Universul, decembrie 1894 (Anul 12, nr. 282-306)

1894-12-04 / nr. 285

ANUL XII^N’ 285-A Duminecă 4 (16) Decembre 1894 LEI 2.95 CUTIA Hapurile de Catramină ale doctorului Borzelli din Milan, care vindecă ori­ce fel de tuse, se vând de acum înainte, cu lei 2.95 cutia în loc de 3.75 cum s’au vândut până acum. Toate cutiile ce nu vor avea în in­terior o instrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Univer­sul» se vor refuza ca falsificate. De vânzare în provincie la toate far­maciile și în București la Drogheria cen­trală ,M. Stoenescu, strada Academiei No. 2 și la farmacia «Ochiul lui Dum­nezeu­»­, Victor Tu­ringer, Calea Victo­riei No. 154. In calele secrete X ei»afl­ați­t­a N­ior 1»» fea­scă Se vindecă, după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după expo­­nența ele-23 ani de specialitate în boli lum­eșt-ST. TII SI 11 — No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No.­ 1. - Intrarea numai prin strada sfinții Voeloz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care MEDIC SI CHIRURG Doctor STEINHART SPECIAL: IN BOALELE DE COPII Consultații 1—3 p. m.­­ m PENTRU SĂRACI GRATIS , No. 62, STRADA CAROL, No. 62 , 312­­(36) Dr. JACQUES POPPER — SI ARTI­ST — 28, Calea Victoriei (Pasagiul Vilacros) vis-a-vis de prefectura poliției Capitalei Consultațiuni de la 9—12 a. m. și de la 2—­6 p. m. 334 ____________ (12) Doctor P. â. Șerbănescu Membru al societății de Oph­­almologia din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Consultațiuni și­ operațiuni gratuite_ de la 2 —­5 ore p. mn., pentru boale de cobi, gr, g-axă,, saras si •\sxoc 3sX 56 ■ ________ (10) Doctoral Caraianul Medic la spitalul Colțea BOALE de PIELE Și SIFILITICE No. 35 Str. Romană No. 35 — Consultațiuni de la orele 3 la 5 p. m­. — 207 _______ (20) „La Mireasa“ MAGAZIN DE MODE — Strada Lipscani No. 49 — Cel mai­eftin magazin de mode din București, asortat permanent cu cele d­intâia noutăți pariziene în pălării de dame și copii, bonete și tot ce depinde de această branșă. In fie­care 3 zile sosesc modele noul din Paris. Poftiți și ve veți convinge. Rog­a nu se confunda magazinul meu cu firma «Pălăria de Mireasă». Cu su­mă 370_(5) Ecaterina Ionescu P­e Calea Victoriei între ministerul de finance și Piața Sf. Gheorghe nou, perzându-se mai multe acte pe numele lui Iancu Petrescu, de­legatul moșiei statului Gatina, toate în­­tr’un plic al ministerului domeniilor , care le va găsi să le aducă strada ge­neral Florescu No. 3, unde va primi o bună recompensă. 1 ^cr oppn/'l­at la Sf. George LJKZ ctl Cu­Llcil­i§9g moșia Cole­lia, districtul Ialomița, întindere 3800 pogoane. Amatorii sunt rugați a se a­­dresa în persoană strada Dionisie 30. io 318 Un renumit arhitect italian dispunând de câte­va ore pe zi se oferă a face planuri și devisuri cu prețul cel mai moderat.—A se adresa la adminis­trația ziarului «Universul», str. Brezo­­ianu No. 11, București. (3325 DE VÂNZARE în baloturi, foarte bună calitate A SE ADRESA: Strada Poveinei IVo.­­ 340 (15) Un renumit pictor italian sosit ,de curând în România, care cu­noaște perfect limbile franceză, engleză și germană, dorește a preda lecțiuni de Pictură și desemn într'un institut. — A * Se adresa la «Universul». 353—(5> , p* r •­ ....■r.- Fundațiunea universitară Carol I.—(Vezi explicația) CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Sâmbătă, 3 Decembre.— Profetul Som*­fonie. Catolic Sâmbătă, 15 Decembre. — Maxim. Răs. soarelui 7.31, ap. soarelui 4.20. 5 bani în capit­al â—10 bani inju­cîeț­i Redacția și Administrația: STRADA BREZOIRIíÜ 11 BUCUR­ESCI București, 3 Decembre. Nenorocire la frați Multe calamități dau peste popoare. Ciuma­, holera, foametea care pare că se ivesc la răstimpuri aproape egale, inundațiile și altele, sărăcesc și deci­mează poporațiile; dar nimic nu e mai îngrozitor de­cât să simtă omul că­­ fuge pământul de sub picioare. Dacă focul când se întinde și con­sumă totul, dacă apa când se revarsă și, ocolit de valuri, vede omul, prizo­nier în casa lui, cum treptat se ridică nivelul apelor, că ele trec de pragul ușoî, năvălesc în casă, ajung la ferea­stră și așteaptă în zadar ajutor, cu copiii săi, pe acoperișul casei, amenin­țat și el de valuri, dacă toate astea sunt teribile apoi cutremurul de pă­mânt, care te surprinde în mijlocul nopții și, în câte­va secunde te îngroapă sub ruinele locuinței tale, e cel mai în­grozitor flagel. Focul îl vezi , ai speranța să scapi din flăcări, te lupți cu pojarul; cu apa de asemenea te lupți; îți vine cine­va în ajutor cu bărci, cu plute; în orice caz omul amenințat de văluri are un răs­timp de speranță... Dar când, zguduin­­du se din adâncimile sale, pământul dis­truge într’o minută, în câte­va secunde orașe întregi, omorînd și prăpădind totul, omul n'are nici o putere de re­zistență. Av,v­ă­, i ...... . i . Anul acesta, în Italia, au fost niște cutremure de pământ ce mai pomenit de groaznice. Săptămâni întregi, la in­tervale de câte­va ore, alte zguduituri se produc, nu într’un sat, într’un oraș, ci în zeci și sute. In Calabria mai ales, cutremurul de pământ a produs nenorociri mari. Dăm, ca pildă, cele petrecute numai în unele localități. San Procopio, comună calabreză, a fost distrusă cu desăvârșire de un cu­tremur. 66 de persoane au rămas moar­te. Numai sub ruinele bisericei au fost îngropați de vii 47 de­ oam­eni. La Sant Eufem­ia, la Rosario, Oppedo, Bagnara, cutremurele de asemenea au­ pustiit to­tul, omorînd și rănind o mulțime de oameni. La Palmi, toate oasele au fost așa stricate în­cât populația și autorită­țile s’au instalat pe câmp. In Sicilia, la Messina și în alte părți, cutremurele au ucis sute de oameni și au distrus mii de case lăsând pe locuitori pe drumuri. Noi,, românii, suntem din fire oameni compătimitori. Dar, de multe ori, con­tra preceptului lui Christ «dăm câine­lui pâinea din gura copilului». Totuși aceste grozave nenorociri n’au emoționat pe nimeni la noi. Nimeni nu s’a gândit că mii de frați ai noștri, victime ale unei nenorocite fa­talități, suferă — și nimic nu s’a făcut până acum pentru ajutorarea mizeriei cumplite a nenorocitelor victime ale cutremurelor de pământ diin Italia. Când a fost vorba de maghiarii de la Segedin, am fost gata.—Pentru italienii nenorociți nu vedem, însă, mișcându se nimeni. Și, totuși, în afară de înrudirea de neam, poporul italian s’a înrudit din nou cu cel român prin sentiment.In lupta fraților noștri din Ardeal, nici un popor n’a luat partea rorenuților apăsați cu­­ mai­­ multă­­ căldură de­c­âte poporul italian. Noi apelăm la oamenii de inimă, ca să organiseze comitete pentru a se a­­duna ajutoare pentru nenorociții cala­­brezi și sicilian!. Nu numai în Bucu­rești ci și în fie­care capitală de județ să se deschidă liste de subscripție. Cu puțin de la unul, cu mai mult de la altul, s’ar aduna o sumă destul de însemnată pentru alinarea câtor­va dureri. Dar, admițând chiar că un singur ne­norocit ar fi ajutat, tot e ceva, tot ar fi dovadă că sinceră și adevărată ne e frăția cu italienii, iar nu o vorbă goală. Presa românească, din partea ei, ar trebui să contribue prin îndemnul ei pentru această umanitară operă. Apelăm la toți românii d­e inimă și, în deosebi la confrații noștri, ca să ară­tăm că frații de la Dunăre își aduc a­­minte și la nenorocire de cei de la Tibru. L. Gh. Nicoleanu. P. S. «Universul» deschide o listă de subscripție pentru nenorociții din Ca­labria și Sicilia. Numele donatorilor se vor publica în ziarul nostru, iar banii adunați se vor înmâna ministrului ple­nipotențiar al Italiei în București, pen­tru ca să fie distribuiți victimelor cu­­tremurilor. Au subscris deja: D­in L. Cazzavillan, directorul «Uni­versului»......................... . . 200 lei » Pasquale Grattini... 20 » » Luigi Scolari .... 10 » » Baldassar Vignassa . . 5 » D-na Anna Fumagalli . . . 10 » Total. . 245 lei * * * DIN SERBIA (Corespondență­­ particulară a­­ Universulu­i). Belgrad, 30 Noembre. Procesul de înaltă trădare.— Intero­gatorul lui Cebinac In corespondența de ieri v’am trimis aptul de acuzare în contra lui Cebinac și a tovarășilor săi, cari făcuseră o­ con­jurațiune cu scopul să răstoarne dinas­tiei Obrenovici de pe tronul Serbiei. Vă trimit azi începutul acestui proces sen­zațional. îndată după citirea actului de acuzare s’a luat interogatorul lui Mihail Cebm­­nac, șeful conjuraților. El declară că n’are de adăugat nimic la cele spuse judecătorului de instrucție. — Așa­dară—îl întrebă președintele —recunoști că am voit să răstorn­ de pe tron pe regele Alexandru I? Cebm­ac .—Eu—după tradițiile familiei mele sunt partizan al familiei Kara­­gheorghevici și mar am înțeles cu cei­l­alți acuzați ca să înlocuim dinastia actuală cu dinastia Karagheorghevici și să pu­nem pe tronul Serbiei pe Petru Kara­gheorghevici. Președintele Padivojevici: — Și pentru acest scop ce pregătiri ați făcut? Cebiiac:—Noi am vorbit adese­ori despre chestia aceasta, dar n’aveam nici bani, ni -i arme. Președintele:—Afară de cei­ l’alți acuzați împreună cu d-ta mai erau și ’ alții a­­mestecați în conjurațiune? Cebmiac:—Nu voesc să numesc și alte persoane , nici pe acuzații aceștia nu i-aș fi trădat dacă n’ar fi declarat ei îndată după arestarea mea că sunt spion. Apărătorul Liuba Zivkovici: — Noi voim să cunoaștem pe toți vinovații și d ta să nu te arăți milostiv față de ni­menea. Cebinac nu răspunde nimic. Procesele verbale.—O scrisoare că­tre Petru Karagheorghevici S’au citit apoi procesele verbale luate lui Cebinac în pușcărie. In aceste pro­cese verbale Cebinac declară că acu­zatul Djakovici a fost însărcinat să pro­cure arme și munițiuni pentru a le îm­părți poporului în caz de revoluție și că acuzatul Zurovici s-a oferit de bună­­voe să omoare pe regele Alexandru în timpul unei vânători. Cebinac istorisește apoi despre întâl­nirea sa la Vien­a cu prințul Petru Ka­­ragheorghevici și spune că Ranko Tai­­sic nu prea voia să ia parte la revolu­ție de frică să nu intervină Austro- Ungaria și să ocupe­ Serbia. Tot odată s’a citit o scrisoare de-a lui Cebinac către Petru Karagheorghevici —scrisoare ce s’a găsit cusută în căp­tușeala hainei lui Cebm­ac când acesta voia ~"$Af.­p­lese, la Vie­na. Se­­ știe ,pă­­ el,­ a fost prins în gara Belgradului și arestat. Iată conținutul acele scrisori: Alteță v-" ! Aș avea să comunic Alteței voastră lucruri foarte importante. Ranko Paisici de asemenea ar dori să se întâlnească cu Alteța Voastră. El poate să ajute cauzei noastre mai mult ca ori­cine în ce privește propaganda printre locuitorii de la țară. Răspunsul Alteței Voastre îl aștept­ă­««■» T­.­xt: 0T_­­3uu auiDva mai un ch^ului V­III lift« «nil­­el Londra». j­­ Cebinac Ședința a ținut până la ora 1 p. m. și s’a amânat pe azi. Un public nume­ros din toate clasele societății și mai cu seamă din clasa de sus asistă la desbateri. Apărătorii sunt: fostul ministr­u fie justiție Peru Maximovici, fostul șef fie secțiune la ministerul externe Jir. Milo­­vanovici, și avocații Velija Todorovici, Kosta Spartali și Ljuba Zivkovici. Ziua de azi—Alte declarații im­portante " Azi s’a continuat cu interogatorul Iui Cebmnac. Acuzatul pare cam abătut. El a început să retragă unele din de­­clarațiunile făcute judecătorului de in­strucție, pe altele vrea să le tăgădu­iască pe jumătate măcar. Atitudinea lui e încurcată și enigmatică. Celm­ac se contrazice de mai multe ori și pare că nu e decis asupra atitudinei pe care trebuie s-o ia. Dânsul mărturisește însă că a avut dese întrevederi cu Petru Karagheor­ghevici și cea din urmă întrevedere a avut o în luna lui octombrie 1893 în oțelul «Arh­iducele Carol» în Viena. Cu ocazia aceasta ei s’au sfătuit să provoace o revoluție în Serbia și să răstoarne dinastia Obrenovici. — Am voit—zice Cebmiac­—­să silim pe regele Alexandru ca să abzică,­ dar n’aveam de gând săi asasinăm. După isbucnirea revoluției Petru Karagheor­ghevici trebuia să vie în Serbia. . Carnetele lui Cebinac S’au citit apoi 2 carnete aflate la Ce­binac. In aceste se află diferite însem­nări cari formează cel mai important material de acuzare. In ele Cebm­ac a însemnat toate întâlnirile și convorbi­rile cu tovarășii săi. Iată un pasagiu: «Am vorbit cu Paja Popovici din Ce­­tinge. El zice că atât tatăl cât și fiul

Next