Universul, iulie 1894 (Anul 12, nr. 152-178)

1894-07-01 / nr. 152

Universul No. 152. ”——--------------------------1 ■ El a fost pus pe o targă de ambu­ j­tsință, dar, peste câte­va minute, muri. Căderea lui Devalte a fost cauza al­tui accident. O bucată de fier căzând peste o fată de 18 ani, Louisa Doffe^ i-a rupt amândouă picioarele, așa că e­­ nevoie de o amputație. Toate boalele secrete; LA BĂRBAȚI ȘI FEMEI ! ... v?»4€<*&4e ias c#te>»a alto — • Un medicament declarat de toți marii urediel­­ îin lume ca cel mai bun în vindecarea a ori­ce fel de boale secrete la bărbați și femei, și care­­ tu produce greață, nu strică pofta de mâncare ! îi nu are nici un gust rău­, este Extractul âe­­­ropar­tită și Pariglină al d-rului Thorn, din Lou­s­tra, aprobat de consiliile sanitare superioare din România și Italia, și preparat în marele­­ stabiliment chimic al d-rului Bertelli din Milan.­­ Acest extract vindecă în 36 ore sculasnento ’ «mi și iu câte­va zile cele mai vechi și mai cele boale la bărbați și f­mei, precum­: Blmno­­t­eatfie, fluorile albe, boalele uretrale și uretrine,­­ restrângerile uretrei, durerile de spate și de ri­­­nichi, iritațiile uretrei, ale bSșicei ale uterului, j­uitarul bUșicei, boală de peatră, erupțiun­e teem­oidice, oprirea și nestăpânirea urinei, etc. întrebuințarea este lesnicioasă și se poate ține in, cel mai mare secret. Expedierea se face cu cea mai mare discre­­țiune.­­ Un vas cu instrucțiune în românește costă 6 lei 50 bani. Depozit pentru toată România la Drogheria Centrală a domnului Mihail Stoenescu, f­arma­­cist. Strada Academiei No. 2, București. Mai se vinde la farmacia, tOcchiul lui Dumnezeu* Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 154, Bu­curești și la toate farmaciile din țară. «« Toate borcanele ce nu vor avea pe din­afară pecetea administrației ziarului «Univer­­sl.1i» și pe d’înăuntru o instrucțiune în româ­nește tot cu pecetea ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate.____________, împreuta țărMuiul și Sfe­­­rilitatea sciumeí­­ SZOfIL % S !­biciunea de memorie, slăbiciunea d’a vedea și i d’a ai»zi, poluțiuni sub perderi nocturne, flori­­ albe la femei, boalele toate cari provin din prea ] mult abuz al plăcerilor, se vindecă de­sigur in­­trebuințându-se GLOBULELE RECENSTI­TUARTE ale dr. Taylor, aprobate de consiliile sanitare superioare din România și Italia, preparate în marele stabiliment eftimic al Iarului Bertelli, din Milan, considerate cu drept cuvânt de dr. Duplais de la Academia franceză ca cel mai reconstituant cunoscut până acum. Un flacon cu instrucție costă lei 8.50-Depozitul pentru toată România e la Dro­gheria Centrală a d-lui Mihail Stoenescu, far­­­macist, Strada Academiei No. 2, București. Mai­­ se vinde la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu­»,­­ Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 154, Bu­­­­curești și la toate farmaciile din țară. Adevăratele flacoane cu globule Taylor, vor fi înfășurate sub cămașă cu o instrucție în ro­mânește, ștampilată cu peceta adm­inistrațiunei «farului «Universul». _________ Incendiu la arsenal­, mai mulți soldați răniți — Prin fir telegrafie — Toulon, 29 Iunie. Un incendiu s’a declarat, la arsenal, a distrus atelierul de m­ontagiu­ și ate­lierul mașinelor. Mal­ți­uiți soldați și marinari au­ fost răniți. Pagubele sunt evaluate la mai multe sute de mii de franci. Toulon, 29 iunie. Stricăciunile pricinuite de incendiul de la Arsenal se urcă la mai multe mi­lioane. Secțiunea mașinilor și atelierului sunt aproape distruse. Cauza dezastrului nu e încă cunos­cută. __________________ ILUSTRAȚIA.­IMOASTRA August-Laurent Burdeau, noul pre­ședinte al camerii franceze, s’a născut în Lyon la 10 Septembre 1851. In copilărie a fost ucenic la o feră­­rie. Noaptea însă citea într’una. Părin­ții văzând câtă dragoste de carte are, l’au dat la școală. Clasele primare și liceale le-a trecut cu mare succes. Apoi s’a dus la Paris, ca să-șî continue studiile. In timpul răsboiului franco-german d­e la 1870, el a intrat în școala nor­mală superioară, apoi a ieșit imediat pentru a se înrola în armată. In resbelul acela a fost rănit și dus ca prizonier în Germania. Mai târziu­ a devenit agregat de filosof­ie și a fost numit profesor la Saint Etienne și mai târziu la liceul Ludovic cel­ Mare din Paris. In Noembre a fost numit șef al ca­binetului ministerului instrucției publice având pe d. Paul Bert de ministru, înscris pe lista republicană oportu­nistă din ..departamentul Rhonului la a­­legerile de la 4 octombre 1885, el în­trunise, la despuiarea întâiului scrutin 27,534 voturi din 129,411 votanți și fu ales, la balotagiu, al noulea din 11, cu 86,376 voturi din 136,052 votanți. A­ fost decorat cu legiunea de onoare pentru buna sa conduită din timpul răsboiului. Ca colaborator al «Revistei filosfice»­­ și la «Revue des deux mondes», a­ tradus mai multe opere d’ale lui Her­­­bert Spencer, precum și «Baza moralei­ de Schoppenhauer. Ca opere originale a publicat «Dato­­­rie și patrie», «Instrucția normală în școală», etc. Densul a fost ales de președinte al camerii în locul lui Brisson, candidatul democraților. .............—« ■ — NI ■ I ■ I [UNK]—B—BH S S ni U aU MlidJ Utyoamm ...... ...— cetă Tage răspuns o lovitură după lo­vitură conform uzului de curtenire din­tre națiuni. Dar populațiunea indigenă, necunos­­când aceste reguli de curtenire, ’și în­chipui imediat că războiul franco brita­nic s’a declarat. Prin urmare mulțime numeroasă de indigeni se repeziră pe vârful unui munte spre a asista de la distanță la plăcutul spectacol de a exterminare reci­procă a dușmanilor lor. Dar caire nu fu mixarea lor văzând, după ce fumul s’a risipit, pa cele două cuirasate, care cauzaseră atâta zgomot ancorate în mod liniștit șî pavoazate­ de sărbătoare ? Ciocnire ele vapoare (60 de călători înecați) 3?min­­dăr telegrafic Odesa, 28 iunie. O ciocnire s’a produs astă-noapte în­­ apropiere de Eupatoria între vaporul rusesc «Vladimir» și un vapor italian.. . Vaporul «Vladimir» s’a înecat. 60 de călători s’au înecat; cei­ 1’al­ți au scăpat. Munț­ț permutări ai medici Sunt permutați și numiți, in următoarele funcțiuni medicale pe la spitalele eforiei din București, provisorii: până la concurs: D. dr. N. Staicovici, actual medic secundar la diviziunea chirurgicală, din spitalul Golen­­tina, în aceeași calitate la diviziunea I chirur­gicală din spitalul Golțea; d. dr. N. Duma, ac­tual medic secundar la diviziunea CI chirurgi­cala­ din spitalul Colțea, în aceeași calitate la diviziunea I chirurgicala din spitalul Filantro­pia; d. dr. I. Stoia­novici, medic secundar la di­­­­viziunea II chirurgicală din spitalul Colțea; d. dr. G. Staiculescu, medic secundar la di­vi­­­­ziunea chirurgicală din spitalul Coolentina. * Sunt permutați și numiții medici de orașe și de plasă: D. dr. Teodor Sasu, actual medic definitiv al orașului Slatina, în aceeași calitate la orașul Câm­pu-Lung; d. dr. I. Emanoil, actual medic­­ la plasa Gozia, din județul Dâmbovița, medic­­ al orașului Slatina; d. dr. St Georges­cu Mau­­r­giurea, actual medic la plasa Sabara, din ju­­­­dețul Ilfov­, în aceeași calitate la plasa Goozia, din județul Dâmbovița; d. dr. C. Enasencu, actual medic La spitalul județian din etuaria Gben­ari, județul Ilfov, medic al plășei Sabaru din acel județ; d. dr. G. P. Mironescu, medic la plasa Biliești, din­­ județul Putna. LUCRURI DIN TOATA LUMEA. O expoziție artistică.— O știre care i va interesa de­sigur pe arestații din­­­ toată lumea este că școala națională de bele-arte din Rio-de-Janeiro, sub di­rec­­­­ția d-lui Rudolf Amedeo, punând în a­­plicare art. 56 al statutelor sale, anun­ță deschiderea unei expoziții anuale. Consiliul superior de Bele-Arte invită pe artiștii din toată lumea spre a lua parte la această expoziție care va avea loc în Septembre în chiar edificiul sco­lii și care va fi închisă la 15 Octombre. Vor fi admiși la expoziție, afară de toate genurile de pictură, sculptură, gravură și architecture­,­ desemnurile pe porcelanul’­, faianțe, sticle, etc. Vor fi 3 categorii de recompense­­; 1) Mențiuni; 2) Medalii de 3 clase ; 3) Medalii de onoare. Toate operele relative la pictură, a­­quarele, etc. vor trebui să fie încadrate în rame de «pluș» (pentru ce nu știm!) Valoarea premiilor date de școala națională de Bele-Arta din Rio-de-Jane­iro este de : 1) Medaliile de onoare valorează 5 ft. 2) Medaliile de cl. I 5000 de ft. 3) Cele de cl. II, 1000 de ft. 4) Cele de cl. III, 500 de ft. © Fa singular incident.— Aniversarea încoronarea reginei Victoria a cauzat, pe coastele Maroccului un curios inci­dent. Cuirasata engleză Tamble dând o salvă de 101 lovituri de tun, cuirasata fran­ — 2 —­ OAMENII ZILEI Sultanul AM-el-Aîsia Sultanul Muley-Hassan al Marocului, a murit, nu de mult subit, în­ drumul­­ 60 de la Marrakeseh spre Rabat, unde se dusese să adune contribuțiunile de la locuitori. El a murit în vîrstă de 63 de ani. Se spune că­ a fost otrăvit dar aceasta nu s’a putut dovedi până acum. Urmașul său­ e Abd-el-Aziz al cărui potret îl dăm mai sus. Noul Sultan al Marocului era fiul mai mic și favoritul decedatului sultan, care l’a avut cu o sclavă circaziană, numită Laela Isaîda. In Maroco nu e nici lege, nici obicei­ul ca să se sue pe tron băiatul rotii mare al sultanului ci acela pe care-l numește sultanul ca urmaș al firii sau­ îl pro­clamă armata. Noul sultan e foarte te­nar și după cum se spune urăște pe Europeni. _______ Vineri, 1^ (13)^ Iulie 1894 ț­ n Germania. — In insula Helgoland sa duc germanii care vor să se însoare fără de multe formalități. Acolo nu sunt necesare publicațiile prealabile. Intr’o săptămână 18 tineri din alte părți s’au căsătorit prin acest sistem electric. * Fiica unică a regelui de Wurtem­­berg, prințesa Paulina, se îmbracă în­tot­dea­una foarte simplu. Deună­zi se primbla prin parcul Ludwigbourg; sentinela nu prezintă arma. Un sergent care era la oare­care distanță făcu semne soldatului; omul, crezând că face un bine superiorului său, strigă: «Domni­șoară, domnul sergent vrea să ți spuie ceva». 9 Austro-Ungaria.— Se anunță din Brünn (Moravia). Luni dimineața soția mecanicului Ma­t&usek, în lipsa soțului ei de acasă a­­ sugrumat pe 2 copii mici ai ei (1 băiat și o fetiță) precum și pe fata unei su­rori a ei și apoi pe cele 3 cadavre le-a­u spintecat cu un cuțit mare și ascuțit. După aceia ea s’a spânzurat în bucătă­rie. Cauza acestei tragedii familiare e mizeria. * In privința exploziei de dinamită din Pilsen, unde au fost răniți 2 ofițeri, s’a dovedit că bomba era pregătită [din dinamită­ de la minele de cărbuni. In berăria unde s'a întâmplat explozia au fost sparte 600 de geamuri. Se crede că autorul atentatului e­ un miner, dar el n’a putut fi dovedit până acum. et Anglia__«Times» primește știrea din Seul, că la Chemulpo a debarcat din Bon o trupă de 1005 soldați japo­nezi. Ministerul Japoniei din Corea a pri­mit ordin să se reîntoarcă în patrie. Se asigură că e inevitabil răsboiul între Japonia și Corea. *2 vapoare engleze s’au ciocnit în ma­rea Nordică. Unul numit «Brown» în­cărcat cu cărbuni și având pe bord 19 pasageri s’a cufundat. 6 pasageri și 1 matroz s’au înecat. Pagubele sunt con­­s­iderabile. B Rusia.—Din statistica comercialui pe care-l face Rusia în străinătate, re­zultă că în primul sfert­ al anului 1894 exportul a atins cifra de 143 de mi­lioane și 270,000 de ruble față de 83 de milioane și 819,000 din anul trecut; importul a fost de 81 milioane 754,000 față de 62 milioane 530,000 de ruble din anul trecut. * A apărut la Petersburg o scriere a­­ celebrului Tolstoi, în care se ocupă de manifestațiile franco ruse. El rîde de miș­cările patriotice, zicând că ele sunt anti­­­creștine. »Turcia.­­— Din Constantinopol se scriu următoarele: Sultanul a împuternicit pe Khedivul Egiptului să facă o călătorie prin toate statele europene. Sultanul a dat Khe­­divului voe să viziteze capitalele pe cari va avea plăcere. ______ garantată de c­ons­ti­t­u­ți —"e respectat papagalul începu să îndruge cele câte­­va cuvinte pe care le știa: «Bonjour­ li Hoțule ! Foame !» și altele. ^ Sergentul de stradă auzind asemeni vorbe rostite în vârful pomului, se a­­propie să vadă ce e.­l. Crezuse că e vre­un copil agățat la­ pom­­i. Vâzu însă că era un papagal frumos­ care făcea glume. Repede se agăță pe pom și o vânîă­­toare interesantă se începe : — Lasă că te prinz ea, hoțule ! îi zicea, sergentul. — Hoțule ! zicea papagalul sburând­ pe altă clacă. Bonjour ! — Ce bonjour ! Las’ că te prind ea. — Foame ! râspunse papagalul. — Foame? Las’ că mănânci tu mă­sline la secție. Peste puțin, papagalul a fost prins și a ajuns, din sergent în, sergent la cancelaria corpului sergenților de oraș unde țipă­ ! — Foame ! Acuma o să fie băgat iarăși la stă­­­pini, cu sila, de­și n’are condicuță. Hoț de boi Stan Zamfir Bouleanu are un nume­ predestinat. Ar fi râm­as om cinstit și’ nici în plin nici în mânecă n’ar fi avut, cu poliția, dacă n’ar fi avut numele a­­cesta de familie. Fiind în slujbă la arendașul moșiei a dispărut de acolo, cu o pereche de boi. Venind în București ca să-l vândă,­­ s’a apucat să întrebe de prețul, cu ca­re se vînd boii, pe un...sergent de stradă. Acesta, bănuind că nu e lucru curat în această negustorie, l’a dus la secția 44. Aci, s’a descoperit șiretenia. Stan Bouleanu zice că așa i-a fost: soarta, căci are un nume afurisit. — Cum ai scăpa, adaose, o să’lal schimb numele prin «Monitor»; apoi să vedeți ce om de treabă o să fie Stani Zamfirescu 1 Í ȘTIRI PRIN POSTA E3 Franța.—Consiliul comunal din Pa­ris a decis ca, cu ocazia serbării de la 14 iulie, să se ilumineze piața Concor­diei și Câmpiile Elizee. Se vor da re­­prezentații gratuite în toate teatrele, a­­­­fară de cele subvenționate de stat. * S’a format o asociațiune de bărbați de știință, la Paris, cu scop ca să stu­dieze modul cum s’ar putea introduce mai lesne civilizația europeană în Maroc. La această operă, ar conlucra toate puterile. S Italia — S’a primit la Roma știre formală că sultanul nu vrea să recu­noască pe noul ambasador al Italiei la Constantinopol. Dacă acesta ’și va lua în posesie pos­tul, Sultanul ’șî va rechiema ambasa­dorul la Roma. Știrea face mare senzație. * Toți lucrătorii de la tipografia din Vatican au fost dați afară, din cauză că ar fi trădat câte­va secrete ziarelor străine și în deosebi­tul «Figaro» din Paris. S’au­ dat copii de pe enciclice, chiar înainte de trimiterea lor oficială. NOTA SATIRICĂ — Bine d-le, pe plic scrii numai a­­tât: «Iubitului meu fiu în Iași». Trebue să-I pui și numele, căci alt­ cum n’o să capete scrisoarea... — Ce mă înveți d-ta pe mine ! Pare că băiatul meu e așa de prost să nu știe cä ea i­ s tată? D’A­LE JUSTIȚIEI Sunt numiți: D. C. G. Popescu-Valeanu, actual judecător de pace la Drăgănești, județul Vlașca, în ace­eași calitate la Bărcănești, județul Olt. d. E­­manoil Bărlciulescu, actual judecător de pace la Parincea, județul Bacău, în aceeași calitate la Rediu; d. Anton Costăchescu, actual jude­cător de pace la Dănicea, județul Argeș, în a­­ceeași calitate la Parincea, județul Bacău; d. Stelian Dumitriu, actual ajutor de judecător de pace la Murgeni, județul Tutova, judecător la aceeași judecătorie; d. Filip Apostol, actual ajutor de grefă la tribunalul Iași, ajutor la ju­decătoria de pace Iași nr. 2; d. C. Palama, ju­decător de pace la Prunișoru, județul Mehe­dinți; d. Marin Popescu, judecător de pace la Flămânda, județul Mehedinți; d. N. Sigmilian, judecător de pace la Băilești, județul Mehe­dinți; d. C. Vulpescu, judecător de pace la Bro­șteni, județul Mehedinți.________________ întâmplări din Capitală Luptă între un sergent și un papagal Intr’un pom în strada Puțu cu Plopi se desfăta un papagal, zburând din cracă în cracă și bucurându-se de căl­durile aceste tropicale, care-i aminteau aerul «dulce» din țara lui natală—atât de neplăcut bucureștenilor. Crezând că libertatea cuvântului — 1,1" •’Bi Xi­juit*. 13 — O să te însori vre­ o­dată? — Nu. — De ce ? — Pentru că o sa fiu necăjit. — Necăjit ? De ce ? — O sa fiu gelos. — Cum! — Fiind­că o să fiu înșelat. — De ce? — Pentru că aș merita-o. — Pentru ce ai merita aceasta? — Pentru că mă voi îl însurat. 169 Roman de Emile Riek­eb­ou­rg PARTEA III Fiul VIII întâlnirea neașteptată — N’att să sosească la Paris de­cât ff mâine sau poimâine. — Le-ai lăsat amanet ? întrebă Gau­­don rîzând: — Nu, dar din cauza unei erori au fost îndreptate într’o direcție falsă. — Me mir, căci amploiații de la gară sunt foarte bine obicinuiți cu treburile lor. In sfirșit dacă n’avem nimic de aș­teptat, să plecăm. Gustav opri o birjă. Ești așteptat unde­va ? întrebă dîn­sul. Nu. — Atunci unde te duci ? Forestier, ne-având de gând să se întoarcă în șandramaua sa din str. Pâ­rului, la Montmartre, răspunse : — Am să trag la vr’un oțel... firește la un oțel modest unde pot găsi o ca­meră cu cincizeci sau ș­ase-zeci de franci pe lună; trebue să se întindă ci­neva numai cât îl ține plapuma. — Firește, el bine, eu am să te con­duc într-un oțel din mahalaua Beaujon unde sunt puțin cunoscut. — Vedit, Gustav, tu ești cel mai bun dintre toți prietenii. — îmi aduc aminte de zilele fru­moase pe care le am petrecut cu tine. Și Gandon zise birjarului : — Du-ne în mahalaua Saint-Honoré, în fața bisericei S. Filip. Se urcară în birjă. Cursa era lungă , birjarul strîmbă din nas și borborosi ceva , însă n’avea ce să facă ; își lăsă supărarea pe spatele calului, prin lovituri de biclu. — Ascultă, zise Gandon, o să prân­zim împreună, o să’ți iei apoi camera în stăpânire apoi te duc cu mine. — Unde ? — Nu ghicești ? — De loc. — La amanta mea căreia vreau să te prezint chiar în astă seară, precum și societățea. — Ași­ crezi că se poate? Nu vezi că nu sunt de Ioc prezentabil? Am pe mine o cămașă de trei zile și ’mi lip­sesc mănușile. Ce mutră aș face, cu un așa echipament, în salonul acelei dame, în mijlocul acelei strălucite societăți. — Ce, nu știi cum să eși din așa mică încurcătură ? exclamă Gandon, rî­zând foarte tare. Dar scumpul meu, găsești cămăși mânuși la cea d’Intâia prăvălie... — Da, știă, însă... — Ce mal­e? să ’ți perii haina ? In­triasta o să te ajute servitoarea de la hotel. Hazul ce făcea prietenul său’1 cu­prindea și pe densul, fără să voiască. — Nu, nu e de asta. — Atunci de care? — Am isbutit să fac a mi se uita nu­mele meu de Eduard Forestier și pen­tru nimic în lume n’aș vrea să ’l aud pronunțându-se în mijlocul unui salon. — Da, da, înțeleg... Ai fost nevoit să -ți schimbi adesea numele întocmai ca mine și pentru aceleași motive. Crezi oare că eu sunt cunoscut la amanta mea pe adevăratul meu nume ? Nu, nu, în saloanele d-nei Cauney, unde de alt­fel joc un rol foarte secundar, mă nu­mesc baronul de Lormier. Un titlu de nobleță sună tot­dea­una mai bine când de­și trăim sub un guvern democratic. Asta nu mĕ împedică însă de a mĕ a­­răta la ocazie partizan al ideilor noul, de a mĕ face apărătorul celor apăsați, de a pleda cu căldură cauza proletaria­tului, în cererile­­ drepte. — Faci politică ? — Ași, nu sunt așa prost. «Iasă e bine în lume ca cine­va să aibă, sau să pară a avea o opiniune oare­care și idei generoase. Asta e ți dă un ton. —■ In adevăr, nu te mai recunosc, așa de te-ai schimbat. — Vârsta, scumpul meu, numai când îmbătrânește cine­va isbutește a cu­­noaște viața. — Eu am îmbătrânit fără să învăț ceva; cu toate astea nu sunt tocmai prost. — N’ai știut să te servești sau te-am servit rou de inteligența ta. Insă ne de­­­părtăm de vorba noastră d’întâi. Cum te numești azi? — Alexe Pontois. — Ptiu, ce nume prost­ înțeleg să ai un așa nume când ți l-ar fi hărăzit părinții tăi, dar când e vorba să’țî dai tu însuți un nume, când sunt atâtea alte nume sonore, sforăitoare!... Pontois e bun pentru sudul Franciei de unde vii acum ; însă aci în Paris unde cred că o să stai mai multă vre­­me, trebue să’ți dai un nume care să corespundă cu figura ta, cu vorbirea ta, cu manierile tale distinse, un nume care să facă pe toți să’șî ridice cape­tele, să’șî deschidă ochii și urechile, care să arunce praf în­ capul tuturor. Vrei să fii baron sau, și mai bine încă conte sau marchiz ? Tot atâta te costă. —Iți mulțumesc, amice, nu țin la tit­luri ; nu vreau să atrag asupră-mi bă­garea de seamă a nimănui. — Atunci ce nume vrei? «Iți spun că Pontois nu e bun; n’ai un altul care să nu fie nici uzat nici compromis? (Va urma).

Next