Universul, iulie 1891 (Anul 8, nr. 170-197)
1891-07-24 / nr. 190
Universul No. 1 t/r> de dreptunghiu atâta cât permite arborii muntelui Puf și a celuî-lalt ce se află în fața sa. Jos abia de se vede în vale cascada, băile Slănicului, și vilele sale Apoi tot din vest mai poți vedea, deși puțin, micele păraie care isvorăsc din unele locuri ale munților. Un pavilion e așezat aci .Mi-am iscălit numele meu lângă a prea multora cari au simțit și eî nesfârșită plăcere .Pași sătura privirea cu frumusețile naturei, și mai cu seamă de a respira un uier mai curat decât în locurile mai jose ale Slăniculuî. In al doilea rând vine lucrarea omenască. E mai întâi construcția hotelului mai remarcabil printre celelalte case; aici e și sala de teatru, casino etc. In scurt timp e anunțat micul Raoul Coczalski, care a desfătat deunăzi publicul Bucureștean. Apoi sunt vilele d-lor d-l Russ, dr. Brânză, acea a d-lui Munteanu etc. Pentru distracția publicului sunt 2 muzici militare. E lume multă. Multe fețe cunoscute din București. Zării în treacăt printre alții pe d-nii generali Cernat și Pilat. Visitatorii laudă mult apele. Acum se fac mari pregătiri pentru sosirea regelui. E evenimentul zilei, n’auzî vorbind de cât de rege. Pe lângă partea bună nu trebue — cu risicul d’a displace—de uitat a menționa și cea rea. Voiiî să zic că Slănicului îi lipsește mult s’ajungă la nivelul perfecțiunei. Mai întâia drumul ce duce de la Târgu- Ocna la Slănic lasă mult de dorit. M’am mirat după cum trebue să se mire toți călătorii—mai cu seamă că aceste băi există de mulți ani. Dacă nu se face drum de fier, ar fi nemerit să se facă tramway, sau cel puțin omnibusuri, bunioară ca tramvarele nouă din București. Alte băi ca Lacul Sărat de pildă întrec în această privință Slănicul. Pe un preț mic ai dusul și întorsul acolo, pe când aici trebue să iei o broșcă mare și să plătești bine plăcerea d’a te fi dus în ea. Afară de defectuositatea șoselei care de altminteri n’ar putea fi mai bună din cauza drumului prea întortochiat, mai are visitatorul a se plânge din cauza prețurilor exorbitante ale băilor Hotărît, unui sărac, sau unui om în stare mijlocie chiar dacă nu’i cu neputință, îi vine însă greu și prea scumpă dorința pe care ar fi avut’o d’a-și căuta sănătatea. E imposibil a-șî explica cineva raționamentul ce ’și face proprietatea băilor punând astfel de prețuri, când părerea generală este că, atunci, când ai la îndemână toate fără să te coste mult, să faci taxe dacă nu mici și convenabile, cel puțin mai modeste. Din Bucovina Cernăuți, SO Iulie Răscoala în Zamostea Din incidentul închiderii unui drum care ducea preste locurile boerești, s’au ivit între propietarul mare din Zamostea, d. Alex. cav. de Flondor și comună ne’nțelegere, în urma cărora țăranii s’au revoltat. Gendarmeria neputând aduce țăranii la ordine, s’a adresat către căpitanul districtual din Vijnița, d-l Anton cav. de Tabora, la a cărui cerere s-a trimis o companie de miliție a regimentului 41 de vii, sub conducerea căpitanului Smnp. Soldații au și plecat preste Zalucea la Zamostea pentru a sta în ajutor la restabilirea ordinei. Omor „Bukowinaer Nachrichten“ aduce știrea că Vineri în 24 Iulie a. c. o vacă a lui Mittmann Sand din Vama ar fi făcut pagubă în grădina lui Nistor Ursu, care a și luat vaca zălog. Mergând Sand împreună cu fată sa la Ursu, pentru a scoate vaca, femeea acestuia, Iftinca, a luat un par cu care i-a sfărîmat lui Sand capul. Sand a picat încruntat și fără viață jos. Inse Iftinca n’a fost mulțumită numai cu atâta, ci a mai strigat cătră Ioan Strahhmucki, drăguțul ei: „Dracul încă nu la luat pe evreu, dă’își tu una !“ Strachmucki ’i-a dat și el lui Sand cu parul în cap. Sand a murit buni în urma loviturilor primite. Făptuitorii au fost predați judecătoriei din Câmpulung. Cfiier judiciar (TRIBUNALELE STREINE) Un copil monstru Din Paris se scrie: Curtea cu jurați din Rin a judecat, la 29 c., pe un asasin în vârstă de 12 ani. Maroc, acesta e numele nevrednicului ucigaș, omorîse cu premeditare pe un copil de patru ani, anume Belvéque. El dusese victima la țărmul unui rîu, sub pretext de a culege fiori, și’i dădu acolo blânci în apă, aruncându’î apoi pietre, pentru a’l împiedica de a eși la mal. Maroc, care se arătă destul de inteligent, a dat la tribunal dovezi de un cinismn nemaipomenit. El recunoaște faptele de care e acuzat și zice că a vrut să vază strîmbăturile băiatului când se va lupta cu apa. Medicul legist a declarat că micul asasin e responsabil, până la oarecare grad, pentru crima sa. Maroc a fost condamnat la opt ani de închisoare corecțională. Un pe zi Cu floare de teiu să prepară infuzii forte calmante pentru nervositate; de asemenea acest medicament e bun în contra digestivei grele, a durerilor de cap. Floarea de teiu trebuie uscată la umbră, pe niște bucăți de pânză rară. Misterioasa subterană și comoara de la Mangalia La 10 curent d. Vlaicu, administratorul plasei Mangalia, însoțit de mai multe persoane din Mangalia au intrat într’o subterană foarte lungă a cărei înălțime este vr’o 2 metri și lărgimea de 1 metru, situată în aproprierea orașului Mangalia între satele Carancicula și Sarighiol. Gura începe de la malul lacului Mangalia. Ei au fost aprovisionați cu luminări și sforă și au mers o distanță de vreo 800 de metri în interval de 5 ore. Terminându-se lumânările și sfoara au fost nevoiți a se întoarce. S-a observat că această subterană nu este grotă naturală ci artificială Are mai multe ramificațiuni și se crede că merge până la malul mîărei spre Bulgaria. La pereții despre gură se vedea scrise nume cu litere grecești și bulgărești. D. Vlaicu și propune a mai intra și a merge mai departe, după ce se va aprovisiona de tot ce-i trebue, și va lua măsurile trebuinciose. Se zice că în ea este un tesaur din antichitate. 4000 fr. pe ferestră Din Berlin ni se scrie: Intr’un mod neplăcut și-a întrerupt călătoria un român bogat, care venea Marția trecută, din Karlsbad la Berlin. La degetul inelar al mânii sale strălucia un inel în valoare de peste 4000 de fr. In apropiere de Berlin, pasagerul vru să arunce niște hârtii pe fereastra vagonului și, în aruncătură, prețiosul inel scăpă din deget și zbură și el afară pe fereastră. Păgubașul se dădu jos la stația cea mai apropiată și căută inelul în toate părțile de-a lungul liniei, dar juvaerul nu fu găsit. Probabil că a căzut în vreun câmp de grâu. — 2 ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA 6 oameni trăsniți ieri dimineață a fost o furtună mare în București, pe la ora 8, în sufu Belului, unde se depun gunoaele adunate de prin strade și case, trăsnetul a lovit pe șase oameni, lucrători ai primăriei, cari căraut gunoiul acolo. Unul a murit și ceilalțî au fost pârliți. Toți au fost transportați la spital. Accident Pe la orele 1 2 p. m., pe când niște soldați din regimentul al 6 lea de artilerie treceai pe cheiul Dâmbovița cu turbina pentru stropit, s’au speriat caii desprinzându-se de la ham, și dând jos pe un soldat , caii fugind, au rupt un arbore de pe cheia și au fost prinși de către sergenții de oraș în poarta Mitropoliei. Patruzeci și opt La 48 s’au emancipat de fel de fel de angarale mulți oameni. Dar țiganii nu. Ei au scăpat din robie tocmai la 1854. La secția 48 a fost dus emancipatul Dumitru Feraru, prins cu o „roabă încărcată cu fierărie“, lucruri furate de la Foișorul de foc. Robul tot la roabe trage! Șarlatanu Comisarul Rădulescu a trimis primăriei căruțele de brutărie ale brutarilor: Tudor Mitu, Zisu Pantele și P. Zagarov, găsite cu pâine lipsă la grame. Copii rătăciți La secția 1 se află o copilă anume Aneta ca de 4 ani, la secția 7 alta Anica Ionescu și la secția 18 un copil, găsiți rătăciți pe strade. Cârlană arestată La secția 34 se află o cârlană murgă găsită pe stradă fără posesor. Poliția n’are respect nici de d-șoare! Lucruri găsite S’a depus la cancelaria batalionului, o condicuță pentru servitoare, pe numele Gherghina I. Thoma, asemenea o foae de trecere în rezervă și un act dotat găsite pe Bulelavardul Carol I. Regele Serbiei în Rusia (Prin fir telegrafic) Petersburg, 21 iulia. „Ziarul de st. Petersburg,, salută în modul cel mai cordial sosirea regelui Alexandru în Rusia. De la urcarea sa pe tron, regele Alexandru a fost totdeauna obiectul celor mai vii simpatii din partea Rusiei, care face urările cele mai sincere pentru fericirea și prosperitatea sa și urmărește cu interes toate măsurile luate de guvernul sârbesc pentru desvoltarea morală și economică a regatului.— Regele se va asigura prin primirea poporului rusesc de sinceritatea sentimentelor sale ; poporul rusesc dorește ca Serbia să înflorească și să prospere sub domnia și dinastia tânărului suveran, oaspete al împăratului. Moscova, 21 Iulie. Ieri s’a dat un prânz la castelul Petroff, în onoarea Regelui Alexandru al Serbiei,Apoi Regele Alexandru, însoțit de marele duce și marea ducesă Sergiu, a trecut în revistă trupele.— Seara s’aiî tras focuri de artifiție.— Azi a fost un prânz la Cremlin în onoarea regelui.— Marele duce Sergiu a făcut visită ieri d-lui Risticî. Un proverb pe saltui îi e dragă preoteasa se face și pustnic. (Românesc). Noile isporăvi ale lui Atanas ---SC*--- Căpitanul ele bandiți Atanas dă jar de furcă poliției turcești. In apropiere de Sonik, el prinse pe fiul unui negustor armean forte bogat și cere acum pentru răscumpărarea lui 1000 lire otomane. In zadar gendarmeria își perde vremea cu urmărirea banditului. Comandantul ei, colonelul Tewfik Bey, a crezut de trei ori deja că a pus mâna pe vestitul bandit, dar mereu s’a înșelat. Atanas s’a unit acum cu banditul Ethem, care terorisează de ani de zile coastele Asiei mici. Intr’o noapte întunecoasă reuși să efectueze această unire, trecând bosforul într’o barcă. De atunci pare că a intrat în pământ. Sultanul e supărat foc fiind că a auzit că Atanas stă acum la Constantinopol, unde petrece cu banii luați pentru rescumpararea nemților de la Cerkeskoi. După știrile primite din Adrianopole, s’a arestat ieri un individ surect, care susține că e dentist, dar care seamănă grozav cu căpitanul Atanas. Prizonierul va fi confruntat cu mașinistul de tren, Freudiger. La stația balneară Ialova, a fost prins un bandit despre care se presupune că voia să recunoască terenul, pentru a putea pune mâna pe câțiva oaspeți. Prietenia Franco-rusă (Prin fir telegrafic) Charburg-, 21 Iulie. Primirea făcută la primărie marinarilor ruși, greci și americani a fost foarte cordială ; primarul le-a urat bună venire; a vorbit de primirea făcută escadrei franceze la Cronstadt, primire care întărește amiciția franco-rusească. Comandantul încrucișătorului rusesc „Amiral Korniloff“ a mulțumit; el a adăugat că la întoarcere escadra franceză va zice care este simpatia Rusiei pentru Francia. Prefectul a băut pentru uniunea națiunilor franceze, grece și americane. La banchetul care s’a dat apoi, deputatul Cabart Dauneville a exprimat speranța că într’un răsboiu apropiat rușii și francezii se vor sprijini mutualminte și într’un mod frățesc. Petersburg, 21 iulie. Ofițerii francezi au visitat palatul de iarnă și palatul Ermitagiului. Apoi au asistat la parada pompierilor. Amiralul Gervais purta cordonul St. Anne, de clasa întâia; ceîlalțî comandanți purtaiî de asemenea cordonul St. Anne, dar de clasa a II-a cu briliante. Mulți ofițeri purtau ordinul Stului Stanislas. Londra, 21 iulie. „Times“ asigură că are dintr’o sorginte, pe care o pretinde foarte sigură amănunte care atribue visitei flotei franceze la Kronstadt o însemnătate mare.—D-na de Marenheim ar fi avut negocieri la Elisae în privința baselor unei alianțe franco-rusești; proiectul de tratat ar fi dus de amiralul Gervais pentru a-l supune miniștrilor Afacerilor Străine de Resbel și de Marină; acest document va fi semnat de miniștri și nici decum de Țarul; el va păstra un caracter preliminar până la momentul oportun.—Amiralul Gervais ar fi petrecut mai multe ceasuri în conferință cu d-niî de Giers, generalul Walnovsky și cu viceamiralul Tchibaceff.Condițiunile diplomatice în privința unei cooperațiuni pe uscat și pe mare s-au hotărît sub semnătura miniștrilor. O răpire misterioasă Din Helsingfort se anunță : In luna aprilie a. c., dispariția misterioasă a unei tinere fete israelite, anume Chawa Slavatițki, produse ad multă sensație. Cercetările autorităților râmaseră Miercuri 24 Iulie (5 August) 1891 fără resultat ; nu se putu găsi nici o urmă a dispărutei. Zilele trecute însă, se află în sfârșit cheea enigmei. Chava Slavatițki fusese răpită de armata mântuire și astăzi e la Stockholm. Din partea autorităților s-au luat măsuri pentru extrădarea fetei care e încă minoră. Emigrarea evreilor in România (Prin fir telegrafie) Lemberg, 21 Iulie. , După gazeta „Lwowska“ autoritățile din Galiția au primit ordinul de a preveni pe persoanele cari vor cere pașapoarte pentru România, că după o circulare recentă a guvernului român, se pretinde visa autorităților consulare sau diplomatice române, cu scopul de a împedica emigrarea evreilor în România. Știri prin poștă Franța.—La Lyon, în urma unei certe pentru o socoteală de 20 de lei, un anume Verdelet, în vârstă de 70 de ani, a ucis cu un cuțit pe ginerele său Parizot. Bătrânul ucigaș a fost arestat. De sigur că nu va putea să ajungă a-și face pedeapsa de 20 de ani muncă silnică, ce i se va da. — Un incident comic a înveselit pe locuitorii Tuluzei, unde se știe că s-a declarat greva tramvaielor. Comisarul central se urcase pe un tramvai, tras numai de un cal. Ajungând în strada Lafayette, calul refuză de a merge mai departe.—Imediat mulțimea se adună, destrămă calul și-l plimbă în triumf, strigând: „Să trăiască calul grevist!“ — Un discurs de senzație a rostit d.. Bourgeois, ministrul instrucțiuni la concursul general al liceelor din Paris.—D-sa a zis, în substanță: „sunteți fii unei patrii glorioase și înaintate.“ „Trebuie să lucrați ca să-i redați mărirea și se luptați cu succes pentru elînsa. Treime se vă iubiți patria cu atît mai mult cu cât e nenorocită. Celora cari ne acuză că amenințăm pacea lumei, se le răspundeți că Franța nu cere decât se trăiască în înțelegere cu toată popoarele. Franța vrea să-și consacre toate puterile pentru dreptate. — Idealul Franței e conform cu idealul omenirii.“ Acest discurs e considerat ca o nouă agresiune față cu Germania. Italia.—■ Se vorbește cu stăruință că urmașul lui Leon XIII pe scaunul pontifical va fi călugărul La Valletta actualmente decan al sacrului, colegiu și omul de încredere al Papei. La Valletta e italian, născut în Chietti, provincia Abruzzi, La Florența s’a descoperit o asociație întinsă de falsificatori de bilete de bancă. Se crede că toți tovarășii au pus în circulație bilete false de peste un milion de franci. — Se fac mari pregătiri pentru jubileul de 50 de ani de când Papa Leon XIII a fost făcut episcop. O mulțime de credincioși din toate țările catolice vor sosi în Roma, aducând daruri.* * în Germania.— Am anunțat deja că guvernul german studiază introducerea tarifului pe zone la căile ferate. Punctul central va fi Berlinul și încercarea la început se va întinde numai asupra liniilor pmsiane. — Vrajba în partidul socialist n’a remas numai între șefi, ci s’a întins peste tot partidul; până în localitățile cele mai neînsemnate, se ceartă între „bătrâni“ și „tineri“. — S’a remarcat foarte mult că, la primul trimestru, 71 de mii din 150.000 contribuabili nu și-au plătit dările până n’au fost somați. Acesta e un răspuns la șicanele pe cari funcționarii le fac cetățenilor la evaluarea veniturilor. * * ar fi Austro-Ungaria.— Un furt cutezător s’a întâmplat zilele trecute în biserica ei ucigașu" Reman da masire senzație de JULES MARY PARTEA A DOUA ROUĂ DE MORȚI Aceiași luminare, pe jumătate arsă, care luminase scena. Pe covor nici o urmă de sânge. Se fi căutat mult și bine, tot n’ar fi vezut nimic. Aceasta ar fi liniștit’o. Se întoarse în odaia sa și, după un ceas de nesomn, noaptea fu liniștită. Făcu aceleași pelarinagii în unele părți, ceea ce făcu și Valentin peste câteva zile. Acesta voi să se întoarcă pe jos la Vilvaudran. Tot așa venise și Lafistole, întrebă în casele de pe lângă drum pe țăranii pe care ancheta lui Pastouret îi menționa că arătaseră drumul casielului lui Chavarot. Și prin întrebări nehotărîte află că chiar la castelul de Vilvaudram se ducea și nici de cum aiurea. — Ce-avea de făcut Lafistole la castel? Așa se gândia. La Vilvaudran, în epoca când venise Lafistole, nu era nimeni numai grădinarul și nevastă-sa. Clotilda—Valentin î și aducea aminte, —făcuse mai multe călătorii, dar el nu putea preciza data. Prima-i grijă, ajungând la Vilvaudran, fu să găsească pe Vilbert a cărui deposițiune, găsită în dosar, îl izbise. Știa cât de deștept era el. Doria să vorbească cu el. Poate că Wilbert făcuse alte descoperiri. Oricum ar fi fost ele vrea să le cunoască. Vilbert era acasă, mânca în picioare, pe pragul odăiei, o bucată de pâine și o bucată de brânză. Iubia pe Valentin de multă vreme, pentru că Valentin trebuia să intre în familia d’Hautefort și pentru că pentru bătrînul paznic, lumea începea și se sfîrșia, acolo unde începea și se sfîrșia familia stăpânilor sei. Se simți însă foarte tulburat văzând deodată pe tânăr venind pe aleea din fața casei. Tocmai Wilbert era acela care, fără să vrea, deșteptase justiția spuind că văzuse pe d. de Sévérac lângă Lafistole. Nu spusese nimic mai mult c’avea nimic’ să’șî impute, dar ce avea să răspunză acestui fiu întristat și în doini care venia fără îndoială să’l întrebe într’adins în privința tatălui său? își închise briceagul îl băgă în buzunar și își puse pâinea și brânza pe masă. Valentin fu numaidecât lângă el. Paznicul se opri și aștepta ca să fie întrebat. — Wilbert, zise tânărul, crez în inocența tatei și vreau să probez aceasta inocența. „Vrei să -mi ajuți?— Pe cât voi putea, d-le Valentin. — Mulțumesc. D-ta ai surprins pe fata lângă cadavrul lui Lafistole. — Da. — N’ai spus nicăeri că ai auzit detonarea unui revolver... — Nu puteam s’o spui. N’am auzit’o... — Ciudat. Ești obișnuit cu zgomotul pădurilor și când un braconier trage seara la pîndă, chiar de ar fi la două sau trei cilometre, d-ta deosibește foarte bine detunarea. — Depinde de vântul care bate, d-le Valentin, zise cu naivitate paznicul. — Dar în noaptea aceea, erai la cățîva pași de tata... numai drumul despărția... — Nu eram acolo, în momentul omorului. „ N’am sosit decât după ce omorul se făptuise. — Paznicii Blaise și Mathurin au auzit în noaptea aceea vre o detunare ? — Da, numai una. — Ab! n’au declarat’o ia anchetă ? — Era un braconier la pândă, în spre castel. — L’au surprins ? — Nu. Au alergat, dar au sosit prea târziu.— Și cine’țî spune că detunarea aceasta venise de la un braconier ? Paznicul nu răspunse. El nu se îndoia de loc în privința aceasta. Dar îi era cu neputință se probeze. — Ori și cum d-le Valentin, zise Vilbert după o tăcere scurtă, detunarea venise chiar de la Vilvaudran și nici de cum de la, drum. „Și Lafistole a fost ucis pe marginea drumului, iar nu la Vilvaudran. — Vrei să mă conduci până la răspântia de la Croix-Saint-Jacques ? „Ai vreme? — Numai decât. Să -mi isprăvesc bucățica de brănză. După cinci minute plecară. Răspântia era la o jumătate de ceas de casa paznicului. Ajunseră în curend. Pe drum nu schimbară nici o vorbă. Paznicul, politicos, nu vorbia nici odată când nu era întrebat. Cât despre Valentin, se gândia mereu la tatăl său. Se gândea la grava misiune ce și-o luase. Se întreba dacă o să izbutească și dacă n’o întîmpina în cale greutăți de netrecut. La răspântie se opriră. Spune -mi unde te aflai, Vilbert, când ai surprins pe tata? IV( urma). v