Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)

1893-12-04 / nr. 287

ANUL XI.—No. 287—A SămMtă, 4 (16) Decembre 1893 IMPORTANT «► Ori­ce persoană care are case sau­ jo­curi virane de vânzare satt de închiriat, satt dorește, a cumpăra satt a închiria o­easul sat­ un loc viran ; ori­ce persoană care are o moșie sat­ o pădure de vânzare saut de arendat, satt dorește sa­ cum pere, satt să ia în arendă vre-o moșie, sau­ pădure ! orî-ce persoană care are trebuință de bani cu împrumut pe ipotecă satt ara bani de dat cu împrumut pe ipotecă, orî-ce persoană care are trebuință de un profesor, satt de o bonă, watt voiesce a se oferi ca pro­fesor, satt ca bonă, să se adreseze la Agenția Generală­ a «UNIVERSULUI», strada Brezc­­ianu No. 11, București, și va obține imediat ceea­ ce dorește. Cine, dorește a avea vre-o informație se a­­daoga o marcă de la bani pentru răspuns. Agenția este deschisă de la 9 ore dimineața până la 12 a. m­., și de la 2 după prânz până la 0 seara. (A se citi pe pag. IV urmarea Publicitațea Agen­ț­i­ei G­en­er­al pi). A­rsenalul armatei București vinde •■"puse! Krence cu baionete cu 3 M 50 bani una. Cererile vor fi adresate cu timbru, însoțite de cost­ Pentru pro­vincie transportul privesce pe cumpă­rător. 1Î6B (1T) Le­­i S.po un ceasornic de buzanar La adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasor­nice de buzunar numai cu lei S*ITS$ bucata. — Un frumos lanț de ceasornic numai bani 70. Consultâpuni speciale Bóle nervosa și Boale de och­i Examen atentif si îngrijire conștiinciosă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de­ la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. tu. Calea Văcărești 102. ido­l ALBI ȘI 90 BANI , frumoasă pălărie pentru doamne om și domnișoare ® a La administrația ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 a îi sosit frumoase pălării de iarnă pentru doamne și d-șoare și se vînd nu­mai cu lei 4.9$ bucata. DOCTOR ZELIGHER sa MILIARIȘ ras Consultațiuni pentru boale interne și sifili­sce, 2—4 p. mL Pentru săraci gratis. *41. 1^AK­EA RAHOVEL *4. 1203 (13) CEA I­ ACUIM CEL M­AI BUN ȘI CEL MAI IEFTIN CEAI și UHUM se află spre­ vânzare la adm. «UNIVERSUL» strada Brezoianu, No. 11 Bu­curești. Ceai calitatea superioară cutia mare Lei 2.— «1 « « mică « 1.10 Ritma, adov. Jam. călți, prima sticla « 5.75 c « « « < « » 3.75 Ocasiune escepțională si 4 TOATJE SK8ÎA1¥B Calea Victoriei 54, vis-a-vis de Hotel Otete­­leșanu (Casa Lahovary). — Punerea în ven­­zare a tuturor mărfurilor cumpărate de oca­­ziune, și care­ se compun din Mătăsării colorate și negre, plușuri, catifele, Sinajul, covoare, ciorapi, mănuși și alte articole de lux, pentru Dame, tot în acest Magazin se află un mare clopot­ de încălțăminte pentru Dame, Bărbați și Copii cu prețuri foarte avantagioase. 1212 ______________________(0) Țigarete de CMIHLIBAI fabricate în mod special, premiate la expozițiile din Paris și Petersburg, analizate și constatate de chihlibar pur, de către Academia imperială din St.-Petersburg, se vinde la gara de­ Nord, în sala de așteptare clasa III-a. Aceste țigarete sunt foarte igienice și nu strică de loc dinții fiind din chihlibar curat. 1237 (4) CĂCIULI!! CĂCIULII! Formă românească; — Fabricațiune Baliană Blană foarte fină 5 Lei și 50 Bani bucata De vânzare la Adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11.—Nici cu 15 lei nu se găsesc asemenea căciuli în București. UNT-DE-LEIK FRANȚUZESC — calitate superioară — garantat curat de măsline, 20 la sută mai­eftin decât ori­unde. Litru......................................................Leî 2.75 Tinichea de 1 litru................................ „ 2.85 Unt-de-lemn, calitatea II-a, garantat cu­rat de măsline, în tinichele de 900 grame „ 1.80 De vânzare la administrația ziarului „Univer­sul“, Strada Brezoianu No. 11, București. 7.&HAE calitate prima lei t.t. club­ De vânzare la administrația ziarului «Uni­­­versul», Strada Brezoianu No. 11.­­ Crima «Un strada Senatului—Scena Omorului­ — (Vezi explicația) CALENDAR PE 1893 Ortodox Vineri 3 Decembre.—Profet Simfonie, Catolic Vineri 15 Decembre.—Cat. Maxim. Ros. soarelui 7.31 ; Ap. soarelui 4.20. — București, 1 Decembre. EPIDEMIILE ȘI COPIII Începutul ieriei acesteia, cum știți cititorii noștri, a fost foarte nenorocit, mai ales pentru copii. Iarna ne-a venit cu epidemii de scar­­latina, de anghină, începuturi de in­fluent«1!, și altele. Vărsatul de asemene, ca sa complec­­teze ciclul acestor seceratoare de vieți, _ ív____1. .. 1 --------.n.. M, lauui iși ío>ape muibe, viumuc. După cum am zis, copiii sunt mai sensibili la aceste boale. De aceea, ca­zurile au­ fost numeroase, într’atâta în­cât a fost de nevoe ca să se închidă mai multe școale, atât în București cât și în osebite localități din țară. ❖ * Nu e nevoe să fii igienist mare, ca să știi adevărul acesta. Epidemiile de felul celor de mai sus se combat cu mai mult succes în chip preventiv, de­cât după lățirea lor. Odată izbit de boale, omul, chiar dacă scapă cu viața, rămâne cu puterile slă­bite și expus în­tot­dea­una la recidive care sunt în­deobște mortale. Pentru copii, mai ales pentru cei din școale,—unde, din cauza aglomerației, boalele se întind mai mult, — măsurile preventive sunt de o absolută necesi­tate. S­­* Si In școalele noastre publice, care ar trebui să dea exemplul, din nenorocire nu se ia­u­ asemene măsuri. Fie bun d. ministru al instrucției pu­blice, a căruia bună-voință între ale scoale­ e greu de tăgăduit, să cerceteze câte­va localuri de școală și va vedea că, din punct de vedere igienic, e încă mult de făcut Avem, ce e drept, localuri făloase; în exterior sunt unele care seamănă a adevărate palaturi. Dar, înlăuntru, în multe, curățenia lasă mult de dorit; în mai toate focul, spre pildă, se face în sobe foc când nu trebue și nu se face când trebue. Deună zi, arătatăm și un alt roü, pe care nu l am văzut să fie îndreptat. Copiii cari întârzie, chiar cu o mi­­nută, de la ora deschiderii clasei sunt lăsați afară, pe drum, în ger și’n bă­taia vântului. Mai ales la liceul Lazăr, spectacolul e cât­ să poate, de neplăcut. Să vezi ore ’întregi, «jucând din picioare» de frig copiii pe stradă, pentru că ați întârziat cu cinci minute de la «tragerea clopo­tului». Pentru Dumnezeu­ ! Dați-le, d le mi­nistru, măcar le quart d’heur de­­ Isa­bel­a­is ! La mai multe școli primare, — de băeți ca și de fete,—se practică același obiceiu. Copilași de 7—8 ani, sunt lă­sați pe drum, în­ger și viscol, pentru că n’am sosit fix la ora deschiderii școalei, întrebăm pe d. ministru al instruției: Omenos e un asemenea lucru ? Contribuț­ia oare practica aceasta medievală la stingerea* epidemiilor ? Cum vedem, în loc să luăm măsuri preventive în contra epidemiilor,—luăm măsuri «preventive» pentru aducerea lor. ** # Serios. Rugăm pe d. ministru al in­strucției să se ocupe de această chestie. * * 5 bani in capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU H BUCURESCI © IM FRAMTA 9 Coresp. particularii a ziarului UNIVERSUL Paris 29 Noembre. Palatul Bourbon Au­ primit de­sigur pe larg știri asu­pra atentatului cu dinamită în camera franceză. Atentatul acesta a produs o vie emoțiune,nu numai în Franța în­treagă, dar chiar în toată Europa ; e­­fectul va fi votarea unei legi draconice în contra anarh­iștilor și a ziarelor lor, pedepsirea foarte aspră a dinamitar­zilor, etc. Ve trimit câte­va date istorice asu­pra palatului Bourbon, unde s’a întîm­­plat explozia. Palatul se află pe cheiul d’Orsay pe țărmul stâng al Sennei, în fața pieței Concordia. De la 1804 se țin acolo ședințele camerii deputaților. Fa­țada edificiului e construită în stil antic grecesc cu 12 colonade mari în stil co­­rintian. Pe scări se află statuele lui A­­guesseau, Colbert, Hôpital și Suly, și statuele alegorice ale dreptăței, și ale înțelepciunei. Grupa mare de pe fron­tispiciu reprezintă Franța cu constitu­­tuția înconjurată de statuetele libertă­­ței, ordinea, comercialul, agriculture­, etc., etc.. Edificiul, a fost construit de ducesa de Bourbon al cărei nume îl poartă. Zi­direa a început la 1722. A fost mărita mai târziu de prințul de Conde și sub Napoleon I, între anii 1804—1807, s’a construit fațada greacă. La intrare, i­­­­mediat se află o sală numită a «Pași­lor perduți». In sala ședințelor s’a adu­nat deja în anul 1795 consiliul celor 5 Site. Tribuna oratorilor datează din tim­pul acela. Sala e împodobită cu gobe­­linuri și cu statui. In sala aceasta, a pătruns la 4 Sept. 1870— după lupta de la Sedan, mulțimea iritată strigând: «Trăiască Republica !» Adunarea s’a ob­­­solvat imediat. Căpeteniile republicani­lor s’au­ dus la primărie unde a­u­ format noul guvern. In timpul comunei adună­rile se țineau­ la Versailles. De la 27 octombre 1879 încoace deputații se a­­dună iarăși la palatul Bourbon. Legea în contra dinamitarzilor Legea, pe care o discută consiliul de miniștrii francez­e aproape toată copi­ată după legea votată la 1883 în An­glia. In articolele I—IV se prevede p ----------1...— 1 ------------— o ...v c.A -------------­pcu.C/i.t[J Sci] uc iminutuiu­­l am în­vuisurito­ri de muncă silnică pe viață maximum pen­tru orice individ care a provocat cu intenție, saut a încercat să provoace o explozie. Simpla fabricare sau vindere materii explosive cu scop criminal e pedepsită cu 2—10 de­­ ani muncă sil­nică chiar dacă nu fost explozie. La cine se găsește materie explosivă fără să poată justifica la ce se întrebuințează, va fi pedepsit cu 2—14 ani muncă sü­m­ed. Complicii sunt pedepsiți ca cei mai mari criminali. Căpitanii, comandanții și proprietarii de vapoare, bănuind că e dinamită pe bord au­ dreptul să spargă ori­ce ladă sau pachet fără să plătească vre­o despăgubire. Explozia de dinamită și birjarii Adese­ori întâmplarea cea mai tra­gică își are și partea ei comică. Ast­fel alaltă­ erl, de-a lungul grilaj­urilor palatului Bourbon, care a fost închis ime­diat după atentat, o mulțime enormă de oameni cari se aflau în curte au­ năvălit spre grilaj. Dar nu puteau­ să iasă afară. In mulțimea aceasta vre-o 50 de inși rugaț pe agenți, oferindu-le bani și rugându-i să... plătească birja­rilor, cu cari veniseră la cameră și cari așteptaț la poartă. Acei 50 de oameni au venit numai pentru vre o câte­va minute. Ei strigau și spuneau agenților nu­­merile birjelor. Agenții, negreșit n’au voit să le facă serviciul acesta. Persoanele acelea au fost silite să stea în curte timp de 5 ce­asurî până s’au­ deschis porțile. Ei au fost siliți să’șî plătească birjele pe câte 5 cea­suri... O răsbunare sângeroasă în senatul francez francez s'a întâmplat în La senatul dr’una din zilele trecute o fi­rmă sân­­geroasă. Autorul acestui eveniment tra­gic e un individ cu numele Mathieu- Anto­ine­­ Paganelli, în vîrstă de 27 de ani, născut la Sartène (Corsica), servi­er la Senat; victima e d-na Darnault,­ care ținea bufetul și tutunul, în etate­a de 66 de ani. Iată câte­va detalii asupra acestei a­­­faceri triste: Cauzele dramei Matineu Paganelli era de un an d­e zile servitor la Senat. El obținuse slujba aceasta, mulțumită protecției d-lui de Casablanca. Pagan­eli era foarte recu­­noscător lui Casablanca, senator din Corsica. Casablanca îl considera de altmintre­lea, ca un servitor credincios și avea în el o încredere absolută. Paganelli se bucura și de stima ca­marazilor săi. El era considerat ca un om blând, bun și foarte îndatoritor.­­La 10 iulie trecut, d. de Casablanca care se afla la Vichy fugase printr’o scri­soare pe tutungioaica Darnault să-i tri­mită o cutie cu țigări. Peste 12 zile el a mai comandat o cutie, de astă-datăt l’au­ trimis la Vichy pe adresa senato­rului 2 cutii. După 7 zile, d. da Casa­blanca a însărcinat pe Paganelli să dea d-nei Darnault suma de 80 de fr. pe care o datoria pentru țigări. Ancheta nici acum n’a putut stabili dacă suma aceasta a fost d­ată de ser­vitor. Destul însă, că deună­ zi d-na Darnault a trimis lui de Casablanca, căruia îi mai vânduse cutii cu țigări — o notă în care se afla scrisă suma de 80 de fi. Suma aceasta o dăduse sena­torul de vre-o 5 luni lui Paganelli și acesta a declarat, că chiar în ziua a­­ceia a remis-o tutungioaicel, care lo­­cuește în str. Garand­ere No. 7. Surprins din pricina reclamării bani­lor, senatorul a făcut tutungioaicel câte­va observații. D-na Darnault s’a simțit ofensată și înfuriindu-se a zis lui Paga­nelli, care însoția pe de Casablanca: — D-ta ești pungaș și mizerabil! La scena aceasta asista un numör mare de senatori și câțî­va camarazi de­al lui Paganelli. Acesta, s’a înfuriat, a început să-și muște buzele, d­ar n’a zis o vorbă măcar. El fusese insultat, de cine? De o femee. Ce-o să gândească senatorii despre dânsul. — Mizerabil și pungaș! Asta nu se poate ! In inima lui începu să clocotească do­rul răsbunarei și încă a unei rasbunari publice. După ce s’a deschis o anchetă, prin care nu s’a putut dovedi nici adevărul vorbelor d-nei Darnault, nici vinovăția lui Paganelli, acesta nemâncat de 3 zile și supărat amar, a cerut șefului sed să-i dea voe să iasă în oraș în timp de 2 ceasuri. Cererea i-a fost acordată. In momentul când a părăsit senatul,, un funcționar, în curent cu cele petre­­­cute a zis în sala bufetului, înaintea mai multor persoane. -- Iată un om, care va face o nenorocire! Funcționarul acesta fusese ofițer și a avut sub ordinul său mai mulți corsi­­cani. El nu s’a înșelat. Răsbunarea Paganelli și-a lepadat uniforma de­ servitor al senatului și s’a îmbrăcat ei­>­vii. Camarazii lui erau neliniștiți. Ei îl văzuseră în prada unei furii nespus de mare. Paganelli s'a dus în strada Tournon, unde a intrat într’o prăvălie ca să cum­pere un revolver. Găsind unul pe plac, întrebă pe negustor : — Cât costă, revolverul ăsta? — 12 fr. — Dă mi și cartușe. Incarcă-i în fața mea? Negustorul băgă imediat în butuc 6 cartușe. Paganelli luă arma și plecă re­pede. Ajungând la palatul senatului se duse drept la bufet, unde d-na Darnault ținea tutun. Repede trase asupra ei 3 focuri unul după altul. Când să tragă al 4-lea senatorul Doubs i-a apucat bra­țul. In acel moment un număr mare de­ senatori se aflau în sala bufetului. Emo­­­țiunea a fost foarte mare. D­na Darnault a fost fost lovită la cap, i în pept și la brațul drept. Ea a fost­ transportată acasă, după ce doctorii se­­­natori i-au d«ut primele ajutoare. Paganelli, luat la interogator a de­clarat, că el a voit să omoare pe d-na! De arnault, fiind­că ea l’a înjurat și pre­tinde, ca dânsul om cinstit a furat de la stăpânul sed 80 de fi. El trăiește cu o femee foarte tânaro_ și fo­arte frumoasă. Ea n’a știut de­cât seara târziu­ des­­pre crima săvîrșită de bărbatul sed. Brutus. I • I­I . O CUGETARE PE ZI Mamele înțeleg mai bine visurile co­­piilor lor, decât necazurile bărbatului,

Next