Universul, ianuarie 1894 (Anul 12, nr. 1-24)
1894-01-01 / nr. 1
IMPORTANT m&~icul PRESö Af consțllor ziarului UNIVERB OhiM de la 1 JAnUARE 1894 ssa IPF* Teutau 3 îtîiți "®#1 In Capitala, lei 7.60.—In județe, lei 0.60 PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de buzunar, 1 frumos calendar de perete în șapte culori, o cili iii arii de lemn și sticlii, și 2 volume din romanele noastre. EWF" Ionicii 6 lupi IPi In Capitalii, lei 14.60.—In județe lei 18.GO PREMII " Toate calendarele De mai sus, 3 volume din romanele noastre precum și un frumos serviciu pentru tutun și chibrituri cu o frumoasă siluetă de bronz, și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau invitația briliantului. . A______ V ■ Pentru în* *’(( In Capitaliri 28.6).—In județe lai 36.GO PRIMII Toate calendarele ale mai sus, 5 volume din romanele v^astfel o elegantă cutie conținând 3 cuțite de desert aurite și 3 furculițe tai aurit cu mânerul de porțelan, sau0 cuțite; după alegere, o frumoasă chibritolniță cu o statuetă de bronz, și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau iinitații briliantului N.13.—Toți abomii zdmiltd «Universul» politic, primes gratis »Universul literar» colorat, sormânal. Premiile se dau Hald ce se primește costrd ab cumentului. §5^ - Cine nu vira premiul până într’o lună de la dalbe când începe abonamentul, perdechiptul la acel premiu. Sfinții iie vor‘ tiuite diferit prin spandat ,silii îi mici poștale într’o DcT‘iSon‘c rccoinaiata, la adminiștibițlă ziarului UjVi^Sirh, străda Stello Rinu ]Sro. li București. Costul Abonameșal fără Premii Indă parii : Pentru un an. ..... Lei 20.10 Pentru 6 luni. ..... » 10.60 Pentru 3 luni..................... » 5.60 In proițde: Pentru un an. ..... Lei 28.10 Pentru 6 luni..................... » 14.60 Pentru 3 limi. . .. . . » 7.60 Locuitorii săteni, ksurați, care doresc să se așeze în ibrogea, sunt înștiințați prin această la comuna Osman Taci, din județ Constanța, ce este departe de orașul Ostanța la 20 kilometri iar de gara Mat iar 6 kilometre, găsesc pământ- foarte bună calitate din care statul dă câte 10 hectare de cap de faini, rămîind denși proprietari de veci acel pămînt subt condiția de a plăti 1i de hectar pe an în timp de 27 aț Locuitorii găsesc asemenea în acea soitate apă îndestulsă toare la 2 metridîncime, sat romînesc de 50 de fani, biserică, școală românească și o proptete de 2500 hect. în vecinătate, unde pot învoi cu prețuri moderate prin privoare. — Doritorii se pot sa la Redacția Ziarului. Universul pen amănunte. Droanerîa meafimrescu — Succesor* lui ODESSA — din fluidul curței Si Academiei No. 4, s’a muta‘ -n fața peleeași case, adică in localul ocul mai ’munte de redaiți... și adminiștii ziarului. «Voința Națională.» mai—(9) j In noaptea de amil nou.—(Vezi explicația Ortodox Vineri 31 Decembre.—Cuvioasa Melania. Catolic Vineri 12 Ianuarie.—Arcadia. Soarele răsare ,la 7.37 , apune la 4.40 București, ș1 Decembre. AMUI a trecut ACIRICOlj Anul care a trecut, pentru țara românească, n’a fost tocmai fericit. Avuția principală a României, se știe, este agricultura și recoltele n’au fost faimose pentru grâne, iar pentru vinațuri chiar rele de tot. Pe lângă aceasta, deși erau în oarecare vreme, prețuri ridicate în străinătate și mărfuri care așteptau în doliuri sau în hambare, au mai fost și închise granițele câtva timp .— și aceasta în vremea priincioasă—din cauza carantinelor ce s au pus ce frica holerei. E interesantă darea de seamă despre producția mijlocie a anului trecut în țară pe care o publică ziarul «Amicul ■ agricultorului». Interesantă de asemenea e și justa observație, pe care o face confratele, asupra dificultăților pe care le are cineva ca să ia note asupra mersului producției din țară. De aceea, a împrumutat datele evaluate de comisia internațională, în ce privește producerea solului nostru. Iată principalele indicații : " Luând cifra de 100, ca reprezentând recolta mijlocie, iată cum se prezintă resultatul recoltei: Graft: Mehedinți 115, Doljiu 125, Romanați 113, Teleorman 120, Vlașca 125, Ialomița 100, Brăila 115, Covurlui 120, Putila 105, Tecuci 110, Gorjiu 96, Vâlcea 99, Argeș 120, Muscel 110, Olt 110, Dâmbovița 110, Prahova 115, Buzett 125, R.Sarat 110, Tutova 124, Fălciu 105, Bacila 100, Iași 115, Vaslui 100, Botoșani 115, Neamțu 98, Dorohoi 105, Suceava 100, Roman 110, Ilfov 125, Tulcea 100, Constanța 125, Secară: Mehedinți 135, Doljiu 150, Romanați 130, Teleorman 135, Vlașca 150, Ialomița 135, Brăila 135, Covurluiu 135, Putna 130, Tecuci 125, Gorjiu 114, Vâlcea 115, Argeș 140, Muscel 120, Olt 120, Dâmbovița 125, Prahova 140, Buzon 140, R.Sărat 130, Tutova 145, Fălciu 125, Bacău 130, Botoșani 135, Iași 140, Vaslui 130, Neamțu 120, Dorohoi 130, Suceava 110, Roman 125, Ilfov 140, Tulcea 115, Constanța 135, Olz : Mehedinți 105, Doljiu 115, Romanați 105, Teleorman 110, Vlașca 105, Ialomița 95, Brăila 105, Covurlui 100, Putna 90, Tecuci 95, Gorjiu 85, Vâlcea 90, Argeș 105, Muscel 95, Olt 95, Dâmbovița 100,Prahova 105, Buzett 110, R.Sărat 100, Tutova 105, Fălciu 95, Bacău 95, Iași 110, Vaslui 95, Botoșani 100, Neamțu 90, Dorohoi 95, Suceava 90, Roman 100, Ilfov 115, Tulcea 90, Constanța 115. Procentul producționel pentru plantele citate ar fi dat în mijlocie: Pentru grâu . . . 111 ■» secară . . . 130 » orz . . . . 100 Orezul a fost puțin cultivat în anul 1892-1893 și ceea ce s’a cultivat a dat o producțiune sub mijlocie. Porumbul a fost întârziat din cauza recțtei ce a predomnit, totuși a dat cu toate acestea o producțiune mijlocie mulțumitoare mai cu seamă în partea câmpiei despre estul terei. Culesul viilor a dat, pretutindeni, un rezultat slab și vinul a eșit acru. Pe când în anii din urmă podgoria Drăgășani da 40—50 de vedre la pogon, anul trecut a dat 5—6 și mai puțin. Tot din cauza răcelii, strugurii—n’au ajuns la maturitate. Recolta fânului a fost bună. Avem speranța că anul cel nou, nu va fi mai priincios căci, în natură domnește un fel de lege a compensației. După roti, vine binele, iar după bine, vine răul. Rămâne însă să urăm ca și românul să se silească a face cu mai multă sîrguință lucrul pământului și să știe strânge bani albi pentru zile negre—de vreun an mai puțin darnic. DIN ANGSTAT (Coresppârtie, a ziarului UNIVERSUL) Londra 28 Decembre. Inarmări Ați primit deja știri "despre propaganda ce s’a făcut în Anglia pentru a fi înduplecat guvernul să sporească numărul corăbiilor de resboíü. S’au ținut pentru scopul acesta o mulțime de întruniri în principalele orașe ale țârii. In deosebi conservatorii acuzați pe liberali cari sunt acum la putere, că lasă să se ruineze marina țării și s’o întreacă marinele Franței și Italiei. In sfîrșit guvernul a cedat și dupăcum știri a hotârît construirea a 4 corăbii mari de răsboiut, după modelul corăbiilor Magnificent și Majeslie , se vor mai construi afară de acela 4 încrucișătoare puternice, după tipul nort care se chiamă Linnéll, precum și 12 torpiloare mari. Totue corăbiile acestea vor costa împreună suma de 7 mii și 300.000 de fr. O nenorocire familiară La Leicester s-a întâmplat în noaptea de Crăciun o nenorocire familiară. O fetiță cu numele Henriette Haucog a murit în niște împrejurări curioase. A ceput să mănânce budincă cu rom. Ei au dat și fetei care a mâncat mult și cu lăcomie până s'a îmbătat și a căzut jos. Peste puțin timp apoi i s'au aprins intestinele. Mama ei a luat o în brațe și desperată peste măsură a fugit cu ea la doctorul Emerson. Acesta întrebând ce are fata, femeia i-a spus ce s'a întâmplat. Orice ajutor însă a fost zadarnic. Fetița a murit în chinuri oribile. In dimineața următoare femeia a fost chemată la poliție ca să dea cuvenitele explicări. Șeful poliției a încheiat procesul verbal apoi a zis femeii liniștit și figmatic ca un englez: ! — Cu altă ocazie să bagi mai bine de seamă. . . ■ Distincțiuni de anul nou . Cu ocazia anului nou catolic, regina a dat titlul de baron la doi membri ai parlamentului: Lyell și Fry. Alți doi membri ai parlamentului britanic , Thomas Roe și Macfarlane, precum și Hunter, unul dintre solicitatorii postului de ministru al poștelor au fost decorați cu ordinul Jchetierei. Afară de aceia mai multe decorații sau împărțit la mai mulți demnitari din imperiul Indiilor. Distincțiunile acestea de anul nou sunt numite de englezi: New Year honours. Un club original La Londra s-a înființat așa numitul Thirteen Club sau Clubul celor 13, cari se reunesc în fiecare vineri. La 13 ale fiecărei luni, membrii se adună în cabinetul 13 al otelului Slotborn. Primul prânz anunțat pentru 13 Ianuarie va fi prezidat de Harry Furniss. Membri Thirtheen Clubului și amicii lor vor ocupa 13 mese și la fiecare vor ședea câte 13 inși, ceia ce face 109 de meseni, un multiplu al lui 13. La stânga farfuriilor vor fi puse furculițele, cuțitele, etc., în formă de cruce. Imediat după toast, la un semn al președintelui, mesenii vor trebui să restoarne toate solnițele. La prânz se vor servi 13 feluri de bucate. Mesele vor fi luminate cu niște lampe în formă «capete de mort». O crimă grozavă—3 răniți O crimă săvîrșită în niște împrejurări extraordinare s'a întâmplat într’una din serile trecute la Newington (Londra), tramă despre care ați amintit pe scurt în ziarul d-voastră. Pe la orele 7 seara, intră în prăvălia unui giuvaergiu un individ necunoscut, elegant îmbrăcat. — Ce poftești ? îl întrebă giuvaergiul — Șt’mi dai un lanț gros de aur. — Cam cât de scump? — Până la 150 de franci. Giuvaergiul deschide vitrina ca să iai un lanț. In acel moment însă necunos cuiul scoate repede un revolver și trage un foc asupra giuvaergiului, care, rănit în pept, cade la pământ. Femeia lui care se afla în prăvălie începu să țipe, ’• dar individul trase și asupra ei un glonț, , nemerind’o în pântece. După aceia ucigașul a luat’o la fugă. La strigătele desperate ale victimelor oamenii s’au i luat după el. Acesta, când să iasă din prăvălie, s’a izbit de un nepot al giuvaergiului, care tocmai voia să intre. L’a împușcat și pe acesta. Pe drum văzând, că negreșit o să fie prins, ucigașul, cu acelaș revolver, și-a zburat creclit. Moartea i-a fost instantanee. Cei trei răniți au fost transportați la spitalul Guy și se speră, că voi scăpa cu viață. 1 Se crede că individul acela a săvîrșit ■ crima într’un moment de nebunie. Nu i s’a putut stabili până acum identitatea. 1 Torturarea arestanților în Anglia ! Toți oamenii condamnați în ultima sesiune a curței cu jurați din Liverpool și arestați în pușcăria din Walton, au fost supuși unei grele pedepse corporale. Adică au fost bătuți rînd pe rînd cu funii muiate" în apă sărată. " Unii dintre cei bătuți au suferit cu curagul pedeapsa aceia aspră, ba au dat chiar exemplu de vitejie și de nepăsare. Alții însă se tânguiau într’un chip sfîșietor. Un spaniol, din cauza durerilor nespus de mari a fost apucat de o nebunie furioasă. A trebuit să fie pus în cămașă de forță și dus la balamuc. Din cauza morții directorului închisorii, la tortură a asistat viceguvernatorul, ca să vază dacă pedeapsa se «execută în regulă». Arestanții au fost bătuți de paznicii închisorii. ’ West