Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)
1893-12-04 / nr. 287
ANUL XI.—No. 287—A SămMtă, 4 (16) Decembre 1893 IMPORTANT «► Orice persoană care are case sau jocuri virane de vânzare satt de închiriat, satt dorește, a cumpăra satt a închiria oeasul sat un loc viran ; orice persoană care are o moșie sat o pădure de vânzare saut de arendat, satt dorește sa cum pere, satt să ia în arendă vre-o moșie, sau pădure ! orî-ce persoană care are trebuință de bani cu împrumut pe ipotecă satt ara bani de dat cu împrumut pe ipotecă, orî-ce persoană care are trebuință de un profesor, satt de o bonă, watt voiesce a se oferi ca profesor, satt ca bonă, să se adreseze la Agenția Generală a «UNIVERSULUI», strada Brezcianu No. 11, București, și va obține imediat ceea ce dorește. Cine, dorește a avea vre-o informație se adaoga o marcă de la bani pentru răspuns. Agenția este deschisă de la 9 ore dimineața până la 12 a. m., și de la 2 după prânz până la 0 seara. (A se citi pe pag. IV urmarea Publicitațea Agenției General pi). Arsenalul armatei București vinde •■"puse! Krence cu baionete cu 3 M 50 bani una. Cererile vor fi adresate cu timbru, însoțite de cost Pentru provincie transportul privesce pe cumpărător. 1Î6B (1T) Lei S.po un ceasornic de buzanar La adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasornice de buzunar numai cu lei S*ITS$ bucata. — Un frumos lanț de ceasornic numai bani 70. Consultâpuni speciale Bóle nervosa și Boale de ochi Examen atentif si îngrijire conștiinciosă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. tu. Calea Văcărești 102. idol ALBI ȘI 90 BANI , frumoasă pălărie pentru doamne om și domnișoare ® a La administrația ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 a îi sosit frumoase pălării de iarnă pentru doamne și d-șoare și se vînd numai cu lei 4.9$ bucata. DOCTOR ZELIGHER sa MILIARIȘ ras Consultațiuni pentru boale interne și sifilisce, 2—4 p. mL Pentru săraci gratis. *41. 1^AKEA RAHOVEL *4. 1203 (13) CEA I ACUIM CEL MAI BUN ȘI CEL MAI IEFTIN CEAI și UHUM se află spre vânzare la adm. «UNIVERSUL» strada Brezoianu, No. 11 București. Ceai calitatea superioară cutia mare Lei 2.— «1 « « mică « 1.10 Ritma, adov. Jam. călți, prima sticla « 5.75 c « « « < « » 3.75 Ocasiune escepțională si 4 TOATJE SK8ÎA1¥B Calea Victoriei 54, vis-a-vis de Hotel Oteteleșanu (Casa Lahovary). — Punerea în venzare a tuturor mărfurilor cumpărate de ocaziune, și care se compun din Mătăsării colorate și negre, plușuri, catifele, Sinajul, covoare, ciorapi, mănuși și alte articole de lux, pentru Dame, tot în acest Magazin se află un mare clopot de încălțăminte pentru Dame, Bărbați și Copii cu prețuri foarte avantagioase. 1212 ______________________(0) Țigarete de CMIHLIBAI fabricate în mod special, premiate la expozițiile din Paris și Petersburg, analizate și constatate de chihlibar pur, de către Academia imperială din St.-Petersburg, se vinde la gara de Nord, în sala de așteptare clasa III-a. Aceste țigarete sunt foarte igienice și nu strică de loc dinții fiind din chihlibar curat. 1237 (4) CĂCIULI!! CĂCIULII! Formă românească; — Fabricațiune Baliană Blană foarte fină 5 Lei și 50 Bani bucata De vânzare la Adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11.—Nici cu 15 lei nu se găsesc asemenea căciuli în București. UNT-DE-LEIK FRANȚUZESC — calitate superioară — garantat curat de măsline, 20 la sută maieftin decât oriunde. Litru......................................................Leî 2.75 Tinichea de 1 litru................................ „ 2.85 Unt-de-lemn, calitatea II-a, garantat curat de măsline, în tinichele de 900 grame „ 1.80 De vânzare la administrația ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, București. 7.&HAE calitate prima lei t.t. club De vânzare la administrația ziarului «Universul», Strada Brezoianu No. 11. Crima «Un strada Senatului—Scena Omorului — (Vezi explicația) CALENDAR PE 1893 Ortodox Vineri 3 Decembre.—Profet Simfonie, Catolic Vineri 15 Decembre.—Cat. Maxim. Ros. soarelui 7.31 ; Ap. soarelui 4.20. — București, 1 Decembre. EPIDEMIILE ȘI COPIII Începutul ieriei acesteia, cum știți cititorii noștri, a fost foarte nenorocit, mai ales pentru copii. Iarna ne-a venit cu epidemii de scarlatina, de anghină, începuturi de influent«1!, și altele. Vărsatul de asemene, ca sa complecteze ciclul acestor seceratoare de vieți, _ ív____1. .. 1 --------.n.. M, lauui iși ío>ape muibe, viumuc. După cum am zis, copiii sunt mai sensibili la aceste boale. De aceea, cazurile au fost numeroase, într’atâta încât a fost de nevoe ca să se închidă mai multe școale, atât în București cât și în osebite localități din țară. ❖ * Nu e nevoe să fii igienist mare, ca să știi adevărul acesta. Epidemiile de felul celor de mai sus se combat cu mai mult succes în chip preventiv, decât după lățirea lor. Odată izbit de boale, omul, chiar dacă scapă cu viața, rămâne cu puterile slăbite și expus întotdeauna la recidive care sunt îndeobște mortale. Pentru copii, mai ales pentru cei din școale,—unde, din cauza aglomerației, boalele se întind mai mult, — măsurile preventive sunt de o absolută necesitate. S* Si In școalele noastre publice, care ar trebui să dea exemplul, din nenorocire nu se iau asemene măsuri. Fie bun d. ministru al instrucției publice, a căruia bună-voință între ale scoale e greu de tăgăduit, să cerceteze câteva localuri de școală și va vedea că, din punct de vedere igienic, e încă mult de făcut Avem, ce e drept, localuri făloase; în exterior sunt unele care seamănă a adevărate palaturi. Dar, înlăuntru, în multe, curățenia lasă mult de dorit; în mai toate focul, spre pildă, se face în sobe foc când nu trebue și nu se face când trebue. Deună zi, arătatăm și un alt roü, pe care nu l am văzut să fie îndreptat. Copiii cari întârzie, chiar cu o minută, de la ora deschiderii clasei sunt lăsați afară, pe drum, în ger și’n bătaia vântului. Mai ales la liceul Lazăr, spectacolul e cât să poate, de neplăcut. Să vezi ore ’întregi, «jucând din picioare» de frig copiii pe stradă, pentru că ați întârziat cu cinci minute de la «tragerea clopotului». Pentru Dumnezeu ! Dați-le, d le ministru, măcar le quart d’heur de Isabelais ! La mai multe școli primare, — de băeți ca și de fete,—se practică același obiceiu. Copilași de 7—8 ani, sunt lăsați pe drum, înger și viscol, pentru că n’am sosit fix la ora deschiderii școalei, întrebăm pe d. ministru al instruției: Omenos e un asemenea lucru ? Contribuția oare practica aceasta medievală la stingerea* epidemiilor ? Cum vedem, în loc să luăm măsuri preventive în contra epidemiilor,—luăm măsuri «preventive» pentru aducerea lor. ** # Serios. Rugăm pe d. ministru al instrucției să se ocupe de această chestie. * * 5 bani in capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU H BUCURESCI © IM FRAMTA 9 Coresp. particularii a ziarului UNIVERSUL Paris 29 Noembre. Palatul Bourbon Au primit desigur pe larg știri asupra atentatului cu dinamită în camera franceză. Atentatul acesta a produs o vie emoțiune,nu numai în Franța întreagă, dar chiar în toată Europa ; efectul va fi votarea unei legi draconice în contra anarhiștilor și a ziarelor lor, pedepsirea foarte aspră a dinamitarzilor, etc. Ve trimit câteva date istorice asupra palatului Bourbon, unde s’a întîmplat explozia. Palatul se află pe cheiul d’Orsay pe țărmul stâng al Sennei, în fața pieței Concordia. De la 1804 se țin acolo ședințele camerii deputaților. Fațada edificiului e construită în stil antic grecesc cu 12 colonade mari în stil corintian. Pe scări se află statuele lui Aguesseau, Colbert, Hôpital și Suly, și statuele alegorice ale dreptăței, și ale înțelepciunei. Grupa mare de pe frontispiciu reprezintă Franța cu constitutuția înconjurată de statuetele libertăței, ordinea, comercialul, agriculture, etc., etc.. Edificiul, a fost construit de ducesa de Bourbon al cărei nume îl poartă. Zidirea a început la 1722. A fost mărita mai târziu de prințul de Conde și sub Napoleon I, între anii 1804—1807, s’a construit fațada greacă. La intrare, imediat se află o sală numită a «Pașilor perduți». In sala ședințelor s’a adunat deja în anul 1795 consiliul celor 5 Site. Tribuna oratorilor datează din timpul acela. Sala e împodobită cu gobelinuri și cu statui. In sala aceasta, a pătruns la 4 Sept. 1870— după lupta de la Sedan, mulțimea iritată strigând: «Trăiască Republica !» Adunarea s’a obsolvat imediat. Căpeteniile republicanilor s’au dus la primărie unde au format noul guvern. In timpul comunei adunările se țineau la Versailles. De la 27 octombre 1879 încoace deputații se adună iarăși la palatul Bourbon. Legea în contra dinamitarzilor Legea, pe care o discută consiliul de miniștrii franceze aproape toată copiată după legea votată la 1883 în Anglia. In articolele I—IV se prevede p ----------1...— 1 ------------— o ...v c.A -------------pcu.C/i.t[J Sci] uc iminutuiul am învuisuritori de muncă silnică pe viață maximum pentru orice individ care a provocat cu intenție, saut a încercat să provoace o explozie. Simpla fabricare sau vindere materii explosive cu scop criminal e pedepsită cu 2—10 de ani muncă silnică chiar dacă nu fost explozie. La cine se găsește materie explosivă fără să poată justifica la ce se întrebuințează, va fi pedepsit cu 2—14 ani muncă sümed. Complicii sunt pedepsiți ca cei mai mari criminali. Căpitanii, comandanții și proprietarii de vapoare, bănuind că e dinamită pe bord au dreptul să spargă orice ladă sau pachet fără să plătească vreo despăgubire. Explozia de dinamită și birjarii Adeseori întâmplarea cea mai tragică își are și partea ei comică. Astfel alaltă erl, de-a lungul grilajurilor palatului Bourbon, care a fost închis imediat după atentat, o mulțime enormă de oameni cari se aflau în curte au năvălit spre grilaj. Dar nu puteau să iasă afară. In mulțimea aceasta vre-o 50 de inși rugaț pe agenți, oferindu-le bani și rugându-i să... plătească birjarilor, cu cari veniseră la cameră și cari așteptaț la poartă. Acei 50 de oameni au venit numai pentru vre o câteva minute. Ei strigau și spuneau agenților numerile birjelor. Agenții, negreșit n’au voit să le facă serviciul acesta. Persoanele acelea au fost silite să stea în curte timp de 5 ceasurî până s’au deschis porțile. Ei au fost siliți să’șî plătească birjele pe câte 5 ceasuri... O răsbunare sângeroasă în senatul francez francez s'a întâmplat în La senatul dr’una din zilele trecute o firmă sângeroasă. Autorul acestui eveniment tragic e un individ cu numele Mathieu- Antoine Paganelli, în vîrstă de 27 de ani, născut la Sartène (Corsica), servier la Senat; victima e d-na Darnault, care ținea bufetul și tutunul, în etatea de 66 de ani. Iată câteva detalii asupra acestei afaceri triste: Cauzele dramei Matineu Paganelli era de un an de zile servitor la Senat. El obținuse slujba aceasta, mulțumită protecției d-lui de Casablanca. Paganeli era foarte recunoscător lui Casablanca, senator din Corsica. Casablanca îl considera de altmintrelea, ca un servitor credincios și avea în el o încredere absolută. Paganelli se bucura și de stima camarazilor săi. El era considerat ca un om blând, bun și foarte îndatoritor.La 10 iulie trecut, d. de Casablanca care se afla la Vichy fugase printr’o scrisoare pe tutungioaica Darnault să-i trimită o cutie cu țigări. Peste 12 zile el a mai comandat o cutie, de astă-datăt l’au trimis la Vichy pe adresa senatorului 2 cutii. După 7 zile, d. da Casablanca a însărcinat pe Paganelli să dea d-nei Darnault suma de 80 de fr. pe care o datoria pentru țigări. Ancheta nici acum n’a putut stabili dacă suma aceasta a fost dată de servitor. Destul însă, că deună zi d-na Darnault a trimis lui de Casablanca, căruia îi mai vânduse cutii cu țigări — o notă în care se afla scrisă suma de 80 de fi. Suma aceasta o dăduse senatorul de vre-o 5 luni lui Paganelli și acesta a declarat, că chiar în ziua aceia a remis-o tutungioaicel, care locuește în str. Garandere No. 7. Surprins din pricina reclamării banilor, senatorul a făcut tutungioaicel câteva observații. D-na Darnault s’a simțit ofensată și înfuriindu-se a zis lui Paganelli, care însoția pe de Casablanca: — D-ta ești pungaș și mizerabil! La scena aceasta asista un numör mare de senatori și câțîva camarazi deal lui Paganelli. Acesta, s’a înfuriat, a început să-și muște buzele, dar n’a zis o vorbă măcar. El fusese insultat, de cine? De o femee. Ce-o să gândească senatorii despre dânsul. — Mizerabil și pungaș! Asta nu se poate ! In inima lui începu să clocotească dorul răsbunarei și încă a unei rasbunari publice. După ce s’a deschis o anchetă, prin care nu s’a putut dovedi nici adevărul vorbelor d-nei Darnault, nici vinovăția lui Paganelli, acesta nemâncat de 3 zile și supărat amar, a cerut șefului sed să-i dea voe să iasă în oraș în timp de 2 ceasuri. Cererea i-a fost acordată. In momentul când a părăsit senatul,, un funcționar, în curent cu cele petrecute a zis în sala bufetului, înaintea mai multor persoane. -- Iată un om, care va face o nenorocire! Funcționarul acesta fusese ofițer și a avut sub ordinul său mai mulți corsicani. El nu s’a înșelat. Răsbunarea Paganelli și-a lepadat uniforma de servitor al senatului și s’a îmbrăcat ei>vii. Camarazii lui erau neliniștiți. Ei îl văzuseră în prada unei furii nespus de mare. Paganelli s'a dus în strada Tournon, unde a intrat într’o prăvălie ca să cumpere un revolver. Găsind unul pe plac, întrebă pe negustor : — Cât costă, revolverul ăsta? — 12 fr. — Dă mi și cartușe. Incarcă-i în fața mea? Negustorul băgă imediat în butuc 6 cartușe. Paganelli luă arma și plecă repede. Ajungând la palatul senatului se duse drept la bufet, unde d-na Darnault ținea tutun. Repede trase asupra ei 3 focuri unul după altul. Când să tragă al 4-lea senatorul Doubs i-a apucat brațul. In acel moment un număr mare de senatori se aflau în sala bufetului. Emoțiunea a fost foarte mare. Dna Darnault a fost fost lovită la cap, i în pept și la brațul drept. Ea a fost transportată acasă, după ce doctorii senatori i-au d«ut primele ajutoare. Paganelli, luat la interogator a declarat, că el a voit să omoare pe d-na! De arnault, fiindcă ea l’a înjurat și pretinde, ca dânsul om cinstit a furat de la stăpânul sed 80 de fi. El trăiește cu o femee foarte tânaro_ și foarte frumoasă. Ea n’a știut decât seara târziu despre crima săvîrșită de bărbatul sed. Brutus. I • II . O CUGETARE PE ZI Mamele înțeleg mai bine visurile copiilor lor, decât necazurile bărbatului,