Universul, septembrie 1891 (Anul 8, nr. 228-255)
1891-09-01 / nr. 228
Universul No. 228, Cine va fi cardinal la Agram Cestiunea candidaturei pentru ocuparea scaunului de cardinal al Agramului dă multă bătae de cap guvernului. Sunt o mulțime de candidați agreați. Astfel: Belopotovsky, Iosipovich, Mayer Béla (un maghiar) și Gasparicî. Pungași maghiari în străinătate In Ungaria sunt atâția pungași, încât, după cum scriu însuși foile ungurești, ei au ajuns să inunde și străinătatea. Astfel „B. Hírlap“ spune că la Gemua s’a descoperit o bandă întreagă de escrochî și pungași, al căror cap este Löny Mór din Budapesta. El avea treizeci de patrioți sub conducerea sa, și pungășia mai ales pe străini și pe emigranți. Armatele franceze (Prin fir telegrafic) Vandeuvre, 29 August D. de Freycinet a oferit un dejun generalilor și atașaților militari streini. El a rostit o alocuțiune zicând că scopul manevrelor actuale a fost de a-și da seama de funcționarea comandamentului superior; acesta este asigurat ca și acela al corpurilor de armată și al diviziilor. Ministrul a anunțat că în anul viitor va face pentru prima oară manevre cu trupele teritoriale. El a sfătuit pe generali să continue silințele lor în vederea perfecționării armatei, care este un element principal al influenței franceze în lume. Progresul armatei probează că guvernul Republicei este capabil de fapte mari. Nimeni nu se mai îndoește azi, a zis d. de Freycinet, că noi nu suntem tari, vom dovedi că suntem înțelepți. Vom ști să păzim în noua noastră situațiune liniștea și demnitatea, care în zilele negre au pregătit ridicarea Franței. Ministrul a urat bună venire atașaților militari streini a căror prezență este un stimulent pentru Franța și o dovadă de disposițiuni pacinice, cari au prezidat la aceste preparative mari. Generalul rus Fredericks, decan al atașaților militari, a rostit cuvinte călduroase la adresa d-lui de Freycinet, generalului Saussier, a frumoaselor trupe franceze și a vitejilor săi șefi. Un sfat ja © zi Când guturaiul se reproduce prea adeseori, e dovadă că sângele e stricat. Leacul e o purgație îndelungată și puternică. EXECUȚIEI ALGERIA NI se scrie din Paris cu data de 4 cor. Arabul El Habib Duldmimoim, în vârstă de 30 de ani, care fusese condamnat la moarte de jurații din Oran, pentru asasinat și încercare de omor, a fost executat azi dimineață. In Decembre 1890, el dezertase din armată și se refugie în districtul Saida, unde răspândi pretutindeni teroarea în jurul său. Certându-se cu verniséű, el îl împușca. Fiind urmărit de o poteră, el se ascunse într-un tufiș și trase patru gloanțe în urmăritorii sei, din care doi fură omorâți; în noaptea următoare, Habib trase încă mai multe focuri asupra corturilor locuite de coreligionarii săi, dar, din fericire, nu nimeni pe nimeni. El Habib fu arestat după două zile și mărturisi cu un cinism revoltător toate crimele ce săvârșise. Eri, condamnatul fu scos din închisoarea din Oran și dus la Saida, unde trebuia să se facă execuțiunea. Azi, pe la ora 5, ucigașul își expiă crimele pe ghilotină. Când magistrații intrară în celula prizonierului, acesta dormea adânc. După ce ascultă cu indiferență teribila noutate vorbi câteva cuvinte cu muftiul și se îmbrăcă în cea mai mare liniște. Refuzând dejunul ce -i fu oferit, el se urcă iute pe eșafod și rugă pe călau ca să dea zor căci n’are vreme de perdut. Execuția se făcu cu cea mai mare grabă în fața unui public numeros compus mai ales din arabi. SMTATEA REGIM (Prin fir telegrafic) Veneția, 29 August. Starea Reginei României este staționară, dar cu o tendință spre mai bine. Congestia învelișului măduvei spinării provoacă dureri periodice la ceafă și la picioare. Boala va fi lungă, modificările în starea augustei bolnave se vor manifesta în mod ușor. Doctorii consultați continuă visitele lor. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA larma caraghioasă Stanca Nicolae simțiane că iarna s’apropie. De asemene știe că e mare nevoe de haine mai groase în acest anotimp. Gospodină bună, Stanca s’a gândit din vreme la toate aceste și a furat un palton de la Iulian August, lucrător la binaua școalei Sfînta Vinere. Ca să fi fost îmbrăcată bine pentru iarnă, pe lângă paltonul bărbătesc, ar fi trebuit să fure și o barbă. N’a furat barba nimănui, de aceea a fost dusă la arestul secției a 2-a. Potcoava și calul Vorba țiganului : „Am găsit o potcoavă 'n drum; nu-mi mai trebue decât trei potcoave și calul“.— Așa, Vasile Țîrmonea, din str. Bibescu-Vodă 15, a furat o păreche de hățuri de la Nicolae Sporea 1i, Se gândea să fure și un cal, dar poliția l-a dus în hăț la dubă. Adresa d-lui, Secția 31, la arest; hățurile tot acolo. Dezertor A fost dus la secția 35 soldatul Tudor Dobre, dezertor din armată. Fungulița cu un leu. La cancelaria corpului sergenților de oraș se află un portofel, cu un leu și o marcă mică într’ensul.Pungulița a fost găsită de un sergent.— Aviz păgubașului sau păgubașei. O civigget spre pe zi Părăsind cu noblețe pe cei ce ne părăsesc, părem mai presus de ceea ce perdem. Din Bucovina Foc Cernăuți 29 August. Luni spre Marți au ars cinci girezi de pâine ale lui Mochiu Gottesman din Boian. Paguba se urcă la 30.000 de florini, pe când pâinea era asigurată numai 5000 fi. Causa focului este necunoscută. Lupi și urși In timpul de la 15 August până la 27 cor.dihaniile au făcut mari pagube prin păscătoarele din munți. Pe Opcioară și Găina lângă Cârlibaba lupii au sfâșiat 16 oi, un cal și 2 viței, iar în Valea stânei un urs a ucis o vacă a lui Ioan Șerciuc. Inebunit Un anumit Lewicki, care suferea de alienațiune mentală, cutreera stradele Cernăuților fără ca să se fi atins cândva de un om. Marți însă se vede că din causa arșiței grozave de care sufereau toți Cernăuțenii, a nnebunit cu desăvârșire și în mania sa a atacat și maltratat mai multe damne. Doctorul orășenesc a și ordonat internarea lui Lewicki în institutul pentru alienați. — 2 C R Amymmi Vineri, după prânz, un om se plimba agitat în „Aleea Verde“ din Laeken (Belgia). Din când în când, el arunca îndărătul sau o privire neliniștită, ca și cum se temea să nu -i urmărească cineva. La capătul străzii Regatelor, necunoscutul, care era îmbrăcat ca un lucrător, se așeză pe maginea canalului și -și ascunse capul în mâini. El rămase în această atitudine mai mult de o jumătate de ceas, apoi ridicându-se de o dată, ’și scoase jiletca, ’și aruncă jos pălăria și sări în apă. Câțiva trecători observaseră pe nenorocit și alergară în ajutorul lui. Unul din ei se aruncă în apă și se dădu de mai multe ori la fund pentru a căuta pe candidatul morții, dar nu’l găsi. Până azi cadavrul n’a fost încă descoperit. Intr’un buzunar al jiletcei pe care o lăsase pe țărm, se găsi un bilet fără iscălitură și cu conținutul următor: „N’am mâncat de 5 zile“. Un proverb pe zi Lumea e ca o mașină cu aburi; cu cât se ridică temperatura, cu atâta se sparge mai lesne. (Polonez). Știri prin poștă Franța. — întreaga presă republicană din Paris s’a întrunit și a delegat 17 reprezentanți ca să asiste la ceremonia desvelirei statuei lui Garibaldi. Au fost aleși d-nii Delafarge, Deloncle și Reirach. D. Lockroy va rosti un discurs la Nizza. — Se asigură că venirea țarinei în Franța, cu escadra rusească, s’a amânat pe anul 1892. Manifestația aceasta s’a amânat, fiindcă nu e frică de resboiu apropiat. — Amiralul Gervais se va însura cu o americană din Brest, o blondină în vârstă de 20 ani, cu o zestre de 20 milioane fr. — In cercurile marinei e vorba de crearea unui post de general-major al flotelor, care în caz de resboiu să poată concentra flotele cu destulă autoritate, la un punct potrivit. Se zice că postul acesta se va da amiralului Gervais. * * * Italia. — Femeea Giuseppa Giacona din Palermo, a înjunghiat cu un pumnal în biserică pe c uoptul Giovanni Dugo, care a atentat la pudoarea surorei sale în vârstă de 12 ani. — La Guasti, aproape de Verona, vrând un om să sape un puț sistematic, când ajunsese cu străpungerea pământului până la 25 metri, de odată sbucni afară din puț până la o înălțime de 30 metri apă clocotitoare, noroiă și foc. Oamenii sunt îngrijați de acest vulcan care poate să le distrugă satul. .— Un decret al Papei pune Congul belgian sub protecțiunea Sfintei Fecioare. * * * Germania. — Foile socialiste spun că s’a întâmplat deja într’o singură zi ca șase oameni să cadă pe stradă, leșinați de foame. — Congresul internațional electro-tehnic s’a deschis la Francfort. Sunt prezenți 650 membri din toate părțile lumei. — Guvernul german e hotărît să respingă propunerea întrunirea unei conferințe a marilor puteri care să revizuească tractatul de Berlin până nu se va fixa mai dinainte programul acestei conferințe. * * * Austro-Ungaria. — Ministrul de resboiu comun din Viena a dat voie fabricei de arme din Steyr să aprovizioneze armata rusă cu arme. — Factorii poștali din Viena amenință să se pună în grevă, cerând mărirea salariilor. — La Schönbrun, în grădina zoologică imperială, un șarpe a mușcat pe un gardian. Acesta a murit în aceiași zi. * * * Rusia. — Manevrele rusești din marea Neagră dovedesc că flota imperiului e în stare să dea pe uscat trupe în scurtă vreme. — Toate silințele Țarului sunt îndreptate spre îmbunătățirea flotilei. — La Moscova, doi indivizi cari se urcaseră în balon, fură trântiți de vînt. Unul dintre aeronauți, căzând, se înfipse în crucea unei biserici. — Cu ocazia prezenței țarului la Varșovia, unde va sta mai multe zile, vor trece pe dinaintea lui toate trupele aflătoare în acea parte a imperiului. De aci concentrările care alarmează lumea. — In orașul Mahilen a fost o furtună înfricoșătoare care a ținut mai multe ceasuri. Multe case au fost dărîmate, crucile de pe biserici au fost smulse, baracele din piață luate pe sus. * ** Anglia.— Din Halifax vine știre la Londra. In timpul unei furtuni spăimântătoare în Scoția Nouă, podul căiei ferate dintre Halifax și Dartmouth a fost dărîmat. Șase vapoare s’au sfărîmat unele de altele în portul Halifax. O mulțime de clădiri au fost în parte vătămate. — La Londra se urmează cu încercările de a se pava stradele cu cauciuc. Rezultatele sunt foarte bune. Trăsurile trecând peste acest pavaj nu fac nici un zgomot; caldarîmul e mai rezistent decât chiar piatra. Belgia. — Peste lagărul de la Beverloo a căzut deunăzi o ceață așa de gras, încât un căpitan de artilerie, neobservând tramvaiul cu vapor, a fost călcat remâind mort.* * * Suedia. O Mare emoțiune a produs la Stockholm descoperirea că contele Bror Mörner, despre care se zicea că s’a sinucis, a fost ucis prin două gloanțe de fratele său mai mic pe care nu voise să-l împrumuta cu o sumă de bani. * * * Serbia. — Ministrul de externe Georgevici a primit de la Constantinopol marele cordon al ordinului „Medjidie.“ Asta se consideră ca un semn de apropiare a sârbilor de turci.* * * Bulgaria. — Manevrele câtorva batalioane bulgărești în împrejurimile frontierei sârbe sunt atribuite unor simple manevre.— Serbiei puțin ’i pasă de aceste mișcări. * * * Priveliște grozavă Niște țărani cari mergeau deunăzi pe lângă linia ferată de lângă Galați, pe malul Brateșului, deferă d’o dată peste o priveliște de spaimă. Intre șinele pline de sânge era o movilă roșie și neagră de carne, sânge, crieri și cârpe. O mână omenească stetea aruncată mai departe. Dându-se de veste autorității, s’a constatat că acea grămadă diformă fusese în ziua trecută o femee, de naționalitate unguroaică în vârstă de 60 de ani. Intre cârpe s’au găsit vr’o 9 franci și mai multe albituri. Nenorocita fusese pisată formal de mai multe trenuri ce trecuseră peste ea. Banditismul în Texas Din Valde (Texas) se anunță: Bandiții cari au predat deunăzi un tren al liniei „Southern Pacific Railway,,, luând ca dînșie suma de 20.000 lire sterline, au fost ajunși de polițiști. Se încinse o luptă în cursul căreia treisprezece bandiți au fost uciși și câțiva răniți. In partea polițiștilor au fost doi morți și trei răniți. Numai doi bandiți reușiră să fugă. întreaga sumă furată a fost găsită. ....... Duminecă, 1 (13) Septembre 1891 O escrocherie îndrăzneață Louis Closier, un fost samsar, în vârstă de patruzeci și patru de ani, se prezintă, acum trei ani la băcanul Brossy din Paris și -i ținu următoarea cuvântare: — Am venit ca să te rog să mă primești în pensiune pe mine și pe nevasta mea și să te însărcinezi pentru câteva luni cu întreținerea noastră. In curând, voi căpăta o moștenire de 12 milioane care mi-a fost lăsată de mătușa mea, contesa de Bourbon, născută Azeron, din Saint-Étienne. Statul are oarecare pretențiuni asupra acestei moșteniri, dar demersurile făcute de persoane influente pe lângă ministerul de finanțe îmi vor permite desigur să intru în posesiunea acestei averi care -mi aparține de drept. Iată și dovezile! Cu aceste cuvinte, Closier arătă băcanului mai multe hârtii imprimate și titluri cari n’aveafi nici o valoare. Trecu un an fără ca d. Brossy, care avansase 10.000 de franci pensionarilor săi, să capete îndărăt vreun ban. — Me duc la Saint-Étienne, îi zise într’o zi Closier. Absența mea va ținea cinci luni. îngrijește bine de femeea mea. Când mă voi întoarce, vei fi un om bogat! Fostul samsar nu se ducea în realitate la Saint-Étienne fiindcă avea de făcut o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru diferite escrocherii. — Stăm bine, zise el băcanului când se întoarse; lucrul merge strună. Ministrul de finanțe mi-a promis sprijinul său, nu te îngriji, și acum trăiască veselia! Imprumută-mî cinci-zeci de napoleoni! D. Bibossy pricepu în sfîrșit că șarlatanul își bătuse joc de dânsul. El denunță pe soții Closier cari fură arestați de comisarul Garnet. H A. Z Păcală, plecând la drum, și-a luat pn termometru.. Tîndală, observând o rădicare anormală, zise vărului său: — Ce e asta ? — Nevasta, poate, « fi geloasă, căci altfel e răcoare. Lucrai din tota lumea Procesiunea ologilor. — Din Trier, unde se află expusă acum tunica Mântuitorului, se scrie cu data de 6. c. In fiecare seară, pe la orele 11, ușile catedralei din Trier se închid. Mai mulți cetățeni rămân de pază în jurul religuiei. Dar înainte de a se face încă ziuă, luminările și flăcările de gaz din jurul sfintei tunici se aprind iar. In catedrală mai e întuneric. Numai altarul cu statuele lui de marmură și lada care conține tunica sunt luminate. Pe la orele cinci dimineața episcopul din Trier însoțit de mai mulți preoți intră în catedrală. Ei îngenuchiază cu toții în fața religiei apoi se așează pe scaune în jurul lăzii, începe apoi procesiunea ologilor și a bolnavilor. In fiecare zi vin vre-o 30—40 de persoane care speră să se vindice prin atingerea sfintei tunici. îndată ce zăresc religuia care e scăldată într’o lumină magică, nenorociții intonează cu un glas slab: „Te Deum laudamus !.“ Procesiunea ajunge apoi la scara de marmură care duce la altar. Lumina cade asupra bolnavilor. Mai toți sunt tineri cu corpul și cu obrazul desfigurat de tuberculoază. Cei mai mulți sunt duși de rudele lor, deoarece nenorociții nu se pot mișca singuri. Mulți îngenuchiază pe fiecare treaptă care duce la religie. Pe fețele tuturor se poate citi agitația, așteptarea încordată dacă momentul următor le aduce sau nuȚ vindecarea. In sfârșit, mica procesiune a ajuns lângă religuie. Episcopul și ceilalți prelați în UCIGAȘ A Roman de mare senzație JULES MARY PARTEA A DOUA ROUĂ DE MORȚI Și eși murmurând: — Te iert, te iert! Cum rămase singură, Clotilda intră. Nu zise nimic. Veni d’a dreptul la fiica ei, o luă în brațe și o strânse la sin cu putere. Auzise totul. — Mamă ! mamă! Și de astă dată, suspinele și lacrămile , podidiră. Și muma își zise: — Ie greșala mea ! greșala mea! Inima biatei femei era sfâșiată de durere. Pentru prima oară făcea pe fiica ei să la sfîrșit Bérengère se liniști. Și ea cea d’ântă o asigură pe Clotilda. — Mamă, iartă-me... Nu mai plâng.. — Biata mea copilă! — Era mai puternic ca mine, mamă! N iubesc mult!... Când l’am văzut plecând, așa de trist, am simțit că viața mea pleca cu el!... „Mamă, iartă-me!.. „S’a sfîrșit. „Iți făgăduiesc să fiu curagioasă în viitor... Clotilda o duse în odaia ei. Șezu lângă fată câteva clipe, apoi se ridică ca să iasă. Avea o datorie mare de îndeplinit. N’o să slăbească. Jourdan ie acuzat... Trebuie să’l scape. — Adio, zise ea, așteaptă mă î — Unde te duci? — La parchet! — Ce vrei să faci ? — Vei afla mai târziu. Clotilda plecă în grabă, alergând ca și cum i-ar fi fost frică să nu’și piarză hotărârea, ca și cum nu iera sigură de ea. Se coborî. Trăsura ie tot ln curte. Clotilda dase ordin, adineauri, să nu scoată caii. Se urcă, spuse done vorbe vizitiului, și trăsura pleacă. PARTEA A TREIA Nenorocire peste nenorocire Daniel era în cabinetul seu. Sfârșise primul interogator al lui Jourdan. Se gătea să dea pe toner în mâinile geandarmilor ca să-l ducă la închisoare, când un tâner intră și’i dete o scrisoare. Pe plic, nici o adresă. El rupse și desfăcu hârtia. Era scrisoarea nevesti si. Și într’adevĕr, cele câte-va vorbe scrise erau iscălite. Clotilda. Scrisoarea zicea: „Sosesc de la Villandran. Aflu de arestarea d-lui Petre Jourdan. „Alerg la parchet ca să te împiedic să nu faci o nouă greșeală. „Mai e vreme, deoarece d. Jourdan n’a ieșit din cabinetul meu. „Onoarea lui e până acum la adăpost. „Vin să te rog, Daniel, să fii bun să me „aștepți și să amâni arestarea tânărului care „ie nevinovat.“ Hîi’tia scăpă din mâinile lui Daniel și-i căzu pe birou. Judecătorul rămase pe gânduri. Bănuieli vagi luaă formă deodată în spiritul său; indicii ușoare se precizau, se acuzau. De ce nevasta lui intervenea în afacere ? Și iată că se gândește că nu pentru prima oară e vorba de Clotilda, în ancheta aceasta, își aduce aminte că Lafistole fusese la oțelul din strada Châtelet. Ceruse să vorbească cu Clotilda. Pentru ce ? Apoi numele fiicei sale, a dragei sale Bérengère, se amestecat în amorul acesta... Apoi, de mai multe ori, fusese surprins de emoțiunea Clotildei, când îi istorisea vr’un amănunt din instrucțiune... Nu leșinase într’o zi oare ea ? Și nu era numai atât... Scrisorile !... scrisorile lui Safistole cari se aflau încă la dosar... Scrisorile acelea... a căror scriere îi atrăsese atențiunea!... Asemănarea cu scrierea neveștii sale era ciudată. Dar pentru că se putea ca să fie vr’un joc al întâmplării, nu’i dase atunci atențiune. Vai! acum se gândea mereu la ele. Și dacă se gîndia acum, cu sudoarea pe frunte, o făcea pentru că’șî aducea aminte de mărturisirea lui Jourdan, refuzul său de a explica motivele omorului și numele femei pe care Cadour o văzuse, al femei care-l însoția în parcul din Vilvaudran. Nu era din partea lui Jourdan, al căruia caracter Daniel îl cunoștea un sacrificiu eroic. In noaptea în care Lafistole fusese asasinat, Lafistole se afla la Vilvaudran. Știa aceasta, dar nu se gîndise. Nu cumva ea însoțise pe Jourdan ? Și pentru ce ? In sfârșit, ce-o să-î spuie ?... Luă scrisoarea și o dete lui Jourdan, care’l privia surprins de schimbarea ce observa la judecător. " — Citește, zise Daniel cu o voce alterată. " (Va. urmat.. 107