prin fir telegrafic." „ Calais, 28 Aprilie. S’a ținut un meeting de protestare în contra evenimentelor din Calais. Un cortegiu, compus de peste 1000 de persoane s’a format spre a merge să ducă corone la cimitir. In cap mergea deputatul englez Graham. Poliția a interzis intrarea in cimitir. Manifestanții s’au întors în oraș, fără incident. Un nou meeting se va ține în timpul serii. Paris, 28 Aprilie. Un meeting bulangist de protestare în contra evenimentelor din Fourmies s’a ținut după amiazi la Tivoli Vauxhavell; el era compus de aproape 1500 de asistenți. Oratorii, printre care d. Granger, Roche și Gabriel, deputați bulangiști, au rostit discursurile obișnuite în contra guvernului. D. Saur a zis că măcelul din Fourmies este afirmația alianței guvernului cu Germania, în contra socialiștilor francezi și belgiani. întrunirea a votat ordinea de zi de protestare; ieșirea s’a făcut fără incident. Poliția a împrăștiat grupurile. —" 1 ■ ....... Un proverb pe szi La lauda mare, să te daci cu sacul mie. Un candidat al pușcăriei Un băiat care promite mult e Henry Levere, un ștrengar de 14 ani, care locuește în strada Gaciere No. 26, din Paris. Mercuri dimieața, o vecină a sa, Lusa Heic, se coboară în pivniță pentru a scoate vin. Lefivre se coborî și el în pivniță și închise ușa după densul. Dna Heic, srprinsă, scoase un strigăt le spaimă. — Nu striga că te împușc! îi zise ștrengarul și o luă la ochi cu un revolver. Totuși femeii reuși să fugă. Lefevre rase în urma -i un glonț dar n’o atinse. La rândul său, fugi și el. Niște trecători 1 urmăriră, îl piliseră și-l dădură pe mâna poliției. Ténerul Lafete nu e un începător; elăcuse deja part dintr’o bandă de hoți cari se introduceau în pivniță pentru a fura. Mama lui a cerut de la poliție ca să-l interneze într’o casă de corecțiune. UIT CADAVRU VIU Din Berlin ni se scrie. Când un tren al liniei circulare din jurul Berlinului intră, miercuri seara, pe la orele nouă, în gara stației Thiergarten, un tânăr elegant îmbrăcat își făcu loc prin mulțime, se apropia de sine și se aruncă în fața trenului, cu intenție de a se sinucide. Șeful stației, care se afla în apropiere, nu mai avu timpul de a apuca pe candidatul morții, dar nu-i lipsi presența de spirit de a da semnalul pentru oprirea imediată a trenului. Mașinistul pricepu situația, întoarse aburul cu riscul de a face cazanul să explodeze și putu opri locomotiva, in momentul când ea atinse deja la omul culcat de-a curmezișul liniei. Publicul care la început fusese adânc zguduit de acesta scenă, fu cuprins de mare mirare când observă că tânărul sătul de viață a scăpat de primejdie. Pumni amenințători se ridicară de pretutindeni în contra lui și nenorocitul până să iasă din gară căpătă lovituri din toate părțile. Pe când îl bateau, candidatul morții striga mereu: „nu mă atingeți, nu vedeți că sunt mort ?“ Ajungând afară, tânerul se făcu nevăzut. E de temut că nenorocitul și-a curmat zilele în alt mod. El părea foarte desperat și se vedea că e ferm decis de a se sinucide. Un sfot pe soi on gastronom recomandă ca mâncare foarte bună niște „bouletts“ (sărmăluțe), făcute din carne de gâină, tocată cu orez și cu obicinuitele ingrediente, învelite, în loc de frunză de vită sau de varză, cu piele de găină fiartă. Sarmalele, în loc se se fiarbă, se prăjesc într’o cantitate mare de unt prospăt. Ciudată mâncare ! Un ofițer asasinat în Alsacia Locotenentul-colonel Prager, de la regimentul al 12-lea de artilerie din Metz, a fost găsit joi dimineață omorît în patul său. Asasinatul predata la gât o tăietură adâncă care mergea până la vertebre; aături de densul, în pat, se afla un ciocan stropit de sânge. Probabil căițerul fusese atacat în cursul nopții și asasinul, după ce ameție ofițer prin lovituri de ciocan în cap, îl miori, tăindu-i gâtlejul. O anchetă s’a început imediat. Făptuitorul n’a fost găsit incă și motivul crimei i un mister pentru toți. "Știri prin poștă Franța.—Ocuiiștii francezi au ținut, în palatul societăților savante, un congres care a durat patru zile. Discuția cea mai interesantă a fost asupra oftalmometriei, metodă care permite să se examineze ochii cu o precisie extraordinară, grație unui instrument inventat de un specialist anonim francez. ■—■ O sinucidere... fiscală. Un tăietor de pietre, Francisc Peyvern, în vârstă de patruzeci și opt de ani, locuind la Berentrech, aproape de Vannes, a preferat se se spînzure, decât să plătească o sumă de 26 de franci, la care fusese osândit pentru cheltuieli de judecată. El lasă o văduvă și doi copii. Afacerea de trădare despre care ni s’a scris din Paris, descoperită la Lyon, e foarte gravă. Toate planurile nouilor fortificații în Alpi fuseră copiate și vîndute; pe lângă această, orele de plecare a trenurilor de mobilizare fuseseră de asemenea copiate. După ordinul generalului Berge, stat-major al corpului 14 de armată a transformat toate lucrările aceste. Italia.— Regele Humbert a dăruit suma de 10 mii franci pentru victimele luptelor dintre polițiști și lucrători, la 1 Mai. — La Ravena, două arabi cari cumperau fete minore de la oameni săraci, au fost arestați. — La Palermo niște băeți, și-au găsit să se joace cu un fir electric — pentru iluminat—rupt de pe stâlpi, aruncându-l ca mulțimea ce trecea pe stradă. Trei, atinși de fir, au căzut ca trăsniți și cu mare greutate și-au putut veni la fire. — A sosit la Spezia vaporul de resbel „Morosini“ care, spre uimirea tuturor, a * * * CRIMELE DIN LONDRA Jad Spintecătorul DE I. L. IRON Italianca ’și făcu cruce. Lordul Blomington s’așezase iar jos pe scaun. Tânărul aduse ceaiul și șocolada. Protectorul și dănțuitoarea le sorbiră încet, în acel salon voluptos, unde totul invita la intimitate. Insă între ei se făcuse o mare răceală. Lordul Blomington, după ce bău două cești de ceai, scoase, ceasornicul și zise: — Sunt două și un sfert. Mă duc, dragă, pentru că mâine trebue să văd dimineață pe niște oameni de afaceri. Erau într’adever ceasurile trei, dar lordului Blemington îi cam venea să spue că erau două și un sfert. Angela Casacco nu luă seamă, veselă de acea plecare și se grăbi să ii dea mâna. Apoi când îl văzu ajungând la ușă, o idee ciudată îi trecu prin cap și foarte repede, îl strigă: — Milord. Lordul Blemington întoarse capul,. Torquato îi spuse repede, ca și cum vorbele îi ardeau buzele : — Milord, eu sunt o biată fată care am negreșit multe păcate, dar Maica Domnului m’a ferit de primejdii pân’acum. Ochii lordului Blemington scânteiau ce însemna aceea? De ce vorbia astfel femeia ? "— Milord, urmă Torquata, în cărți ei am văzut o înștiințare pe care nu trebue s’o neglijez. De cinci ori, cartea mă reprezintă pe mine. Dama de spadă, s’a aretat în primejdie de moarte și a scăpat numai cu fuga. Pe urmă, am găsit’o în stare mai bună, dar foarte departe de poziția în care era când se afla în primejdie de moarte. Aceasta înseamnă că eu trebue să plec, dacă nu din Londra, cel puțin din casa aceasta... •— In ce casă vei vroi, omul meu de afaceri ,ți va plăti chiar și chiria unui palat... Tonul rece al lordului părea al unui om care nu se uita la cheltuială. — Iți mulțumeSC, Milord, dar răspunsul cărților e clar. Casa nu e totul; e îi vreme să mă mut cu desăvârșire. Așadar,e rog să privatizi mulțumirile mele penam tot ce-am rănt pentru mine. ■— Vrei să ne lași ? — Da. Lord Blemingon salută: Femeia care răuza să fie amanta unui om ca dânsul, nu era femee de râm — Ai altamit ? — Nu. — Dar atunci de ce? — Pentru că nu e frică. — Frică examă Lord Blemington cu un glas teribil ,tefăcu pe dănțuitoare să sară un pas îna o... Frică de ce ? De cine ? — Dacă țipistfel, milord, eu nu voi mai vorbi și voii nevoită să plec fără să-ți zic rămas Im. Lordul Blemigton revenindu’și în sine,ăcu semn Angid Cosacca să urmeze. < — Mi-e frică le d-ta, milord, răspunse - ia, dar te rog nu te superi. Noi din sudul Italiei, aim multe superstiții. Noi î credem că aceiărbați au darul d’a face eu tuturor cele cari s’apropie de dânșii, j Lordul Blemington se înseninase. Dărțuitoarea era sinceră. Ea îl lua drept gestatore. Zîmbi și cu glas dulce și dezmierdatei’ îi zise : — Atunci îți respect credințele. Vei pleca când vei vroi. — Mâine milord. — Bine și vei lua cu d-ta tot ce vei vroi. — Iți mulțumesc, milord. — Nu ’ți dau mâna, pentru ca să nu ’ți fac rău Și, foarte desprețuitor, lordul Blemington pleca. Angela Casaca rămînând singură, exclamă veselă: — Parcă m’aș fi născut din nou. VI Lord Blemington era trist plecând. Așadar chiar și femeia acea pe care o încărcase de daruri il părăsise, zicându-i că -i aducea nenoroc. Toți fugiau de dânsul, în jurul lui se făcea gol mai mare, pe când din potrivă viața lui ar fi trebuit să fie așa de frumoasă S jjfieienrî. 1 (13) Main 1891 făcut călătoria la Marsilia și îndărăt în șase ceasuri, cea mai nepomenită viteză. * * * Germania.—Ni să scrie din Berlin . La trecerea sa prin Bonn, studenții din acel oraș au oferit un banchet împăratului Wilhelm M. Ea asistă bucuros și rădică un toast exprimând speranța că prințul imperial va intra și el în asociația studenților din Bonn, oraș în care își va face studiile. — La Hall a fost găsit spânzurat un individ de profesie institutor anume Hans —In buzunarul lui se afla un bilet cu următorul cuprins: „Mă omor pentru că am niște elevi prea gugumani ca să-l pot învăța ceva“. * * Austro-Ungaria.— La scrutinul pentru alegerea a două ajutoare de primar?, la Viena, s’a găsit în urnă un buletin pe care era destnata o spânzurătoare. Primarul, d. Prix, a făcut o lecție aspră anonimului consilier comunal. La Graz a avut loc, într’o berărie, o încăerare între studenți, pentru următorul cuvânt. O parte dintre studenți susțineau că fostul prim-ministru al Ungariei Tisza e un om mare; alții că ei mom de nimic. Studenții s’au bătut cu halbele; au fost capete sparte; — dar dușmanii lui Tisza au rămas învingători.—O nouă cădere ! * * * _ Anglia. — Membrii celor două partide din parlamentul englezesc au decis să deschidă o subscripție pentru a se ridica o statue lordului Granville, fost ministru day externe în cabinetul marelui Gladstone. --- Ni să scrie din Londra: V’am dat de veste despre o invenție foarte practică pentru ușurarea cumpărării timbrelor poștale.—Deja s’a dat o perfecționare acestei invenții. Cutiile cari dădeau, după ce să punea o monedă de zece bani într’o mică deschizătură, un timbru, dau acum, lipit gata pe plic, cu același preț, și timbrul și plicul și o coală de hârtie de scrisoare.’Compania care esploatează invenția ’și scoate cheltuielile prin mici anunțuri pe’ cari le tipărește în dosul plicurilor. H* Rusia.— Se vorbește despre suspendarea translocării diviziei 22 de infanterie, de la Novgorod la fruntaria apusană, pentru că țarul aflase că aceasta făcuse o impresie foarte rea lui Wilhelm, fiind în acele trupe regimentul seu Vyborg. * ilfr în Serbia. —■ Din Belgrad vine știrea sensațională că ex-regina Natalia s’a hotărît in fine să plece din Serbia. Hotarírea ei a fost adusă la cunoștința regentului Ristici de către generalul Lesnyay, secretarul și omul de încredere al ex reginei. Ea va pleca peste două săptămâni. Nu se știe încă unde se va stabili. Lucruri din toti lumea Sfaturi din alte vremuri. — Când lumea era liniștită, când pulberările nu aveau obiceiă să sară în aer (ca cea de la Roma), când soldații n’aveau ocasie să tragă în carnea vie a compatrioților lor, (ca în Francia)—iată ce zicea un îndrăcit călător despre țările Europei. Germania e făcută pentru călătorii. Italia pentru a o locui. Spania pentru a o iubi. Anglia pentru a cugeta. Litera pentru a trece vremea. Francia pentru a petrece. Insă atunci civilisația asta „sfârșit de veac“ nu cucerise lumea... Cine avea bani putea să se ducă să’i cheltuiască unde ’i plăcea pentru a călători, locui, iubi, cugeta, etc., în voia sa. „ Cei ce nu aveau bani, stăteau pe loc, crezând că țările astea sunt cu adevărat ceea ce se anunțau. Edenurile pământului în diferite sensuri. © Un englez’ conștiincios. — Despre conștiințiositatea unui englez, un ziar din Granada povestește următoarea istorioară: Lady Mortimer îl respingea, lord Southampton îl desfidea, și cursele se înmulțiau în jurul lui. Ce făcuse el oare omenire, ca să’l renege? Dar tocmai de aceea, el se simția chiemat la o mare misiune. Confuz, in vreme ce trăsura îl ducea acasă, se înfățișau minții lui imagini vagi; un bărbat matur, cu nasul turtit, cu buze ironice, care era silit să bea cicută; un tîner, cu figura îngerească, suavă, blond, care se lăsa a fi tîrît la cruce. Ambii, singuratici în martiriu. Dar lordul Blomington nu se gândia la martiriu, care putea fi pentru dînsul un mijloc de a-șî asigura triumful, când misiunea lui va fi fost deja cunoscută , însă nu se finise încă periodul cercetărilor secrete. La ce deci martiriu când trebuiau minuni ? Martiriul în toate religiunile vine mai târziu. Torquata ’1 părăsia. Păcatele vieței lumești nu aveau nici o înrîurire asupra apostolatului seu. El va fi păcătui sau se va preface că păcătuește cu altă femeie, pentru ca poruncile cărnii să fie respectate. Totuși, plecarea dănțuitoare î ’a supăra. (Va urma).