Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)

1892-11-01 / nr. 257

Universul No. 251 Bătrân desperat Nu-șî am­ știa rostul vieții Nicolae Si­­mionovici, om de 65 de ani. Tot orașul Roman nu-î ajungea ca pe gânduri să-l curr­ere ca un nebun. Avusese ceva parale și nu le putuse păs­tra.—Făcuse speculații nenorocite și să­răcia—boală grozavă—îî cuprinsese. Desperat, bătrânul se dădu la beție. Umbla beat într’una,­doar și-o uita ne­cazul. Dar vinul nu-1 putu mângâia, căci che­­mnă­zi se duse pe malul rîului Moldova și privia cum curgeau valurile, așa e nu cur­seseră și bănișorii lui. Șopotul apei i se părea, bietului, ca un cântec de mângâiere. De­odată, el se ho­tărî s-o sfîrșească și se aruncă în apă, care îl înghiți aruncându-i cadavrul pe un mal. La adm­inistea­ța ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, se află de vânzare urmă­torel­e articole, garantate de prima calitate, cu un preț de 20, 30 și 40 la sută mai effein de­cât ori­unde: Unt-de-lemn franțuzesc, curat de măsline. LEI B-calitatea I, litru . ..................................2.75 Unt-de-lemn franțuzesc, idem, călit. II, litru 2.20 Ceaia, calitate superioră, cutia mare ... 2. — „ » „ „ mica. . . 1.10 Zah­ăr cubic, (bucățele) și căpățână, 1 kilo 1.15 Cafea Rio, calitatea I, kilo ...... 3.20 ii si­n II, n 2.80 „ Martouca „ ...... 3.70 „ San Salvador „ 1 ..... 3.50 „ Ceylan „.......................... 4.20 „ Moca „ ...... 4.70 Cafea regală (ch­oria), 1 pachet de 85 grame.. —20 Orez din Italia, calitate superioră, 1 kilo . —75 Scrobeală, forte fină, garantată pură de orez 1.35 (Mazăre cutia . . 1.40 Conserve franceze î Ciuperci albe . . . 1. 50 (Fasole fină „ . . 1.50 Sardele, pescuite anul acesta, cutia cu 10—12 bucăți . . ........................................... 90 Sardele calitatea II-a cu 10—12 bucăți . . 60 Luminări de stearină, calitate superioară, (5 și 6 luminări la un pachet), greutatea 540 grame ........... 1.50 Calitate extra (5 și 6 luminări la un pa­chet), greutatea 540 grame. ..... 1.25 Calitate prima (5 și 6 luminări la un pa­chet), greutate 540­ grame........................1.15 Calitate prima (5 și 6 luminări la un pa­chet), greutate 500 grame ...... 1.05 Calitate prima, pentru birjari (8 la un pa­chet), greutate 500 grame........................1. 05 Pe lângă articolele de mai sus, la administrația ziarului „Universul“ se află un mare depozit de pălării bărbătești cu 50 la sută mai­eftin de­cât ori­unde, precum și săpunerie și parfumerie din cele mai mari case franceze, engleze și italiane, ca: extracte pentru batiste, pudre parfumate, gli­cerina parfumată, ape și oțeluri de toaletă, po­­madă, cosmetice, săpunuri parfumate, etc., care sa vând cu un preț mult mai eftin ca orî-unde. gogp"' In curend va­ sosi un mare transport de champagne, coniacuri, vinuri, etc., precum­ și mă­nuși (pentru dame, bărbați și militari), cu 40 la sută mai eftin ca orî-unde. Acte oficiale­ ­ * I­. profesor C. I. Stăncescu este numit direc­tor al școalei de bele-arte și pinacotecei din Bu­curești. * B. profesor C. Stahi este numit­ director al școalei de bele-arte și pinacotecei din Iași. * D. dr. A Obreja, este numit director al școa­­lei normale superioare din Iași. * D. Daniel Michailescu­­ este numit controlor la creditul agricol din județul Dâmbovița. * D. N. Stănescu se numește verificator clasa I în serviciul casieriilor generale de județe. * D. I. Rădulescu se numește copist în servi­iul casieriilor generale de județe. Omor intre culise Intra culisele teatrului Zarzuela din Ma­drid s'a întâmplat întruna din serile tre­cute un scandal teribil care s’a terminat cu asasinarea unui actor. In actul al doi­lea al unei piese, cântăreața Donna Fabra tocmai cânta o romanță frumoasă; acto­rul Seramo, care avea un necaz nespus de mare pe ea, începu să facă gălăgie în­tre culise, ca să o zăpăcească. Tenorul Guerra voia să liniștească pe Seramo. A­cesta 125&, în loc să tacă, se apucă să cânte un cuplet și după terminarea aces­tuia se aruncă furios asupra tenoruluji. Fe­meia acestuia­ voi Să liniștească cu vorbe bune pe Seramo, dar Seramo o injurii și pe ea. In momentul acela vine băiatul soților Guerra; el pretinse de la Seramo să-i dea imediat satisfacție pentru insultă adusă tatălui și mamei sale. Alarma de­veni din ce în ce mai teribilă. Seramo și Guerra se apucară la bătaie. De­odată Seramo strigă puternic: „sunt rănit!“ și căzu jos scăldat în sânge. Donna Fabra își întrerupse cântecul și părăsi repede scena. O parte din public trecu rampa pe scenă și de acolo se repezi între culise, unde Seramo era întins jos fără cunoștință. In luptă tenorul Guerra ii înplântase în pept un pumnal lung și ascuțit. Rănitul a fost transportat în grabă la spital, iar mulți­mea a început sa caute în toate părțile pe tânărul Guerra ; lumea era așa de iri­tată, în­cât asasinul dacă ar fi fost prins ar fi murit sfâșiat de public. Seramo a murit a doua zi la spital. E de observat, că această tragedie sânge­roasă s’a petrecut în timpul unei opere foarte hazlii. D’ale justiției Sunt numiți: D. Th. Gabrielescu, actual grefier la tribunalul Dolj, grefier la curtea de apel din Craiova; D. M. Gr. Badian, actual registrator în grefa curtei de apel din Craiova, ajutor de grefă clasa II la aceiași curte; D. N. I. Corivan, actual judecător al ocolului Olt, în aceiași calitate la o­­colul Cotmeana, județul Argeș; D. T. A. Oncescu- Beșteleî, judecător la ocolul Olt; D. G. I. Pirin, ajutor la ocolul Baia-de-Aramă, județul Me­hedinți; D. G. Sc. Gheorghiu, actual registrator la curtea de apel din Iași, ajutor de grefă clasa II la aceiași curte. 2 amanți sinuciși Toată lumea din Ungvar (Ungaria) știa că fata căpitanului Demeter—vestită pen­tru frumusețea ei — întreține relații amo­roase, c­ar cinstite, cu tânărul locotenent Scheffel. Tinerii s’ar fi cununat, dar pe­­deea cea mare era, că locotenentul Schef­fel nu putea să depună cauțiunea cuve­nită. Cu toate acestea ei sperau, că soarta o să le vie în ajutor și mai de­vreme sau mai târziu, tot o să’și poată realiza visul. Sa întâmplă însă, că căpitanul a fost tran­sferat într’una din zilele trecute într’alt oraș depărtat. Amanții nu voiau cu nici un preț să sa despartă, de aceia sa hotă­­rîră să se sinucidă. In ziua, când căpita­nul trebuia să pornească, fata lui s’a dus des de dimineață la locuința­­ locotenentu­lui. Vre-o 10 minute după sosirea ei, ser­vitorii aud în odaie împușcături. Ei a­­lergă repede în lăuntru și vedi întinși pe jos pe locotenent și pe amanta lui, cu templele sfărîmate de gloanțe. Scheffel murise imediat, pe când fata s’a mai chinuit 2 ceasuri cu moartea. Vestea s’a lățit cu iuțeala fulgerului în întreg fă­rașul. Nici părinții fetei, nici prietenii lo­cotenentului nu observaseră în purtarea tinerilor un semn măcar, care ar fi putut da naștere la bănuială de sinucidere. Sin­gur locotenentul scrisese unul prieten al seu din Muncaci următoarele rînduri: „Sue­te repede în tren și vino să asiști la înmormântarea mea“. Din întâmplare prietenul primise scrisoarea prea târziu și nu a putut să prevină dezastrul. Această îndoită sinucidere a cauzat o emoțiune profundă. Toată lumea iubea pa­tenera fată, care era de o frumusețe rară. Descoperirea zilei Mică perfecțiune în mecanică.­­ Curelele de pere sau­ gumă cari servesc a trans­mite forța în fabrici, câte o dată alunec de pe roatele la cari sunt înfășurate, și aceste incidente au­ consecințe importante, fie pentru soliditatea mecanismelor cât și pentru siguranța lucrătorilor. Fiind­că una din cauzele recunoscute ale acestei alunecări a curelei este rezistența aerului, care este compresat între cureaua de transmisiune și roată, un inventator fabrică de curând niște curele perforate, cu care acest inconvenient este imposibil, căci nu se mai poate face nici o compre­siune de aer. INTEMPLĂRI din CAPITALI Moda E periculos pentru femei, de cele mai multe ori, să se acațe prea mult de modă.­­ Cu dragostea prea mare de toaletă, adesea îți pierzi cinstea—care la femee e cea mai mare co­moară. Paraschiva nu era, nici dezbrăcata, nici desculță. Cum a ispitit-o diavolul să fure două rochii, la modă, din casa cu No. 96, din strada Traian.­­Se ducea cu obiectele furate spre casă, dar un sergent o conduse la arest. Moarte grabnică Tăetorul de lemne Nicolae Bucur, om bătrân de aproape 70 de ani, tot mai muncea și-șî câștiga pâinea. Dar puterile­ o slăbiseră, căci de­ună-zi, opintin­­du-se să taie lemne într’o curte din strada Doro­banților, a căzut de o dată mort. Cadavrul a fost dus la spitalul Colțea. Căldare furată .Leibu Iosif, din strada Ca­npoducelul, a furat o căldare de fer de la d. Marin Ion, îngrijitor la Universitate. Fiind prins și dus la secție, el singur n’a putut explica ce voia să facă cu căldarea. N’avea, săracul, ce fierbe într’easa și a făcut ca țiganul care a furat întâii­ potcoavele, ca să fure apoi și calul. Un proverb pe zi Calul comunei este în­tot­deauna cel mai reu hrănit. (Englez). CHOLERA — Prin fir telegrafie — Budapesta, 29 Octombre. Comisiunea epidemiei a decis pentru 14 Noembre redeschiderea școalelor din Presburg, Baia, Neusatz și Arad care sunt declarate îndemne. Belgrad, 29 Octombrie. Un cas nou de h­oleră urmat de moarte s’a produs erî în oraș. Bruxelles, 29 Octombre. 5 cazuri de h­olera și 3 decee s’a con­statat la Liege și în împrejurimi. Atena, 29 Octombre. Consiliul sanitar a redus la 5 zile ob­servația în carantină pentru provenințele­ litoralului cuprins între Kronstadt și Cher­­burg, ale portului Marsilia și ale litora­lului austro-ungar. Noile măsuri se vor a­­plica produselor plecate din locul de pro­­venință cu începere de la 27 Octombre st. v. O cugetare pe zi Inimile cari se iubesc se ghicesc unele pe altele. Lucruri din toti lumea Onoarea amanet.—• Intr’o carte veche din anul 1783 aflăm următoarea anecdotă: Un bătrân de aproape 100 de ani din Londra, de profesie croitor, avea 12 bă­ieți, care toți erau soldați, și n’avea fi alt venit de­cât solda lor. O dată căpătând cu toții un concediu­ s’au­ dus să vază ce mai face tatăl lor. Acesta n’avea ce să mănânce. „N’are ce să mănânce?“—strigă unul d­intre băieți— „și el a dat patriei 12 apărători! Trebue să’l ajutăm !“ Dar cum ?“ „Nu’i vre­o casă de împrumut pe aici ?“ întrebă cel mai tânăr.— „O casă de împrumut ? Dar și asta ar fi de­geaba căci n’avem ce să punem amanet.“ —„Ce n’avem nimic ?“ răspunse un frate. „Avem onoarea noastră și dacă onoarea nu­’e o vorbă da d­acă atunci ne o amanetăm și •asm* gangs­t putem căpăta pe ea 40 de pfunzi Ster­linge“ (peste­­ 200 i­.) Idea fu aprobată de toți și ea făcură următoarea scrisoare: „la englezi—băieții unu­i croitor, care în vârstă aproape de­ 100 de ani a ajuns în cea mai mare mizerie—toți 12 in servi­ciul Regelui și a patriei, ’roagă direcția casei de împrumut să le dea 50 pfunzi sterling­ ca să ajute pe nenorocitul lor tată. Cu siguranță punem amanet onoarea noastră și promitem să plătim suma de bani în timp de un an".— Scrisoarea a­­ceasta a fost înaintată direcției care a plătit suma cerută, apoi a rupt scrisorea promițând, că va susține ea pe bătrân până la moarte; îndată ce s’a auzit în­tâmplarea aceasta, lumea din tote părțile a început să trimită familiei sume mari de bani, ast­fel, că în scurt timp nu numai că bătrânul și-a făcut un capital, dar a putut să lase sume mari de bani și băieților, care la rândul lor a avut cu ce să -șî crească copiii lor.­­ Alegerile de președinte în America de Nord.­­ Pentru­ alegerile electorale de președinte s’au făcut în Statele­ Unite numeroase rămășaguri, despre care vor­besc foarte mult ziarele engleze. Ast­fel în New-York, într’un singur club, s’au fă­cut rămășaguri în sumă de peste 350,000 fr. Cei mai mulți au pariat că va fi ales președinte Cleveland. In Filadelfia cunos­cutul milionar John Dobson oferă ca pariu 300,000 fr. susținând că va fi ales Harri­son, dar nimenea nu voește să susțină ră­mășagul. Mai multe pariuri se fac pentru reușitele electorale în singuraticele state. Duryer, proprietarul unor gravuri celebre din New-York, oferă un pariu de 100,000 fr., 20 contra 12, că în Statul New-York va reuși Cleveland. Intr’un alt club din acest oraș s’au fă­cut pariuri de 200000 fr. tot pentru Cle­veland. Chiar și rămășagurile de bursa a­­gricolă din New-York se fac în favorul lui Cleveland. Despre cheltuielile colosale pe cari le­ au diferitele partide în alegerile de președinte ne poate face o idee nu­mai faptul, că republicanii au adunat pen­tru acoperirea cheltuililor 121­* milioane de fr. Președintele Harrison și membri cabinetului s-au subscris cu 212,000 fr. Democrații au adunat în New­ York, Chi­cago și Filadelfia, pentru scopuri electo­rale 10 milioane de franci. H A. 3E Se vorbește de boale vindecate după luni îndelungate . — Eu, zice cineva, am avut o mătușă oarbă șapte­zeci și șapte de ani. — Și pe urmă ? — Pe urmă ?... A munți... Dumineci, 1 ț­ 3) Noembre 1892.’ Știri prin poștă Franța. — Consiliul superior de răz­boiu din Franța a fixat limita de vîrstă a generalilor ast­fel: Pentru cei 10 co­mandanți de corp la 66 ani , pentru cei 100 de divizie la C4 ani și pentru cei 220 de brigadă 62 ani. — Intr’una din zile trecute la Crapy­­en Valois, o femeie cu numele Carrier, profitând de absența bărbatului ei, s’a as­fixiat cu mangal împreună cu cei doi băieți ai săi. Bărbatul, când a venit a­­casă, i-a găsit pe tus­ trei morți. Pricina sinuciderii e mizeria.* * Italia. — In mai multe discursuri pe cari le-a ținut, d. Crispi,­­fostul prim-mi­­nistru, a declarat războiu guvernului ac­tual din Roma. El condamnă programa espusă de Bo­­nac­i, Giolitti și Pelioux. —• La congresul ecumenic ce sa va ține la Ierusalim, Papa a decis să trimeată mai mulți prelați, ca să stăruie pentru unirea bisericei ortodoxe ca cea catolică. ** Germania. — Senatul din Hamburg a votat 8 milioane 71.000 de mărci pentru a se face navigabilă Elba de la orașul­ Finkenwerder până la Köhlgebb. — Red­c­orul ziarului „Proletarul“ din­ Sch­leinitz, d. Feldmann, a fost tras în ju­decată din cauza unui articol foarte vio­­­lent în contra împăratului și a dinastiei sale Tribunalul l-a condamnat la 1 an în­­­chisoare grea. Un grup de socialiști au­­ spart seara ferestrele judecătorilor. 6 inși au fost arestați.* înc * / Austro-Ungaria.—Canonicul Papiu a sosit la Șișești ca să facă o anchetă între poporația revoltată din cauza suspendare­i preotului Lucaci. Poporul declară că, de­­oare­ce episcopul s’a ascuns când cu de­­­putația la Gherla, nu mai vrea să știe de autoritatea bisericească din Gherla. — Cholera a izbucnit la Timișoara. Până acum au murit 3. In 6 săptămâni de când bântue h­olera în Ungaria s’au manifestat până acum 1000 de cazuri. E­­pidemia începe să slăbească. * îț< în­ Anglia. — O ceată mare de lucrători, fără ocupație au pătruns în birourile zia­rului „St. James Gazette“ voind să bată pe redactori. A intervenit îndată o trupă de soldați. S’a început o încăerare între ei și lucrători. Unul din aceștia a fost o­­morit. Cei l’alți au­ fost duși la poliție. După 10 ceasuri de arest ei au fost libe­rați. —• S’a constituit la Londra, o ligă an­­ti-papistă, pentru înlăturarea catolicilor de la toate funcțiile.* * * Rusia.—Un ziar anunță din St.-Peters­­burg, că poliția din districtul Tocilski a făcut o descoperire oribilă. In pivnița un­nui individ bănuit că vînează prin păduri fără licență s’a aflat 19 cadavre în des­­compozițiu­ne. Nu se știe sigur, dacă e vorba de niște crime groaznice sau dacă nu cum­va pivnița servia de cimitir se­cret. — Din Varșovia se scrie, că la sta­țiunea Bonn, pe linia ferată Ivangorod- Dombrova, s’a ciocnit un tren de marfă cu­ unul de persoane; 10 oameni au fost o­­­morâțî și mai mulți greu­ răniți. * . * în­ Turcia. — Mavrogheni-pașa, medic al Sultanului, care fusese arestat și destituit, a fost reintegrat în funcțiile sale, după ce a jurat pe evangelie — căci e ortodoxi —că n’a scris nimic în contra Sultanului? * * în­ Spania.—Pe când micul rege se afla bolnav în pat, d. de Canovas, președintele consiliului de miniștri, făcându’i vizită o­­dată, s’a apropiat de patul lui și la în­trebat : „Ce mai faci Alfonsito (Alfonsieă)?“. —„Pentru mama“—răspunse Alfonso XIII —„sunt Alfonsito, iar pentru tine Rege ! “ * î­î în­ Portugalia. — La îmbucătura fluviu­lui Duero s’a cufundat o barcă cu 6 pes­­cari, fiind răsturnată de un vaporaș. Trei pescari s’au­ înecat din cauză că ajunse­seră sub barcă, care era foarte largă și se resturnase cu gura în jos. *în Belgia. — Intr’una din nopțile trecuta niște pungași au atacat pe negustorul de diamante Rombauts, pe când se întorcea de la gară cu un prieten al său. Acesta a fugit. Un boț a lovit cu un băț de fier în cap pe Rombauts, care a căzut jos. Tâl­harii i-au luat 4000 de fr., pietre de dia­­mant în valoare de 26.000 și ceasornicul de aur, apoi au­ dispărut fără să li se mai poată da de urmă. Rombauts este rănit greu­ la cap.* îți »țe Elveția. — Dintr’o statistică apărută în zilele’ acestea în Berna, se vede, că din 1890 în­coace, Elveția n’are nici un defi­cit. Din contra excedentele au crescut. In 1891 veniturile au fost cu­ milioane mai mari de cum s’au prevăzut. Cheltuelile au­ fost cu 9 milioane mai mici de cum se aștepta. In anul acesta datoria de 55 milioane a Elveției a fost amortizată în­treagă. Ce țară fericită ! * îți îți Danemarca.—De mulți ani nu se mai făcuse nici o execuție capitală în Dane­ CENUȘĂREASA PARTEA ÎNTÂIA ZÎNQA GATELIERULUI IV Spaimele Gabriele! — Sunt în fundul unei prăpăstii gro­zave­­ murmură sermana copilă. D na Melville se apropie de densa, îi luă mâna și ii vorbi încet care vorbește o mamă indulgentă cu copilul ei vinovat. — Gabriele, reluă ea, închipueșta-țî pe tatăl d-sale, onoarea personificată, cum se întoarce acasă după ce va fi aflat această știre. „Inchipuește-ți’l cum caută potecile sin­guratice ca să nu­ vază nimenea gârbovit sub povara durerii sale: „Inchipuește-ți’l întorcendu-se la mama f­a­ta!e care o așteaptă cu teamă și cu spe­ranță—toate mamele speră—și care de pe prag îi strigă: „— Așa e, copila noastră n’a murit ?... A fost o minciună, o calomnie! „Și bătrânul soldat își va smulge atunci de pa pept crucea ce a căpătat’o pe câm­pul de onoare și aruncând’o jos va striga: „— Iată răspunsul meu­! ” O mărturisire teribilă Gabriela ascultase cu o emoțiune din ce în ce mai mare. Lacrimi neîntrerupte îi scăldați obrazul. — Gabriela, reluă d-na Melville, e în acest moment o pată pe onoarea tatălui d-tale și pe a d-tale; trebue spălată, nu­mai de­cât trebue să dispară! Tânăra fată scoase un gemet surd. — Oh, D-zeul mei, cât de nenorocită sunt­ murmură ea cu un glas sugrumat fr­ângendu-și mâinile de durere. — Gabriele, sunt gata să fac ori­ce pentru a te scăpa, dar vorbește, vorbește! — Ah! strigă nenorocita cu disperare. Apoi cu un glas rugător adaogă : — Fie-ți milă, d-nă, pentru numele lui D-zeu, nu-mi cere un lucru care trece peste puterile mele ! — Peste puterile d-tale? „Nu te înțeleg... Și nici d-ta, Gabriele, nu pari a pricepe că poți să ’mi vii în ajutor ca să te scap, ca să scap pe cei cari te iubesc, căci știi cred ca și mine că lovitura ar fi pentru denșie teribilă : mama d-tale ar muri de supărare și tatăl d-tale n’ar supraviețui mult dezonoarea lui. „Dar dacă greșala se poate repara prin căsătorie, părinții d-tale tot vor fi mâh­niți fără îndoială, dar lovitura va fi pen­tru denșiî mai puțin crudă și te vor erta. „Haide, Gabriele, dă’mi mijlocul de a ve scăpa pe toți. La acest apel, care era aproape o ru­găciune rostită cu o voce pătrunzătoare, tânăra fată se simți zguduită­­ până în a­­dâncul sufletului. Dar, după cum zisese singură, nu putea, nu trebuia să desco­pere d-nei Melvile grozavul adevăr. — Zeu, Gabriele, reluă, tânăra femee cu un ton care fără de voie fu iar sever, nu mai știu ce să mă gândesc și mă în­treb cum să’mi explic tăcerea d-tale în­căpățânată. „Îmi dai dreptul de a bănui ori­ce... D-zeul meu­, cred că pricep acuma.. Ne­norocită copilă te ai dat unui... om în­surat ! Sermana fată scoase un strigăt răgu­șit și cu brațele atărnânde, ea îndoi frun­tea cu Magdalena pocăită în fața lui Hristos. — Ah! Am găsit, murmură doamna Melville cu un accent dureros, nenoroci­rea e complectă , nu mai e nimic de făcut! Și dând din cap, adaugă: —■ Perdută, e perdută! Apoi după o scurtă tăcere în cursul că­reia părea a fi reflectat: — Gabriela, cu ce ocazie a­ putut face cunoștința acestui om, acestui laș ? „Nu eșiam din casă de­cât duminica și aproape în­tot­deauna cu mine și cu fiul meu. „Toată ziua erai în atelier; îmi tre­buie o explicațiune. Gabriele, ți-o cer, ți-o reclam. „Ești aci în casa mea și am dreptul de a ști ce se pretrece între zidurile lo­cuinței mele. „Ah ! tot nu pot crede încă că ai a­­buzat de încrederea mea și că ai eșit noaptea pe ascuns sau ai primit pe a­mantul d-tale în această odaie. „Și totuși... Gabriele, îți repet, nu mai știiu la ce să mă gândesc; îmi închipuesc lucruri grozave. gg.Ah, nu știi ce sufer­ea acuma! Da, doamna Melville suferia, poate tot atâta cât nenorocita copilă care nu în­­drăsnia să răspunzâ nici un cuvânt. Tânăra femee își trecu de câte­va ori mâna peste fruntea arzătoare ca și cum ar voi să depărteze o ideie oribilă ce -i trecuse prin minte. — Nu, nu, se gândi ca un lucru ca asta e imposibil! Dar, acum, mai mult de­cât adi­ioarea avea trebuință de a ști adevărul. — Gabriele, reluă ea, omul acesta te-a decis așa­dar să-l promiți, să-l juri că n’o să-l spui nimănui ? Tânăra fată se ridică de­odată în pi­cioare. — Nu-­ am promis, nu-­ am jurat ni­mic ! răspunse ea. — Atunci de ce refuzi de a’mi spune numele lui, căci aceasta nu poate însena!* de­cât că’l iubești cu devotament. /Va urma)

Next