Universul, decembrie 1894 (Anul 12, nr. 282-306)

1894-12-08 / nr. 288

*NUL Kh­óN* Ö88H Joia 8 (20) Decembre 1894 PREMII EXCEPȚIONALE La abonații ziarului „UNIVERSUL“ Cu începere de la 15 Decemb­re 3 1894 Pentru 3 luni .*■ In Capitală, lei 8. — In județe, lei 9.50 Premii. — O cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. — 1 frumos calendar colorat a­­merican cu foi zilnice pe anul 1895. —■ 1 calendar de citit al ziarului Universul de 110 pagine cu 18 ilustrații. — 1 ca­lendar de buzunar și 1 calendar de pe­rete, în 6 culori, pe anul 1895.—NB. In loc­ de 12 lingurițe putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 luni In Capitală, lot 15.20—In județe let 19.70 Premii.— Cele 4 calendare de mai sus.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau­ 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 2 volume ilustrat și un mic pieptine de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. Pentru 1 &n In Capitală lei 29.10.—In județe lei 38.20 IsreBul».—Cele 4 calendare de mai su­s. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia cu reliefuri nichelate și aurite, cons­­tmit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîșniță de piper. — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 condeiü și un creion. — 1 elegant Notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de bu­zunar, procum­ și 4 volume din ro­manele noastre ilustrate.— NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. KB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un leit mai­ mult pentru portul premiilor. — Nefimind un left se voți trimite premiile fiefrancate și abonatul va oncli­ űa IniV guiti* vv» plăti port­ul 1« GOSTUL ABONAMENTULUI In capitală Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul li­terar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splenidide lustrații colorate. ________ Pentru 1 an. . . . « • Lei 20.10 « 6 luni ..... « 10.60 « 3 .............................« 5­60 In județe Pentru 1 an. ..... Lei 28.10 « 6 luni...........................14.60 « 3 ............................* 7.60 Hare loterie de bine­facere Pentru clădirea școalei și bisericii latine din Orașul PITEȘTI Autorizată de înaltul guvern Român §5 premium­ în valoare de lei 20,000 1­a Lei 10,000 1 . » 5,000 1» « 1,000 2­0 » 500 10 » » 100 20 » • 50 50 » » 20 030$ Câștigul principal Lei 10,000 $$$8 Costul unui bilet un leu Tragerea se va face la 1 Martie 1895 Biletele se găsesc în București, la adminis­trația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No.­ 11, și în orașele din țară la toți vânzătorii ziarului UNIVERSUL. Ori­ce persoană care va cumpăra 10 bilete direct de la administrația ziarului «Universul», București, va primi un bilet gratis. Cina dorește a vinde aceste bilete, se va a­­dresa la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, București, care a luat asupra sa vânzarea tuturor biletelor, și care le vinde la vânzători cu un mare rabat. "# CORSETE 55 —­S­PHETUL FABRICE! =— Eleganță și soliditate Corsete elegante, de mai multe culori. . .........................Lei 4.70 bucata Corsete fine cu oase de balenă, garantat................................... » 6.60 »» Corsete foarte fine cu oase de balenă, garantat și dantelă. » 8.60 » » Nici o» 40 la sută mai scumpe nu se găsesc în București asemenea corsete. 3» TfruttW­t la administrația ziarului «UNI­VERSUL» strada Brezoianu­ No. 11, București,­­cu auginotit de 1 leu se trimet franco în ori­­ce parte din țară. A indica mărimea în centr* anetro « culoare». CALENDAR PE ANUL 4894 Ortodox Miercuri, 7 Decembre. — Părintele Ambrosie. Catolic Miercuri, 19 Decembre. — Nemesid. Răs. soarelui 7.34; ap. soarelui 4.21. 6 baMt! în capitală—10 băi­­ in județe Redacția ți Administrația: ! STRADA BREZOIANU it BUCURESC! DIN TURCIA (Corespondența particulă a „Universului“) Constantinopol, 2 Decembre. Antrepozitele din Beyrouth Consiliul­ de stat otoman s’a pronun­țat pentru a­­ doua oară în sens favora­bil reclamațiunilor companiei care ține antrepozitele și cheiul portului Bey­routh. In virtutea unui firman al Sul­tanului, societatea aceasta căpătase drep­tul să ia în antrepozitele ei diferitele mărfuri care vin și rămân pe un timp oare­car­e în port. Se înțelege că pentru aceasta, societatea încasa taxele cuve­nite. De 18 luni însă administrația vămi­lor îi luase cu sila acest drept și de aceea societatea a reclamat, cerând des­păgubiri. Afacerea a fost supusă acum consi­liului de miniștri și se crede cu sigu­­ranță că și acesta se va pronunța în acelaș sens, căci aici e chestia de niște angajamente sancționate de M. Sa Sul­tanul. Patriarhul armenilor Locțiitorul patriarhului armenian, Himayak Timaksiantz, și-a retras demi­sia și a convocat consiliul eclesiastic pentru a prepara cu el convocarea a­­dunării generale armeniene însărcinată să’și aleagă patriarhul. Guvernul turcesc s’a arătat în pri­vința aceasta foarte conciliant și con­vocarea se va putea face după toate formele legale și așa cum vrea Hima­­lak, care se consideră ca păzitorul pri­vilegiilor comunității sale. Se speră că patriarhul va fi ales re­pede și ales în chip regulat ast­fel ca să nu se mai poată ridica nici o obiec­­țiune serioasă din partea armenilor. Aceștia doresc un patriarh energic, care să fie un adevărat reprezentant al lor la Constantinopol, iar nu ca Achikian, care era lipsit de influența morală ce se cere de la șeful bisericei. Turcia și Anglia­­. Sa Sultanul a hotărît să decoreze pe regina Victoria a Angliei și pe prin­țul moștenitor Wales. Trimiterea ordi­nelor însă a fost amânată până la ia­nuarie. Această amânare a dat naștere la diferite comentarii în cercurile poli­tice. Se zicea, că amânarea se datorează relațiunilor încordate politice dintre Turcia și Anglia. Lucrul acesta nu e câtuși de puțin adevărat. Turcia și Anglia stau în relații poli­tice foarte bune. f­­ Cauza pentru care s’a amânat până la ianuarie trimiterea ordinelor e că re­gina Victoria nu se află acum în Londra.­ Statistica judiciară în Turcia Ministrul de justiție a preparat o sta­tistică generală, privitoare la mișcările în magistratură și la compunerea tri­bunalelor imperiului în anul 1300. Un exemplar frumos legat va fi prezentat Sultanului. Alte exemplare vor fi re­mise miniștrilor­­ otomani și tuturor mi­­­nisterelor de justiție din statele euro­pene. Exemplarele acestea vor fi trimise de ministerul afacerilor străine. Indicarea anului va surprinde pe mulți oameni. Turcii nu numără anii ca noi și anul 1300 al turcilor s’a îm­plinit acum vre-o 12 ani. O întâmplare îngrozitoare—7 înecați Pe podul mare dintre Galata și Stămo­lul, în Constantinopol, s’a întâmplat i­­arăși o mare nenorocire. Podul acesta se desfăcea în fie­care noapte pentru câte­va ceasuri, ca vapoarele să poată trece la portul cel mic și să ajungă la docuri. Fiind­că podul e foarte lung și slab luminat, nu se poate vedea des la țărm dacă partea lui de la mijloc ei desfăcută sau ba. Pe lângă aceea păzi­­­torii lasă pe trecători pe pod chiar și când acesta e desfăcut, numai că să poată încasa de la ei taxa de 10 paralel pe care trebue s-o plătească fie­care. Acum câte­va luni, un echipagiu, în care se aflau 2 funcționari superiori tur­i­ci, trecând noaptea pe pod, a căzut în apă, fiind-că podul era desfăcut. Tră­s­tura, caii, vizitiul și cei doi funcționari au­ dispărut în valurile mării. Intâm­­plarea aceasta a produs atunci o vie­ senzație și auzi și Sultanul ce s’a pe­­­trecut. S’a dat ordin ca să se ia cele mai aspre măsuri de siguranță. Măsura aceasta n’a ținut însă de­cât câte­va zile, în timpul cărora era o­­prită trecerea pe pod în timpul când­ acesta era desfăcut. Intr’una din nopțile trecute s’a în­tâmplat o nenorocire analoagă cu cea­ de astă-vară. In noaptea trecută un e­­­chipagiu în care se aflau 3 persoane tre­cea de la Galata la Stambul. Păzitorul a ridicat bara de lemn de la capătul­ podului a luat taxa cuvenită, fără să­ spue vizitiului că podul e desfăcut la­ jumătatea lui. Fiind întunerec orb, vizitiul n’a ob­­­servat aceasta de­cât când era deja prea târziu.­­ Echipagiul și cu cei patru oameni au căzut în mare, dispărând în adâncul­­ valurilor. S’a deschis o anchetă pentru dove­­­direa culpabilului sau culpabililor, cari, de astă-dată vor fi foarte aspru pedep­siți. j Un oraș distins de ploi—Numeroase victime Aț­ primit o scurtă știre telegrafică despre dezastrul pricinuit de ploile to­rențiale de la Jaffa. Vă trimit următoa­rele amănunte: . . .,J D. Patriciu Barbu.—(Vezi explicația) București, 7 Decembre, Căi ferate prin inițiativă privată Am dat știrea că guvernul a prezin­­tat parlamentului un proiect de lege pentru construirea și exploatarea căilor ferate prin inițiativă privată. Ministrul lucrărilor publice, în expu­nerea de motive a acestui proiect, ex­plică folosul pe care T ar avea țara, dacă s’ar putea produce un curent între proprietari, capitaliști, consilii județene și comunale, pentru ca să se îndemne să facă drumuri de fier de interes local." Sunt, zice raportul, o mulțime de lo­calități—în afară din zonele deservite de liniile ferate de interes general—care cuprind o mulțime de avuții naturale, a cărora exploatare nu s’ar putea face în mod avantagios decât dacă s’ar avea mijloace de transport lesnicioase și e­­conomice între acele localități și liniile mari de circulațiune. Ministrul citează între acestea diferitele cariere de piatră de construcție, giemente de lignit și alte combustibile, și mai ales pădurile mari care acoper o parte mare a țării și rămân neutilizate din cauza lipsei mijloacelor de transport. Ca să dovedească că realizarea cons­truirii unor căi ferate din inițiativă pri­vată e posibilă , ministrul arată că a­­semenea încercări s-au­ făcut la noi în țară, pentru exploatare de păduri și de­gismente de petroliu, construindu-se căi ferate locale. Dar particularii întâmpină prea multe dificultăți pentru instalarea unor linii de cale ferată, de­oare­ce ele trebue să treacă prin diferite proprietăți străine, din cauză că sunt lipsiți de o­are­care scutiri și avantagii cu care să li se vin în ajutor. Din aceste pricini, ca­pitalul de construcție a unei linii grevează costul de exploatare a materialelor în­­tr-o proporție așa de mare în­cât să împiedice realizarea vre­unui beneficiu­ pentru exploatator. Iată cum urmează autorul raportului: «Același lucru este de observat și pentru întreprinderile industriale. In cele mai multe cazuri, pentru ca a­­semenea întreprinderi se fie rentabile, se caută ca ele să fie instalate în ime­diata apropiere a materiilor prime, sau­ a acelora de care ele au nevoie pentru transformarea materiilor prime în obi­ecte de consumațiune. Și cum, de cele mai multe ori, și unele și altele se găsesc în localuri depărtate de rețeaua princi­pală a liniilor ferate, urmează că ase­menea întemeieri de industrie se rea­­zimă și daunele pe putința de a se lega stabilimentul industrial cu rețeaua dru­murilor de fer printr-o linie ferată e­­conomică, pentru a se reduce la mini­mum costul de transport al produselor fabricațiunel de la origină până la lo­cul de consumațiune. Aceasta este mai cu seamă adevărat pentru acele genuri de industrii, ale cărora produse sunt materiale grele sau voluminoase, și pentru cari, din această cauză, costul transportului intervine ca element foarte important în formarea prețului acelor materiale. Din construcțiunea liniilor ferate de interes local, nu mai puțin folos trage și agricultura care, înlesnită în trans­portarea produselor sale, nu întârzie a lua o mai mare întindere în localitățile traversate de o asemenea cale de co­­municațiune, ca și în localitățile înve­cinate. Cu drept cuvânt se poate, dar, zice că dezvoltarea industrială, agricolă și forestieră, a unei întregi regiuni într-o țară nu este­ cu putință de­cât atunci când acea regiune este legată cu re­țeaua drumurilor de fer. La această o­­peră statul este și el interesat, pentru că, prin sporirea valoarei proprietăților respective și prin înființarea întreprin­derilor industriale, se sporește avuția generală a țărei, și pentru că în acelaș timp și veniturile fiscului se resimt în bine de transformarea economică a loca­­lităței». Acesta e scopul­ proiectului pe care l-a prezintat guvernul și de­sigur că țelul e bun și întemeiarea de căi fe­rate de interes local va aduce foloase țării. Pentru­ ajutarea initiativei private prin proiectul de lege despre care ne ocupăm, se acordă o mulțime de avan­tagiî celor ce vor construi căi ferate de interes local. Să vor înlesni mai întâi d­esproprierile prin decretarea lor de utilitate publică și se vor mai acorda și următoarele a­­vantagii: Cedarea fără plată pe proprietățile Statului, județelor și comunelor, a te­renului necesar pentru cale și acceso­riile ei; Utilizarea zonei șoselelor de mare și mică comunicațiune în condi­­țiunile ce se vor prescrie de minister, pentru fie­care cas în particular; Trans­portul pe căile ferate ale Statului cu prețul de regie pentru toate materialele necesare construcțiunii; Scutirea de a înființa linii telegrafice în caz când nu se vor face încrucișări de trenuri în stațiuni; Permisiunea de a lega aceste linii de drum de fer cu liniile Statului în gări; Cheltuelile pentru joncțiune vor fi în sarcina constructorului, iar lucră­rile se vor face prin ministerul de lu­crări publice; Serviciul de exploatare în gările de secțiune se va face de di­recțiunea căilor ferate ale Statului și cheltuelile vor fi numai în sarcina a­­cesteia ; Scutirea de taxele vamale pen­tru materialele de construcțiune; Scu­tirea de taxe de timbru și înregistrare, precum și de oro­ce dări către Stat, ju­deț și comună, pe timp de 15 ani de la data decretului­ de utilitate publică. Scutirea nu se acordă pentru taxele de mutați una. Suntem siguri că parlamentul va vota acest proiect de lege. Dorim însă ca și proprietarii și capitaliștii să înțeleagă foloasele pe care le pot trage înființând căi ferate la locurile în care se pot face esploatări mari.

Next