Universul, iulie 1891 (Anul 8, nr. 170-197)

1891-07-03 / nr. 170

Universul No. 170, a strânge din nou legăturile care unesc pe cele două națiuni. „Standard“ consideră pe împăratul ca in­amic și un aliat al Englitezei din mo­mentul ce el este amicul și aliatul inimi­cilor rezbelului. „Times“, relevând valoarea pacinică a declarațiunilor împăratului, adaugă că pare că uită­ Francia că mijlocul cel mai bun pentru a desființa tripla alianță, este de a proba că ea este de prisos. Londra, 30 iunie. Imperatul și împărăteasa au sosit la 6'­» la Palatul de Cristal; ei au fost primiți de prințul și de principesa de Galles.­ Imperatul a trecut revista pompierilor a căror ținută a lăudat-o foarte mult ; el a lăudat de asemenea frumusețea cailor lor; a făcut să i se prezinte ofițerii;— coman­dantul i-a remis o adresă. După revistă a fost un concert și apoi un prînz oferit de prințul de Gaîles.­ Printre invitați erau: ducele și ducesa d’Anhalt Dessau, marele duce moștenitor și mar­ea ducesă de Mecklenburg, prințul Eduard și principesa Alecsandra d’Anhalt, ducele de Clarence, ducii și ducesele de Edinburg și de Conaugh­t, prințul și prin­cipesa Christian, principesa Victoria de Schl­es­wig Holstein, prințul Albert de Schleswig Holstein, prințul Henric de Bat­tenberg. Apoi s-au dat focuri de artifiție.— îm­păratul și împărăteasa au dat foc în mod electric din legea lor.—Printre tablourile focului de artifiție erau: portretul împă­ratului, o luptă pe Nil, etc. Azi duminică perechia imperială a a­­sistat la serviciul divin la catedrala d-lui Paul, ducele de Conaught și prințul Chris­tian însoțin și perechia imperială.— împă­ratul și prinții erau în civil. Hatfield, 30 iunie, împăratul și împărăteasa au sosit la 6 ore la Hatfield ca să facă visită lordului și ladul Salisbury. Au fost primiți la gară de lord Salisbury și de fiul său cel mare lord Cramborne. Prințul și principesa de Galles, principe­sele Victoria și Maud și ducele de Cam­bridge sosiseră înainte. Perechia imperială s-a dus în trăsură la Hatfieldhouse, unde a fost primită de către marchisa de Sa­lisbury. MM PITEȘTI (Corespondența part. a ziarului: „ Universul 11) Pitești, 28 iunie 1891. Uă nouă serbare In curând societatea „Filarmonică Ger­mană“ din localitate, va da o nouă petrecere, iar cu suma ce se va încasa vor face reparațiuni școalei și bisericei literane din Pitești. Biserica Grigoriană In urma unei disposițiuni luate de co­munitatea Armeană, biserica Gregoriană a fost închisă, iar cheia se păstrează la fi­nul din epitropî. După informațiunile ce au de la un enoriaș, acesta este singurul mijloc ce s’a găsit pentru depărtarea pre­otului acelei biserici, venit de aproape 2 ani din Erzerum și a cărui purtare — după cum ni se spune — n'ar fi tocmai corectă. Un pungaș prins Alaltă­ era la orele 6­/s seara pe când d-na Didina Brânză venea de la o vecină a d-sale, surprinde în cameră pe un in­divid care se îmbrăca cu niște haine ce se găsia și în euer; dând alarma, pungașul sare pe fereastră; prins îndată de un ser­gent­, a fost arestat. La interogatoriul ce i s’a făcut a declarat că ne­având haine, a căutat să fure. Otrăvire O încercare de otrăvire a avut loc în momentul când șerifi această corespondență. Tânărul Costică Ștefănescu, fratele d-lui Nae Ștefănescu, comersant din piața aces­tui oraș, a băut un pahar cu apă în care disolvase fosforul a două cutii cu chi­brituri. Medicii chemați în grabă,­­i-aui dat pri­mele ajutoare. Până în acest moment nu se cunosc că­ușele care afi determinat pe băiat a’șî curma viața. .. ’ Incest, omor și sinucidere Din Paris se anunță cu data de 8 c. : Comuna Bod­egude a fost, era, teatrul unei drame, al carii desnodăment fu din cele mai tragice. Joseph Boissin, cultivator, în vârstă de cinci­zeci și patru de ani, era acuzat de rumoarea publică că a făcut fiicei sale, în vârstă de 18 ani, propuneri odioase. Amenințată cu moarte de către tatăl ei, nenorocita copilă se aruncă din stagiul al douilea și fu transportată la spital într-o stare desperată. Se deschise o anchetă și, alaltă­ erî, bri­gada de gendarmerie din Suse­ la Rousse căpătă ordinul de a se duce, a doua zi dimineața, la locuința lui Boissin, pentru a’l aresta. Era dimineață, pe la orele patru, bri­gadierul Natwel, însoțit de doi geandarmi, se prezintă la Boissin. Acesta se aștepta să fie arestat dintr’un moment într’altul și pândia pe geandarmî înarmat cu o pușcă. Când zări pe brigadier, el descărca arma într’însul și’l omorî. Jandarmii ripostară la rîndul lor cu fo­curi de revolver și Boissin rănit de moarte căzu la pământ pentru a nu se mai ridica. DE PESTE MUNȚI Sibiu, 28 Iunie. Proprietar acuzat de ucidere pre­meditată Se scrie din Murăș-Oșorheiu , înaintea tribunalului reg. de aci, s’a început per­tractarea finală în contra proprietarului din Háromság Ștefan Berzenczey, în con­tra căruia procuratura regală, a ridicat a­­cuzarea pentru crima de ucidere premedi­tată. Berzenczey a jucat în comitatul Turda- Arieș un rol însemnat; era foarte cunoscut ca atlet și duelant. Conform acazărei, el a ucis în mânie pe un arendator, cu care a avut un schimb de vorbe. Pertractarea presidată de presidentul tribunalului, a în­trunit un public numeros. Acusarea a rostit-o procurorul Gyárfás; acusatul a fost apă­rat de advocatul budapestan Carol Körtös. Tribunalul a declarat de vinovat pe Ber­­zenczey și l’a condamnat la un an și jum. temniță și la plătirea a 50 fl. Procurorului apărătorul a fi făcut apel. Acuzatul, la ce­rerea apărătorului Carol Eötvös, a fost pus în libertate. Comune bătute de grindină Dumineca trecută o grea furtună cu grindină a nimicit cu desăvârșire toată re­colta de pe hotarul comunelor Oroiu de Câmpie, Oroiu-săcuesc, Căpușul-de-Câmpie, Petea și Bandu-de-Câmpie. Dintre propri­etarii păgubiți numai vr’o câți­va afi fost asigurați. —.................. li,f,iirri^rvrin’,BHBidWwrmitFnW..w».i O ciigetefe pe zi Omul cel mai pretențios nu poate dori nimic mai mult decât ce-i lipsește învăța­tului celui mai mare din lume.’ ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Nenorocire Ieri, pe la ora 1 și­­ jum., birja cu No. 333 trecând la fuga mare pe Bulevard, a călcat pe un copil de 14 ani. Birjarul a fost arestat; copilul, vost stâlcit, fu dus la spitalul Colțea. Când se vor lua măsuri ca să nu se mai întîmple asemeni nenorociri? — 2 Foc Sâmbătă 29 Iunie ora 7 și jum., p. m. un incendiu­ s’a declarat într’o prăvălie de văpsele din calea Rahovei. Un sergent din îeg. 2 artilerie a avut curajul a intra în prăvălie și în timp de 10 minute a fost focul stins. Curajosul sergent și a făcut mai multe răni. Om prea înțepător La vorbă, o fi n’o fi înțepător, dar la faptă desigur că da, d. Radu Naciu. D-sa a găsit de cuviință să înțepe cu un cuțit la cap și la mâna dreaptă pe Petre Con­stantin. Rănitul e la spital; atentatorul e la sec­ție, cu cuțit cu tot. Probabil că se va învăța, de aci încolo, să fie mai puțin înțepător. Infamie La secția 10, se află Mih­alach­e Nedu­­lescu, din str. Polonă 264, acuzat că a bătut pe mama sa, din str. Laptelui. Ar merita o pedeapsă exemplară. Om brav Se plimbă ca acasă pe strada Mihai și- Bravul Nae Ionescu. El are și vitejia ca­lificativului de la numele stradei lui. Deosebirea între Mihaifi Bravul și ne­nea Nae, e că cel dintâi ft a scos măselele lui Sinan-Pașa, iar cel de-al doilea n’a fă­cut altă vitejie decât se... fure 60 lei de la d. P. Ionescu, de pe șoseaua Mihaifi­ Bravul. In loc de a i se ridica o statue, din a­­ceastă simplă deosebire, Nae a fost dus la secție. — Dacă ar fi trăit în vremea lui Sinan! Dușman al cârciumarilor Ioniță Nicolescu, dacă nu poate suferi pe cârciumarî, în schimb îi place să su­gă vin. Bând cam mult, el a luat drept o cu­polă capul cârcium­arului Marin Popovici, și l’a bombardat—așa, netam­nesam — cu lovituri de ciomag.­­ Negustorul a fost dus la spitalul Filan­tropia , d. Ioniță e la secție. O răpire Nu e vorba de o drăgălașă domnișoară răpită de vre­un Don­ Juan modern. Fetele nu se mai fură decât atunci când vor ele ! Mehemet Mirian și Mem­et Mustafa afi făcut o altfel de răpire. Ei a fi „deposedat“ pe d. Anghel Ioan din str. 13 Septembre 225, de o bivoliță,­­care a urmat răpitori pene la secția 29, unde turcii și bivolița afi fost conduși de un sergent. CURIER JUDICIAR TRIBUNALUL SECȚIEI II DIN IAȘI Afacerea Cozma Această afacere începuse deja în ziua de 17 și a fost amânată din cauză de îmbol­năvire a prezidentului Pap. Vineri s’au luat din nou­ cauza în cercetare. Tribu­nalul secția II era compus pentru această ședință din d-nii Chirilovicî și Balassan, d-l Pap fiind încă bolnav de influență. De­și instrucțiunea orală a redus mult afacerea din ceea ce o făcuse instrucția scrisă, deși Cosma a fost aparat cu mult talent de d-nii Niculaide și Dimitriu totuși tribunalul a condamnat pe Cosma la 1 an de închisoare pentru mai multe aten­tate la pudoare— căci violul a dispărut complect în urma instrucției orale, iară pe Debora Rosenzweig care la 15 ani fă­cea pe mijlocitoarea, a condamnat’o la 8 luni de închisoare, pentru că a excitat la corupțiune vr’o câte­va din fetele pe care le aducea la Cosma. Apărarea a susținut mai ales că legiui­torul nostru nu pedepsește atentatul la pudoare, ci numai violul, care nu există în cazul lui Cosma. Cosma a declarat imediat apel. (TRIBUNALELE STREINE) O femeie ciudată Miercurea trecută s’au înfățișat înaintea tribunalului din Charleville (Franța) 11 lucrători și două lucrătoare greviste de la Cons-la-Gravielle, cari, la 8 iunie, afi fă­cut demonstrații ostile, contra tovarășilor lor de atelier. Tribunalul a osândit pe vinovați la câte 15 zile de închisoare, iar pe vinovate la 3 luni. Femeia Lambert, auzindu-se condam­nată, începu­se țipe și căzu inertă pe parchet. După depoziția primarului, care a res­tabilit ordinea, această femee atât de im­presionabilă, s’ar fi atârnat de barba u­­nui jandarm și l-ar fi scuipat în obraz. Din Bucovina Corespondență parte­a ziarului „Universul“ Cernăuți, 28 iunie. Evreu consilier Cu prilegiul alegerii consiliului comunal sevărșită în Ostrița. Marți în 18/30 Iunie a. c., s’a ales și un evreu­, mulțămită in­­tervenirii primarului și a scriitorului co­munal, amândoi români. Accidente Locuitorul din Lucaveț, loan Leuca Fun­­dinar, voind să treacă Seretul, s’a cufun­­dat în apă și s’a înecat.­­ S’a înecat în Prut, luând o lac, în­vățătorul Iossei Habermann din Boian. Lupi în Bucovina Săptămâna trecută s’a are­tat ziua în a­­miaza mare în apropierea comunei Os­trița un lup. Vijelie Mercurî s’a descărcat asupra Rădăuților o vijelie vehementă cu o ploaie torențială, care a inundat mai multe strade ale ora­șului. A și trăsnit mai de multe ori, dar fără pricinuire de pagube. Crimă agrară înfiorătoare. In satul Boian s’a petrecut zilele astea una din cele crâncene drame în cari ră­suflă câte o dată neagra mizerie rurală. Țăranul Ozan nu eșise la lucru. Propri­etarul Goldenberg se duse în coliba lui Czan ca să­ l scoată la câmp. Ce vorbe s’or fi schimbat între ei nu se știe , destul că Czan apucă o furcă de fer și începu să dea cu furie în Goldenl­erg : acesta încercă să fugă pe fereastră, dar nu isbuti și căzu mort, sub loviturile furiosului țăran. An­cheta medicală a găsit la Goldenberg doi­­spre­zece coaste rupte și mai multe răni la cap. Știri prin poștă Franța.­­ Un congres internațional al societăților cooperative de consumație va avea loc la 13, 14 și 15 Septembre în Paris. Se va aviza la măsuri pentru domolirea lăcomiei birtașilor la punerea prețului deo­sebitelor mâncări.­­ Un fapt curios s-a întâmplat la în­chisoarea de la Sétif (Algeria): Temni­cerul, intrând ca să vestească pe doi a­­rabi că pedeapsa le era isprăvită, aceștia refuzară de a ieși, zicând că le e mai bine în pușcărie. Arabii fugiră numai după ce fură ame­nințați că vor fi împușcați. — Ni se scrie din Paris. „Universul“ a dat știre despre fuga unui casier cu o sumă de 145 mii de lei, de la casieria generală din Paris. Hoțul a fost arestat la Milano, în Ita­lia. Asupra lui s’a aflat suma de 100,000 franci. Deja cheltuise 45,000 de lei l­a Miercuri, 3 (15) iulie 1191 Italia.—Marchizul di Rudini, președintele consiliului, a avut o conferință cu președin­tele camerei de Biancheri, în scop de a stabili măsuri disciplinare contra deputați­­­­lor obstrucționiști. — Veștile despre starea sănătății Pa­pei Leon XIII sunt rele de tot. Doctorii afi interzis suveranului Pontefice de a primi pe cine­va în audiență. — Topitoria lui Tardy din Savona a fost închisă definitiv. O mie de oameni afi rămas fără ocupație. Dânșii s’au apucat de agitat spiritele contra triplei alianțe. — De la 15 până la 23 August anul curent se va ținea la Verona o exposiție de bere națională. Germania.— Din München se anunță că Rinul și afluenții săi cresc repede ; p­e une locuri apele s’au și revărsat furioase, stricând totul pe câmpii. — Ni se scrie din Breslau: La trenul care venia de la Berlin, deschizându-se sin­gură o ușă, a căzut pe linie d-na d-r Löser împreună cu fiul ei, un copil de 6 ani. Co­pilul a rămas mort. D-na Löser e greu­ rănită. — Am anunțat că directorul gradinei zoologice din Frankfurt, d. Haeck, a fost dat în judecată pentru că o fată s-a sinucis aruncându-se în colivia unui urs. Judele de instrucție a închis afacerea, dând or­donanță de neurmărire. *­îJî îjî Austro-Ungaria.— O furtună, care a causat mari stricăciuni, s’a întâmplat zi­­­lele trecute la Kengyel. Arbori de grosimea omului afi fost desrădăcinați, ba chiar un arbore vechi și, pe care doi oa­meni nu-­l puteafi cuprinde, a fost rupt pe la mijloc. O magazie de peatră a fost dâ­­rîmată, întocmai ca și când ar fi fost de hârtie. Un car greu­ a fost aruncat de în­grozitorul orcan pe vârful unui grajd. Prin­tre multele stricăciuni și pagube, se mai numără și nimicirea unei turme de oi.­­ Un băiat de 15 ani, al unui propri­etar de case din Budapesta, furând de la tatăl său­ 300 fl., a fugit cu o fată ce lo­cuia tot în casa în care locuia el cu ta­tăl său­. O bună bucată de vreme tatăl a așteptat sosirea fiului său­, dar văzând că nu se mai arată, în zilele trecute a făcut­­denunțare la poliție. Donr Juanul de 15 ani n’a putut fi încă prins. — Manevrele austriace din acest an se vor ține, după cum anunță ziarul „Reichswehr“, de la 1 până la 7 Septembrie între Waid­­hofen lângă Thaln și Schwarzenau. Finea manevrelor o va forma o revistă de trupe înaintea lui Franz-Iosif, a împăratului Wilhelm și a regelui­ de Saxonia. La a­­ceastă revistă vor participa 70.000 de soldați. — La Pesta, pe malul Dunărei de la Buda, chiar lingă pod, un tren a deraiat, sfărmîndu-se 66 vagoane. * * ^ Anglia. — Guvernul din Londra a ho­­tărît în chip definitiv ca transportul spre Indii să se facă pe la Salonic. — La Lisburn, în Irlanda, s’a semnalat prezența unui lepros. — Bolnavul a fost pus în neputință de a mai comunica cu cine­va. Oare această oribilă boală nu cată se se europeniseze ? — Ni să scrie din Londra că prin­­țesa d’Aosta, care e acum oaspete a împărătesei Eugenia la Farmborough, a trecut în revistă un regiment scoțian de Highlander, care porni lunea trecută spre India. Prințesa exprimă generalului Evelyn Hood, comandant, admirația sa. * * * Rusia.— „Influenza“, curioasa boală al cărei leac nu s’a putut afla încă, face multe victime în Petersburg. E teamă ca epidemia să ia proporții grave. — Agentul Rusiei la Buhara a cerut din partea guvernului emirului permisiunea ca M. Sa să petreacă câtă­va vreme în Rusia. Emirul se va duce la Petersburg cu suită numeroasă, cu învoirea Țarului. * * * * UCIGAȘA" Roman d­e mare senzație de JULES MARY XII In toate serile aceleași întrebări când se întorcea. Și în­tot­deauna Clotilda i­ se făcea. — Nimic va fi din ancheta ta ? N’am des­coperit pe omorîtorul omului acesta ? — Nu. Și tremurând mai tare, întreba: — Lan­stole n’a vorbit încă ? — Pe tot leșinat. Il nutresc cu o ali­mentare artificială. Gacogne se miră că’l mai vede viu­. In seara acea, Clotilda coborîndu-se în sala de mâncare la brațul bărbatului său­, îl întrebă cu un ton indiferent: Tot nimic ? — Ba da. Cele mai grave indicii... Băgă de samă că vocea lui tremura și I­ întrebă îngrijata. — Contra cui ? — Vai! nu mă mai întreba... Lasă-mă noaptea aceasta să mă mai gândesc, dar suntem amenințați de o nenorocire mare, biata mea copilă... „Omorîtorul lui Lan­stole ne atinge de aproape... Simți pe brațul său­ tremurând cu vio­lență brațul nevestei sale. — Cine ? zise ea. — Mâine... mâine... o să afli tot... de­sigur, căci omorîtorul o să fie arestat... Nu mai pot să aștept... Și deodată oprindu-se, mai înainte de-a intra în sufragerie, și strîngându-șî ne­vasta la piept, zise cu o desperare adâncă. — Fericirea noastră s’a sfârșit. Clotilda... — Vorbește, prietene... Ce vrei să spui ? Nu înțeleg... Dar­ el dete din cap. Nu vrea să spue mai mult. Spusese destul ca să îngrijască pe Clo­tilda. Toată noaptea se gândi. Negreșit că bărbatul să fi nu vorbise de ea. Pe ce cap inocent o să cază dar acu­­zațiunea de asasinarea lui Lan­stole ? Și întru ce putea atinge această feri­cire a familiei d’Hautefort? Era o enigmă pe care nu izbutia s’o descifreze. Dar era un chin mare, mai dureros pute ca toate acelea pe care le îndurase până atunci, acela de a ști că un inocent o să ’î ia locul... că o să fie dezonorat,­ că o să suferă în probitatea, în reputațiunea sa. Și acest inocent "o să aibă o familie poate... pe care o s’o atingă și o s’o rui­neze această rușine. Și era silită să lase să se facă aceasta ! Nu îndrăzni să vorbească bărbatului să fi a doua zi dimineață și-l văzu cu groază plecând la palat. Părea, după ochii săi, că omul acesta, care era­­ bărbatul său­ și care ținea în mâna lui libertatea și onoarea altora crescuse peste măsură. Nici o dată, în nici un moment al ca­rierei lui, nu’l văzuse așa de trist. Și aducendu’șî aminte de ce zisese el, se întreba. Dar cine ? cine e inocentul acesta ? La palat, Daniel trimise se caute pe Severac. Mai îndată sosi și colonelul. Intră, ca în­tot­deauna, cu mâna întinsă, dar judecătorul se făcu că nu’l vede; nu’i întinse mâna, rămase la birou, rece și re­zervat. Și Săverac, încremenit, rămase în piciore în mijlocul odăei, neînțelegend, așteptând să i­ se vorbească și negăsind ce să spuie, de­cât aceste vorbe îngânând: — Ei bine, Daniel ? Ei bine ?... Se uita când la grefier, când la jude­cător. Daniel făcu o ultimă concesie prieteniei, rudeniei putem zice,—depărtând pe grefier pentru câte­va minute. Vrea, mai înainte de a întreba pe colo­nel, să vorbească cu el, să-i dea sfaturi, să-i dea curaj să spue sincer ceea ce se petrecuse. Dacă într’adevăr colonelul se încăpățina în minciună, îngreuia afacerea răii de tot. Din contra, dacă Severac istorisia ceea ce se petrecuse, și aceasta nu putea să fie alt­ceva de­cât ceea ce crezuse Daniel, atunci totul se reducea la un act de violență, care răzbuna o insultă și curtea cu jurați, luând în considerațiune probitatea lui Se­verac, o să-l achite de­sigur. Grefierul ieși. Judecătorul îi arătă un scaun. — Șezi, avem să vorbim mai mult. — De ce ? — De Lanistole. — Dar țî-am spus. Nu știți nimic mai mult de­cât țî-am spus. — Te înșeli, d-le de Severac, mai știi și altceva. Severac păru încremenit. Judecătorul reluă: — Nu mi-ai spus tot... Ai uitat să-mi spui că la Paris s’a fi schimbat între d-ta și Lai­stole vorbe violente... Și la Orleans amenințări și dintr’o parte și din cea­l’altă. — Amenințări, da, așa. — Pentru ce nu mi-ai spus ? — Nu știam că o să’ți fie de folos. — Și credeai de­sigur că acestea ar putea deștepta atențiunea justiției. Săverac nu răspunse îndată. Se gândia. De­sigur nu ghicea încă unde vrea să ajungă Daniel, și era la o sută de poște departe de acuzarea ce plana asupra ca­pului săf­. Dar Daniel nemerise bine. (Va urma).•.........■ dwamaa«— — ,

Next