Universul, decembrie 1894 (Anul 12, nr. 282-306)
1894-12-04 / nr. 285
ANUL XII^N’ 285-A Duminecă 4 (16) Decembre 1894 LEI 2.95 CUTIA Hapurile de Catramină ale doctorului Borzelli din Milan, care vindecă orice fel de tuse, se vând de acum înainte, cu lei 2.95 cutia în loc de 3.75 cum s’au vândut până acum. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Universul» se vor refuza ca falsificate. De vânzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală ,M. Stoenescu, strada Academiei No. 2 și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Victor Turinger, Calea Victoriei No. 154. In calele secrete X ei»aflațita Nior 1»» fească Se vindecă, după cele mai nouă metode radical fără durere și împedicare, după exponența ele-23 ani de specialitate în boli lumeșt-ST. TII SI 11 — No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1. - Intrarea numai prin strada sfinții Voeloz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare MEDIC SI CHIRURG Doctor STEINHART SPECIAL: IN BOALELE DE COPII Consultații 1—3 p. m. m PENTRU SĂRACI GRATIS , No. 62, STRADA CAROL, No. 62 , 312(36) Dr. JACQUES POPPER — SI ARTIST — 28, Calea Victoriei (Pasagiul Vilacros) vis-a-vis de prefectura poliției Capitalei Consultațiuni de la 9—12 a. m. și de la 2—6 p. m. 334 ____________ (12) Doctor P. â. Șerbănescu Membru al societății de Ophalmologia din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni gratuite_ de la 2 —5 ore p. mn., pentru boale de cobi, gr, g-axă,, saras si •\sxoc 3sX 56 ■ ________ (10) Doctoral Caraianul Medic la spitalul Colțea BOALE de PIELE Și SIFILITICE No. 35 Str. Romană No. 35 — Consultațiuni de la orele 3 la 5 p. m. — 207 _______ (20) „La Mireasa“ MAGAZIN DE MODE — Strada Lipscani No. 49 — Cel maieftin magazin de mode din București, asortat permanent cu cele dintâia noutăți pariziene în pălării de dame și copii, bonete și tot ce depinde de această branșă. In fiecare 3 zile sosesc modele noul din Paris. Poftiți și ve veți convinge. Roga nu se confunda magazinul meu cu firma «Pălăria de Mireasă». Cu sumă 370_(5) Ecaterina Ionescu Pe Calea Victoriei între ministerul de finance și Piața Sf. Gheorghe nou, perzându-se mai multe acte pe numele lui Iancu Petrescu, delegatul moșiei statului Gatina, toate într’un plic al ministerului domeniilor , care le va găsi să le aducă strada general Florescu No. 3, unde va primi o bună recompensă. 1 ^cr oppn/'lat la Sf. George LJKZ ctl CuLlcili§9g moșia Colelia, districtul Ialomița, întindere 3800 pogoane. Amatorii sunt rugați a se adresa în persoană strada Dionisie 30. io 318 Un renumit arhitect italian dispunând de câteva ore pe zi se oferă a face planuri și devisuri cu prețul cel mai moderat.—A se adresa la administrația ziarului «Universul», str. Brezoianu No. 11, București. (3325 DE VÂNZARE în baloturi, foarte bună calitate A SE ADRESA: Strada Poveinei IVo. 340 (15) Un renumit pictor italian sosit ,de curând în România, care cunoaște perfect limbile franceză, engleză și germană, dorește a preda lecțiuni de Pictură și desemn într'un institut. — A * Se adresa la «Universul». 353—(5> , p* r • ....■r.- Fundațiunea universitară Carol I.—(Vezi explicația) CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Sâmbătă, 3 Decembre.— Profetul Som*fonie. Catolic Sâmbătă, 15 Decembre. — Maxim. Răs. soarelui 7.31, ap. soarelui 4.20. 5 bani în capital â—10 bani injucîeți Redacția și Administrația: STRADA BREZOIRIíÜ 11 BUCURESCI București, 3 Decembre. Nenorocire la frați Multe calamități dau peste popoare. Ciuma, holera, foametea care pare că se ivesc la răstimpuri aproape egale, inundațiile și altele, sărăcesc și decimează poporațiile; dar nimic nu e mai îngrozitor decât să simtă omul că fuge pământul de sub picioare. Dacă focul când se întinde și consumă totul, dacă apa când se revarsă și, ocolit de valuri, vede omul, prizonier în casa lui, cum treptat se ridică nivelul apelor, că ele trec de pragul ușoî, năvălesc în casă, ajung la fereastră și așteaptă în zadar ajutor, cu copiii săi, pe acoperișul casei, amenințat și el de valuri, dacă toate astea sunt teribile apoi cutremurul de pământ, care te surprinde în mijlocul nopții și, în câteva secunde te îngroapă sub ruinele locuinței tale, e cel mai îngrozitor flagel. Focul îl vezi , ai speranța să scapi din flăcări, te lupți cu pojarul; cu apa de asemenea te lupți; îți vine cineva în ajutor cu bărci, cu plute; în orice caz omul amenințat de văluri are un răstimp de speranță... Dar când, zguduindu se din adâncimile sale, pământul distruge într’o minută, în câteva secunde orașe întregi, omorînd și prăpădind totul, omul n'are nici o putere de rezistență. Av,vă, i ...... . i . Anul acesta, în Italia, au fost niște cutremure de pământ ce mai pomenit de groaznice. Săptămâni întregi, la intervale de câteva ore, alte zguduituri se produc, nu într’un sat, într’un oraș, ci în zeci și sute. In Calabria mai ales, cutremurul de pământ a produs nenorociri mari. Dăm, ca pildă, cele petrecute numai în unele localități. San Procopio, comună calabreză, a fost distrusă cu desăvârșire de un cutremur. 66 de persoane au rămas moarte. Numai sub ruinele bisericei au fost îngropați de vii 47 de oameni. La Sant Eufemia, la Rosario, Oppedo, Bagnara, cutremurele de asemenea au pustiit totul, omorînd și rănind o mulțime de oameni. La Palmi, toate oasele au fost așa stricate încât populația și autoritățile s’au instalat pe câmp. In Sicilia, la Messina și în alte părți, cutremurele au ucis sute de oameni și au distrus mii de case lăsând pe locuitori pe drumuri. Noi,, românii, suntem din fire oameni compătimitori. Dar, de multe ori, contra preceptului lui Christ «dăm câinelui pâinea din gura copilului». Totuși aceste grozave nenorociri n’au emoționat pe nimeni la noi. Nimeni nu s’a gândit că mii de frați ai noștri, victime ale unei nenorocite fatalități, suferă — și nimic nu s’a făcut până acum pentru ajutorarea mizeriei cumplite a nenorocitelor victime ale cutremurelor de pământ diin Italia. Când a fost vorba de maghiarii de la Segedin, am fost gata.—Pentru italienii nenorociți nu vedem, însă, mișcându se nimeni. Și, totuși, în afară de înrudirea de neam, poporul italian s’a înrudit din nou cu cel român prin sentiment.In lupta fraților noștri din Ardeal, nici un popor n’a luat partea rorenuților apăsați cu mai multă căldură decâte poporul italian. Noi apelăm la oamenii de inimă, ca să organiseze comitete pentru a se aduna ajutoare pentru nenorociții calabrezi și sicilian!. Nu numai în București ci și în fiecare capitală de județ să se deschidă liste de subscripție. Cu puțin de la unul, cu mai mult de la altul, s’ar aduna o sumă destul de însemnată pentru alinarea câtorva dureri. Dar, admițând chiar că un singur nenorocit ar fi ajutat, tot e ceva, tot ar fi dovadă că sinceră și adevărată ne e frăția cu italienii, iar nu o vorbă goală. Presa românească, din partea ei, ar trebui să contribue prin îndemnul ei pentru această umanitară operă. Apelăm la toți românii de inimă și, în deosebi la confrații noștri, ca să arătăm că frații de la Dunăre își aduc aminte și la nenorocire de cei de la Tibru. L. Gh. Nicoleanu. P. S. «Universul» deschide o listă de subscripție pentru nenorociții din Calabria și Sicilia. Numele donatorilor se vor publica în ziarul nostru, iar banii adunați se vor înmâna ministrului plenipotențiar al Italiei în București, pentru ca să fie distribuiți victimelor cutremurilor. Au subscris deja: Din L. Cazzavillan, directorul «Universului»......................... . . 200 lei » Pasquale Grattini... 20 » » Luigi Scolari .... 10 » » Baldassar Vignassa . . 5 » D-na Anna Fumagalli . . . 10 » Total. . 245 lei * * * DIN SERBIA (Corespondență particulară a Universului). Belgrad, 30 Noembre. Procesul de înaltă trădare.— Interogatorul lui Cebinac In corespondența de ieri v’am trimis aptul de acuzare în contra lui Cebinac și a tovarășilor săi, cari făcuseră o conjurațiune cu scopul să răstoarne dinastiei Obrenovici de pe tronul Serbiei. Vă trimit azi începutul acestui proces senzațional. îndată după citirea actului de acuzare s’a luat interogatorul lui Mihail Cebmnac, șeful conjuraților. El declară că n’are de adăugat nimic la cele spuse judecătorului de instrucție. — Așadară—îl întrebă președintele —recunoști că am voit să răstorn de pe tron pe regele Alexandru I? Cebmac .—Eu—după tradițiile familiei mele sunt partizan al familiei Karagheorghevici și mar am înțeles cu ceilalți acuzați ca să înlocuim dinastia actuală cu dinastia Karagheorghevici și să punem pe tronul Serbiei pe Petru Karagheorghevici. Președintele Padivojevici: — Și pentru acest scop ce pregătiri ați făcut? Cebiiac:—Noi am vorbit adeseori despre chestia aceasta, dar n’aveam nici bani, ni -i arme. Președintele:—Afară de cei l’alți acuzați împreună cu d-ta mai erau și ’ alții amestecați în conjurațiune? Cebmiac:—Nu voesc să numesc și alte persoane , nici pe acuzații aceștia nu i-aș fi trădat dacă n’ar fi declarat ei îndată după arestarea mea că sunt spion. Apărătorul Liuba Zivkovici: — Noi voim să cunoaștem pe toți vinovații și d ta să nu te arăți milostiv față de nimenea. Cebinac nu răspunde nimic. Procesele verbale.—O scrisoare către Petru Karagheorghevici S’au citit apoi procesele verbale luate lui Cebinac în pușcărie. In aceste procese verbale Cebinac declară că acuzatul Djakovici a fost însărcinat să procure arme și munițiuni pentru a le împărți poporului în caz de revoluție și că acuzatul Zurovici s-a oferit de bunăvoe să omoare pe regele Alexandru în timpul unei vânători. Cebinac istorisește apoi despre întâlnirea sa la Viena cu prințul Petru Karagheorghevici și spune că Ranko Taisic nu prea voia să ia parte la revoluție de frică să nu intervină Austro- Ungaria și să ocupe Serbia. Tot odată s’a citit o scrisoare de-a lui Cebinac către Petru Karagheorghevici —scrisoare ce s’a găsit cusută în căptușeala hainei lui Cebmac când acesta voia ~"$Af.plese, la Viena. Se știe ,pă el, a fost prins în gara Belgradului și arestat. Iată conținutul acele scrisori: Alteță v-" ! Aș avea să comunic Alteței voastră lucruri foarte importante. Ranko Paisici de asemenea ar dori să se întâlnească cu Alteța Voastră. El poate să ajute cauzei noastre mai mult ca oricine în ce privește propaganda printre locuitorii de la țară. Răspunsul Alteței Voastre îl așteptă««■» T.xt: 0T_3uu auiDva mai un ch^ului VIII lift« «nilel Londra». j Cebinac Ședința a ținut până la ora 1 p. m. și s’a amânat pe azi. Un public numeros din toate clasele societății și mai cu seamă din clasa de sus asistă la desbateri. Apărătorii sunt: fostul ministru fie justiție Peru Maximovici, fostul șef fie secțiune la ministerul externe Jir. Milovanovici, și avocații Velija Todorovici, Kosta Spartali și Ljuba Zivkovici. Ziua de azi—Alte declarații importante " Azi s’a continuat cu interogatorul Iui Cebmnac. Acuzatul pare cam abătut. El a început să retragă unele din declarațiunile făcute judecătorului de instrucție, pe altele vrea să le tăgăduiască pe jumătate măcar. Atitudinea lui e încurcată și enigmatică. Celmac se contrazice de mai multe ori și pare că nu e decis asupra atitudinei pe care trebuie s-o ia. Dânsul mărturisește însă că a avut dese întrevederi cu Petru Karagheorghevici și cea din urmă întrevedere a avut o în luna lui octombrie 1893 în oțelul «Arhiducele Carol» în Viena. Cu ocazia aceasta ei s’au sfătuit să provoace o revoluție în Serbia și să răstoarne dinastia Obrenovici. — Am voit—zice Cebmiac—să silim pe regele Alexandru ca să abzică, dar n’aveam de gând săi asasinăm. După isbucnirea revoluției Petru Karagheorghevici trebuia să vie în Serbia. . Carnetele lui Cebinac S’au citit apoi 2 carnete aflate la Cebinac. In aceste se află diferite însemnări cari formează cel mai important material de acuzare. In ele Cebmac a însemnat toate întâlnirile și convorbirile cu tovarășii săi. Iată un pasagiu: «Am vorbit cu Paja Popovici din Cetinge. El zice că atât tatăl cât și fiul