Universul, decembrie 1895 (Anul 13, nr. 284-308)

1895-12-01 / nr. 284

I l­u­ptă în Africa Prin fil telegrafia Roma, 26 Noembre. O depeșă a generalului Baratieri anunță că coloana Toselli, compusă din 5 companii, a fost atacata pe neașteptate și înconjurată de o armată întreagă de șpaîe ,al căror număr ce putea urca la 20000 de oameni. Amănunte lipsesc-Generalul Arimnopoli, mergând să sprijinească pe maiorul Tasseli a avut de luptat cu inamicul. Perderile armatei spailor sunt foarte mari. la Rom­a, 28 Noembre. Camera deputaților.­Ministrul de rezbel ci­tește depeșa generalului Ba­rutieri. Adaugă că guvernul a răspuns reîneind încrederea ea lui Baratieri și învităndu-l să ceară tot ce i-ar tre­bui pentru operațiunile militare ; e sigur că a fost interpretul Camerei. Pozițiunile italienilor sunt tari; evenimentul este grav, dar nu nereparabil. Ministrul ter­mină, șicând că nici un deget din posesiunile italiene n’a fost ocupat de inamici. (Aprobări vii, zgomote la extrema stângă). Se vor lua măsurile necesare pentru prote­­gerea și prestigiul numelui italian. Roma, 28 Noembre Batalionul Toselli se compunea din 1200 de indigeni, cu 20 ofițeri și 40 sub­ofițeri. —Bata­lionul dispunea și de o baterie de munte. Lipsesc știri în privința maiorului Toselli, a 17 ofițeri ai batalionului său și 900 Ascaris. Dacă soala continuă să înainteze asupra lui Malkalle­, această pozițiune este așa de bine a­­părată, în­cât poate să resiste întregii armate a Negusulu­i.—Makalle este aprovisionat cu mu­­nițiuni și provizii pentru trei luni. Regele s’a dus să confereze azi asupra știrilor din Africa cu d-nul Crispi, care fiind indispus, n’a eșit din casă. Roma, 28 Noembre Tribuna și Italia Militară zic că consiliul de miniștri este unanim pentru a da generalului Baratieri mijloacele necesare pentru o acțiune grabnică și energică, pentru a fini o dată pen­tru tot­deauna. UN SFAT PE ZI Acțiunea alcoolului asupra organismului.—Doc­torul Cerna în «Journal d’hyeiene» rezumă dife­ritele moduri cum lucrează alcoolul asupra or­ganismelor, cl arată, oare­cum cu imparțialitate, părțile bune precum și părțile rele ale alcoolu­lui. Iată concluziile acestui specialist : Luat în mică cantitate, alcoolul excită nervii periferici și sensitivi, iar în mare cantitate­­ de­primă și produce o degenerescență spiraliformă după axa cilindrică a fibrelor nervoase. Acțiunea reflexă crește mai întâia și descrește apoi. In mică cantitate alcoolul stimulează funcți­unile cerebrale, în cantitate mare le deprimă și chiar le distruge. El tulbură coordonarea ideilor deprimând cli­erul și măduva spinărei. Alcoolul lucrează asupra aparatului respirător și asupra eliminare! acidului carbonic: în doză convenabilă e antipiretic ; în doză cumpătată el favorizează digestia și se perde în economia ani­mală ; în doză prea mare el se eliminează prin rinichi, plămîni și intestine. El conservă țesătu­rile și le dă putere de viață. O BANDĂ DE OTRĂVITORI (Copii uciși) Din comuna curat maghiară Hódmező-Vásar­­h­ely, zi pe zi sosesc știrile cele mai grozave despre moralitatea populațiunei de acolo. «Al­­föld> din Arad primește de la corespondentul său următoarele știri: Căpitanul poliției Peca, cercetând după o­ bandă de otrăvitori, a dat de o serie întreagă a cazurilor de ucidere a copii­lor mici. Soția unui Kleinhart Abraham a fost deținută, de­oare­ce în casă la dînsa s’au găsit mai multe obiecte, care sunt în legătură cu machinațiuni păcătoase. O droâe întreagă de femei au ajuns până a­­colo în­cât deținerea lor e așteptată în tot mo­mentul. In cauza femeei Zsoter Iuliana, deținută în săptămâna trecută, cercetările au descoperit deja un fapt îngrozitor. Femeea fără suflet trăia în concubinaj cu un muncitor și simțindu-se din nou mam­ă, s’a de­cis să se scape de fetița sa nelegiuită de un an an și fum. Sistematic o lăsa să flămânzească, o maltrata, bătea și și chinuia, iar la 21 No­­embrie cu o lovitură aplicată în capul nenoro­citei fetițe, o omorî. Capul fetiței a crăpat în două, creerii ei stro­piră padimentul odăeî, iar victima căzu moartă fr. pământ. Cu sânge rece a mers bestiala mamă la medicul­ cercual Weisz și i-a anunțat «cazul de moarte», la secționare însă s’a constatat o­­morul. Pe plață, cu ocaziunea unui târg, poliția a deținut două fete. Una se chiamă Gyarmati Iulia, cea­l­altă Csontos Iulia. Ambele vindeau ziua la amiazi otravă. Trase la răspundere am­bele se contraziceau, iar că de unde și-au câș­tigat otrava, nu au putut nici una, nici alta să dea deslușiri. Poliția a mai făcut descoperirea și in primă­vară, a cadavrului unei fetițe din institutul de ca­ritate. Din Tisa a fost scos cadavrul unei fetițe de 6 ani. Cadavrul era ghemuit într-un sac și de care­ ce începuse a se descompune, a fost în­­mormîntat. Poliția a supus unui interogator pe fata Zsadanyi Rozi, care și-a pus fetița sa de 6 ani în institutul de caritate, a adoptat-o apoi cu muncitorul Rédel Mihály și soția a­­cestuia, de la care într’o seară au dus-o ast­fel că fetița nu s’a mai întors. Poliția a eritat causa aceasta și a descoperit toată crima, iar criminalii vor fi predată în timpul cel mai scurt tribunalului. A sosit la administrația ziarului «Universul», str. Brezoianu No. 11, și la Sucursala, calea Vic­toriei No. 102, în fața Palatului regal, un nou transport de șoșor­i-galoși, adevărați rusești, din marea și renumita fabrică din Petersburg, ga­rantați, și se vind mai su­in de­cât ori­unde. MANIFESTAȚIE —Prin fir telegrafic — Madrid, 28 Noembre. Toate magazinele sunt închise. La amiazi în­cepură preparativele manifestației; o mulțime i­­mensă se îngrămădește. Geandarmeria păzește toate străzile. Liniștea domnește pretutindeni. E cu neputință de a fixa în mod exact nu­mărul manifestanților, cari aparțin tuturor par­tidelor politice și tuturor claselor : deputați, se­natori, liberali, carliști, republicani, conserva­tori, disidenți, nobleță, cleru, representanții ar­telor și presi­i, studenți, comersanți, etc. Manifestația s’a terminat fără incident. Ziua era splendidă. Ea a fost făcută în contra pri­măriei. Se știe că s’au descoperit grave abuzuri în sarcina consilierilor comunali. Consiliul de miniștri s’a întrunit în ședință. O CUGETARE PE ZI Iertarea e una dintre cele mai nobile însușiri ale sufletului omenesc. Flota rus a scris^öIarea­ Neag­ră «Kronstadski Vestnic» spune că în porturile rusești ale Mărei Megre e o mișcare neobicinu­ită pentru asemenea vreme înaintată de iarnă. La Sevastopol e o escadră în stare de rezervă armată constând din cuirasatele «Ecaterina», «Sinop», «Casma», «Dronații apostolor» și tor­­piloarele «Bug» și «Durac», canoniera «Donez» și 9 torpiloare. Cuirasatele «Pamiati Mercuria» și canoniera «Kuaneț­» sunt și ele gata._______ înaintămi în funcții la domenii In personalul administrației centrale de la mi­nisterul domeniilor, s’au făcut următoarele îna­intări, pe ziua de 1 Decembrie : D. Gh. Vasiliu, în postul de șef de bi­rou, cl. I, în locul vacant ; d. N. G.­ Pârloiescu în postul de șef de birou cl. II, în locul d-lui Gh. Vasiliu înaintat; d. Dim. Miloteanu șef de bi­rou cl. III, în locul d-lui N. G. Pârlojescu îna­intat ; d. V. Chirculescu ajutor cl. I în locul d-lui Miloteanu înaintat; d. G. Ștefănescu aju­tor cl. II, în locul d-lui Ghirculescu înaintat; d. G. Marinovici calculator în locul d-lui Ștefănescu înaintat; d. Adam T. Bercea ajutor cl. III în locul d-lui Marinovici înaintat; d. G. Georgescu ajutor cl. III în locul d-lui Chircu­­lescu V.­ ­IHE -A. 23 La manevre, Generalul. — E bună apa, cu care vă adă­pați caii ? Căpitanul. — Până acuma n’am primit nici o reclamație, d-le general. O crimă îngrozitoare Citim în «Dreptatea» : Intr’una din serile trecute, pe când moșneagul evreu Goldstein, luând parte la alegerea de de­putați, își petrecea mereu cu musica și cu ni­țel vin, pe atunci soția sa a îndurat o moarte groaznică. Duminică sosește la Făget o trăsură din La­­leșnițî—unde s’a întâmplat omorul ; în trăsură se află cadavrul asasinatei Goldstein, iar trăsu­­rei îi urmează pedestru 2 bărbați și 2 femei. Tatăl, fiul, soția și nora, adică ucigașii jidanei, urmați de gendarmi. Această familie ucigașă, ca vecină lui Gold­stein, știindu-l absent de a­casă a întrat în bă­cănie, unde aflând pe jidancă jumulind o gâscă, o trântiră la pământ și după ce a pus-o cu ca­pul pe o petroae de sare, cu un ciocan i-au sdrobit capul de tot. După săvîrșirea urîtului fapt au început la jaf spărgând un dulap, în care însă au găsit numai 25 ft., pe când un portmoneu ce era vîrît între niște hârtii a rămas nedescoperit. In portmoneul acesta se aflau 1000 fl. Un rămășag curios se scrie din Paris . Un agent comercial din acest oraș s’a rămășit acum câte-va zile într’un restaurant, că el va mânca un tub de fer înalt de 1 metru și va bea apoi una după alta 4 halne de bere. Rămășagul a fost pe 500 de fi. Mai mulți cunoscuți s’au asociat și au ținut­­ rămășagul. Agentul și cei­ l’alți prieteni s’au dus la un fabricant de sobe. Aci, agentul a poruncit să i se tae un tub de fer subțire (tinichea) și cu ajutorul unei mașini să fie pisat tubul foarte mărunt. Vre-o câte-va sute de curioși se adunaseră să vază dacă tânărul va fi în stare să înghită ferul. Agentul a câștigat rămășagul căci în timp de 164 HIMMLE AMORULUI Roman dramatic și de moravuri­ de PIERRE SALES PARTEA A PATRA II Presimțiri rele Și tînăra femee îi aduse cafeaua în ceașca lui frumoasă, cu flori zugrăvite de dînsa. Bonenfant sorbi lung și cu poftă apoi ascultă în jos la Pui și la Șușura cari se apucaseră la ceartă și la bătaie în grădină. După asta zise : — Ioan n’o să ne mai lipsească multă vreme; am primit o scrisoare de la el și cred că peste o septemână sau două... Insă numai de­cât fața Jacquelinei se poso­mori. — Și sunt sigură, zise dînsa, că te anunță ca și pe mine că n’o să vie d’a dreptul aci. Și tre­buie să te fi rugând ca să ’mi dai povețe... E de prisos, Tonton... Se interbintă d’o dată. — Nu vreau să facă nimic fără mine ! In scri­erile ce mi-a trimis acum în urmă face tot fe­­ul de ocoliri, de reticențe... Dacă dînsul își în­chipuie că o să ’mi poată forța libertatea, a­­tunci... — Taci, taci­ mica mea prietenă, zise Bonen­fant rădicând mâna ca și cum voia să i-o pună pe gură. Și, pentru a micșora blânda mustrare, ce voia să facă Jacqueline­,’ apucă mâna acesteia și o sărută. Dînsa murmură mirată . — Cum, tocmai d-ta, Ton­ton, nu găsești cu cale să fac așa ceva ? — Adecă... Se opri. Urmarea lui «adecă» nu ’i venia lesne. Jacquelina fu din nou cuprinsă de mânie’ — Eu nu vreau nici o învoială, nici o umi­lire... Dacă Ioan nu vine aci d’a dreptul mai în­ainte d’a se duce la biuroul sau, causa e că do­rește sa se întâlnească cu d. marchiz d’Ause­­rate... Dumnezeu știe ce ’și vor fi scris în toată vremea asta cât loan a stat la Dahomey. Eu nu mai puteam să ’i opresc de la nimic. loan e prea bun, îți spun eü, e de o bunătate ridiculă. I­u vreau să ’mi păstrez situația întreagă, abso­lută., Nu mă voi umili și nu vreau ca vr’unul din acei pe care ’î iubesc să fie umilit de ci­ne­va. — Ștă taci, nu mai vorbi așa, scumpa mea copilă. C ! cu o zi înainte dînsul nu i-ar fi vorbit cu o așa hotărîre. Acum zise cu tărie : —Să lăsăm pe Ioan să facă ce știe; el e mai înțelept de­cât noi ; se gândește la copilași îna­inte de a se gândi la noi , la el însuși. Și are dreptate. — Z — un ceas a mâncat tot praful de fân și imediat după aceea a băut și cele 5 halbe cu­ bere. El se simte foarte bine și se laudă că ferul­­ a curățit minunat stomacul și intestinele. LUCATORI DIN TOATA LUMEA Jocul de cărți.— Se susține, că Sarasinii au adus în Europa cărțile de joc. Faptul este că pasiunea jocului de cărți s’a des voi tot mai mult în China, unde încă cu­ 2500 ani înainte de asta, era în os jocul cu niște foile de os de elefant. In jocul chinez se întrebuințează 64 cărți și multe din ele seamănă cu șahul. In Europa, după cum se vorbește, acest joc a fost introdus pe timpul lui Carol al IV-lea. Acest nenorocit domnitor suferea de ipocon­­drie, și îngrijitorii lui, ca să-l distragă, se ju­­cau cu el cu niște foi colorate. Care dintre jo­curile de cărți este cel mai vechi­, nu se poate constata. Francezii, care își arog­ă cele mai mari pretenții în Europa pe terenul acesta, zic, că jocul de cărți, așa numitul «pichet», este cel mai vechi­ dintre toate, crima“din Iași””“ Un cadavru în borcan Corespondentul din Iași al ziarului «L.­Nouă» scrie că în acel oraș s’a dat de urma unei crime de pruncidere. Mama criminală pentru a’șî ascunde copilul ucis, l’a ghemuit intr’un borcan mare de pământ pe care l-a legat apoi la gură. Noaptea ea a transportat borcanul pe țărmurile Bahluiului și­­ l-a ascuns sub zăpadă. A stat acolo, neștiut, mai multe zile, până când zăpada topindu-se, o trecătoare a observat borcanul și, curioasă, l’a desfăcut la gură. Ast­fel s’a descoperit cadavrul copilului deja intrat în putrefacție. Poliția a descoperit pe mama criminală. ALEGERILE IN UNGARIA «Magyar Hirlap» spune, că de la Szomfa va merge o mare deputațiune la regele ca să pro­testeze contra abuzurilor comise cu ocasiunea alegerilor. Partidul lui Ottocska, din oposiție, deja în co­­munele din apropiere era luat între soldați și geandarmi. Alegătorii trebuiau să-și lase me­­rindea și straițele și între baionetele geandar­­milor trebuiau să stea sub cerul liber în frig cumplit trei-zeci—patru-zeci ore nemâncați, ne­­băuți, bătuți de ploae, contra căreia nu se pu­­teau apăra, fiind-că geandarmii nu­ i lasau să se apropie de trăsuri spre a-și lua vestminte. Mulți inși torturați de sete se culcau la pă­­mînt și sorbiau apa de prin băltuțele causate de ploae. Iar contra frigului se apărau în cât­va așa, că luând pânza steagurilor o storceau de apă și o foloseau ca șal la grumaz. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.­­ Vaporul «Principia» aflându-se în drumul său de la Sh­ields spre New­ York s’a aprins aproape de Cap Weath. Vaporul a anco­rat lîngă Faroe. Un vânt puternic l’a isbit de niște stânci. «Principia» s’a cufundat; 27 de ma­trozi s’au înecat. N’a scăpat de­cât un singur matroz cu numele Anders din Rostock. Austro-Ungaria. — Femeile din Viena au ținut luni două meetinguri mari. Ele cer să li se acorde drepturi politice. Meetingul al doilea a fost împrăștiat de poliție din cauză că oratoa­­rele au atacat violent guvernul. Franța.—Academia din Paris a dat doctorului german­ Behring premiul de 25,000 de fr. pentru meritele lui medicale și în deosebi pentru că a descoperit leacul împotriva difteriei. Aceeași sumă de bani a fost acordată și doctorului fran­cez Roux. Germania.­­ O furtună îngrozitoare s-a des­­lănțuit asupra Berlinului și a împrejurimilor. Toate livezile cu pomi au fost distruse. Mai multe case au fost desvelite și numeroase graj­duri și șoproane dărîmate. Pagubele materiale sunt foarte mari. Italia.­ Se scrie din Veneția că vaporul «Argo» care venea dinspre Constantinopol s’a ciocnit cu un vapor englez «Mannintry» Acesta din urmă a suferit mari stricăciuni. 2 marinari de pe bordul lui s’au înecat. «Argo» s’a ales cu câte­va stricăciuni ușoare. Rusia.­Guvernul rusesc a asemnat următoa­rele sume pentru susținerea preoțimei confesiu­nilor streine din imperiu pe anul 1896: confe­siune­ gregoriano-armene 10.000 ruble, confe­siune­ romano-cat. 565,949 ruble, iar celei din Polonia și Caucaz 964,257 ruble, confesiune­ ang.­­evanghelice și calvine 118.850 ruble, iar confe­­siunei mahomedane 50.956 ruble. Turcia.— Fostul mare-vizir Said-pașa, care după cum se știe se refugiase cu fiul său la ambasada engleză, a declarat că are de gând să părăsească ’pentru multă vreme Turcia. Cel­­’l­alt Said-pașa, fost ministru de externe, va fi numit mare vizir. Numiri și transferări in diplo­mație . D. Cretzianu (Gheorghe), actual secretar de legațiune cl. I pe lângă legațiunea din Bruxel­les, este transferat în aceeași calitate pe lângă legațiunea din Constantinopole, în locul d-lui G. Sardony, trecut în pozițiune de disponibilitate. — D. Mavrocordat (Edgard), actual consilier de legațiune pe lângă legațiunea din Viena, este transferat în aceeași calitate pe lângă legațiunea din St.­Petersburg.­­ D. Mavrodi (Eugenie), secretar de lega­țiune d­. I afară din cadre, actual director al a­­facerilor politice și al contenciosului în admi­­nistrațiunea centrală a ministerului, este ch­e­­mat cu gradul său în serviciul diplomatic, pe lângă legațiunea din Viena. — D. Mișu (Nicolae), secretar de legațiune cl. II afară din cadre, actual sub-director la servi­ciul afacerilor comerciale și consulare în admi­­nistrațiunea centrală a ministerului, este înain­tat la gradul de secretar de legațiune cl. I și numit în postul de director al afacerilor politice și al contenciosului, în locul d-lui Mavrodi. REPARATURA DE CEASOARHIC E­­BST GRATIS ~. Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ei e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac de­cât să le strice mai rău. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din El­veția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasor­nic de reparat, să vie la Universul, strada Bre­zoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin de­cât ori­unde. Se­ garantează mersul regulat a ori­cărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ In sala tribunalului corecțional din Budapesta s’a petrecut deună­zî o scenă emoționătoare . Se judeca procesul unei bande de pungași și falsificatori. Acuzatul principal era un hoț­ de frunte, numit George Wagner. Când l’au adus polițiștii în sală, Wagner ob­servă pe nevasta­ sa în banca întâi­. El era încredințat că ea l’a denunțat poliției și pe dînsul și pe complicii lui. De aceea imediat ce’șî zări nevasta se repezi asupra ei și apucând’o cu o mână de gât, în­cepu cu cea­l’altă să’i dea puternice lovituri de pumni în cap. Dacă n’ar fi sărit repede polițiștii în ajutorul femeii, Wagner ar fi omorît-o, căci el e un om voinic și de o forță colosală. Acuzatul a fost dus numai de­cât în celula lui și legat de mâini și de picioare. Procesul lui s’a judecat în ziua următoare. Tribunalul l’a condamnat la 4 ani de pușcărie. Ilustrația de pe pag. 1 a numărului nostru de azi reprezintă scena descrisă mai sus, întâmplarea tragică din strada Sălcuței Marți la ora 9 și jun. seara, de către Dumitru Șteflea din strada Sălcuței No. 30 împreună cu alții s’au adus la secția 13 individul Mihai Boldea de ani 63, dulgher și cu domiciliul tot la Șteflea care avea ochii vineți și plini de sînge și care după câte­va momente, a încetat din viață în localul acelei secții.­­ După con­statarea d-lui medic Stoenescu moartea i-a pre­venit că a căzut din podul unui grajdiu. Toate persoanele care se vor abona la ziarul Universul politic cu înce­pere de la 1 Decembrie a. c., pe lângă că vor primi ca premii toate calendarele noastre și mai multe romane, vor concura apoi pri­n tra­gere la sorți la câștigarea mai multor obiecte în valoare de 3000 lei. Lista acestor obiecte și condițiunile de abonament se pot vedea pe pag. I. ’ Rezultatul alegerilor colegiului III de cameră De­oare­ce erî s’a făcut două ediții pentru ca­pitală, și cititorii ediției I, n’au putut vedea re­­sultatul complect al alegerilor colegiului III de Cameră repetăm azi următoarele județe cari n’au fost publicate în ediția I. DOLJ:—înscriși 2219; votanți 1512; anulate 12. Th. B. Davidescu, liberal,’ 1326 voturi, ales. G. Gărleșteanu, « 1395 « « I. C. Peșiacov, conservator, 33 voturi. N. Ghelteziu, conservator, 39 voturi. I. Pazu, videp. 28 voturi. A. Iliescu, „ 17 ,, D. Marinescu, „ 58 ,, Ilie Bărbulescu, ,, 63 ,, MEHEDINȚI,—înscriși 2138 ; Votanți 1268 ; A­­nulate 110. Petre Gârboviceanu, indep. 660 voturi ales. Gr. Em. Grădișteanu, 437 » balotaj G. I. Rădulescu­, 447 » » I. Radolö, 332 » » N. Armășescu, 224 » » C. C. Ciuculescu, 123 » » Băicoianu, 18 » » Vineri, 1 Decembrie­­ 13 Decembre 1895 RÎMNICUL-SĂRAT.- înscriși 1119; Votanți 776 ; Voturi anulate 28. Datculescu, indep. 301 balotaj Tătăranu­, 221 « P. P. Carp, 227 » Voturi anulate 28. ROMAN.-­înscriși 613; votanți 505; anulate 22. Nicolae Fiera, liberal, 404 voturi, ales. Dumitru M. Robu, conservator, 69 voturi. Eugeniu N. Ionescu, « 10 ] SUCEAVA. — înscriși 643. Votanți 533 . Anu­late 40. V. Ghițescu liberal 477 voturi ales. C. Popovici Răcăciune ,, 482 ,, ,, G. V. Ghițescu indep. 7 ,, M. T. Ghițescu ,, 10 ,, TECUCIU.—înscriși 843; votanți 493; anulate 1. Ion Bianu, liberal, 449 voturi, ales. Nicolae Panu, conservator, 12 voturi. Nicolae Turculeț » 6 . Th. D. Speranță, radical, 25 . TUTOVA.—înscriși 852; votanți 690; anulate 6. Constantin Arghir, liberal, 517 voturi, ales. Dim. A. Sturza, conservator, 69 voturi. G. G. Dragoș, « 92 » G. Diamandi, « 6 « VLAȘCA,­înscriși 1043; votanți 702; anulate 15. Efrem Ghermani, liberal, 64Ó voturi, ales. Ion Boldescu, conservator, 47 » ȘTIRI JOUI ♦ Universul Ilustrat care a apărut azi dimi­neață Joiî 30 Noembrie, cuprinde pe lângă o mate­rie variată și aleasă 3 ilustrațiuni. Cea de pe pag. 1 reprezintă un duel intre femei, cea de­ pe pag 4—5 pe Imperatul Napoleon și pe regina Luisa la Tilsit iar cea de pe pag.­­ 8 Un ac­cident tra­­i-comic. Universul Ilustrat se vinde cu 10 bani în toată țara. ♦ Monitorul anunță că d. general Iarca a fost numit comandant al corpului IV de armată. ♦ Societatea politeh­nică va da,. In seara de 8 Decembrie, un mare banchet în onoarea d-lui Anghel Saligny, directorul lucrărilor podului de peste Dunăre. Acest banchet la care sunt invi­tați peste două sute de ingineri, se va da în sala Băilor Eforiei. ♦ Serviciul sanitar al capitalei a constatat că scarlatina și anghina diftencă au început să bân­­tue în oraș. Mai mulți copii au fost atinși de a­­ceste maladii. ♦ Consiliul de miniștrii va lua zilele acestea o hotărîre în privința băncii agricole. D. Cantacuzino, ministrul de finanțe, este de opiniune, că această instituțiune să fie cu totul reorganisată și chiar contopită în administrația creditelor agricole. ♦ D. Kiva, director general al poștelor, pare h­otărît a reduce taxa timbrului pentru ziare.5 Noua taxă va fi în proporție cu prețul cu care se vinde ziarul. Ast­fel pentru ziarele cari se vind 5 bani, taxa timbrului va fi de o jumătate continuă, pentru acele de 10 bani un ban și așa mai încolo. Taxa cea mai mare va fi de 2 bani. ♦ Regele se va întoarce Mercurea viitoare de la Sinaia împreună cu regina, spre a se stabili definitiv la palatul din capitală. Mănuși pentru dame și bărbați, din marea și renumita fabrică Zacharias din Viena, furni­­sorul Curții Imperiale austriace, se află spre vânzare la Sucursala «Universului», calea Victo­riei, No. 102, în fața Palatului regal, și la ad­ministrația ziarului «Universul», str. Brezoianu Nu. n­. Mânuși cu 3 nasturi, foarte fine, pentru damă lei 3.50, cu 4 nasturi lei 3.80 și cu 12 nasturi pentru lal numai lei 7.50 perechea. Mănuși cu 2 nasturi pentru bărbați lei 3.80 perechea. Mănuși militărești cu 2 nasturi lei 2.70 perechea. ♦ In locul d-nei Hortense Racoviță a fost mutată la externatul secundar de fete din capi­tală d-ra Lerescu, de la externatul din Botoșani. ♦ Intr’una din serile trecute, în trenul ce ve­nea de la Predeal spre București, se afla de inginer Bosnea. La gara Ploești se coborî pentru cîte­va minute în gară. Atîta fu de ajuns bandei de bor­fași cari operează un tren pentru a șterpeli pal­tonul inginerului. Poliția cercetează. ♦ D. general Barozzi, noul șef al marelui stat major al armatei, a sosit în­ capitală. Regele s’a Întreținut alastă­ ori mult timp cu d-sa. Azi sau mâine d. general Barozzi, va primi personalul statului major. ♦ Deschiderea corpurilor legiuitoare va avea loc în ziua de 7 Decembre. D. Sturdza s’a însărcinat cu redactarea mesa­­grului, care va fi supus apoi discuției consiliu­lui de miniștri. ♦ D. Colonel Borănescu, noul secretar general al ministerului de rezbel, va lua în posesiune la 1 Decembre noua sa funcțiune. ♦ Administrația din Vaslui urmărește o aso­ciație de pungași îndrăzneți cari, înființând un sigiliu după tipul sigiliului primăriei Dobrovăț, se servesc de el la facerea biletelor de vite, vîn­­zînd ast­fel fără nici o dificultate toate vitele de furat . Au apărut, deja, îa editura tipografiei «Uni­versul», următoarele calendare pe 1896 : Calendarul de perete ; Calendarul american; Ca­lendarul de buzunar și calendarul de citit al zia­rului Universul. Toate aceste 4 calendare se vând cu lei 1.35, și se trimit franco­ni ori­ce parte a țării cu­lei 1.50. — Touton, nici­odată nu mi-am vorbit ast­fel. — Vezi că mai înainte nu mă gândisem în destul de bine, răspunse dînsul tremurând pu­țin. In dragostea, în admirația mea pentru d-ta, îți împărtășiala și dragostea și mânia. Mi-am luat de seamă în urmă că făceam rea, că prea me gândiam la mine... Să lăsăm pe boan să facă cum vrea, copila mea. Inima lui nu poate să’e inspire de­cât ceva drept și mare... Să lăsăm toată afacerea pe seama lui... IU O îngropăciune frumoasă — Bietul domn de Fonteroche­­ exclamă Isa­bela care se ducea cu întreaga’­ familie în lan­­dou la pădure, când mă gândesc că n’a împlinit nici anul de când îmi declara că vrea să rămână flacou pentru a’mi servi la nuntă de cavaler de onoare!... Dar ce idee și pe dînsul să se ducă în Africa !... In sfârșit nu lasă din fericire pe urma lui nici nevastă nici copil! — Ea lasă, zise d. d’Auseraie, amici buni cari’l vor plânge ca și cum ar fi făcut parte din familia lor. Nu lipsea mult pentru ca marchizul să verse și o lacrămă. Robert întrebă : — N’are nici o rudă în Paris ? — Nici una, copilul meu, doliul va fi condus în mod oficial, de unchiul acela bătrân de la Nancy și de un văr al lui care s’a dus acum la Havre ca să primească sicriul. Mi se pare că Fonteroche nu l-a prezintat acum câți­va ani la băi de mare, la Boulogne. Nu’i așa, scumpa mea amică ? întrebarea asta se adresa marchizei care stă­tea înțepenită în fundul trăsurei. Marchizul trebui s-o repeteze ; căci sărmana femee nu mai auzea ce se zicea, nu mai vedea ce se petrecea în jurul ei. — Vărul acela... al lui ?... zise dînsa cu un glas cam răgușit; da, îmi aduc aminte... însă prea puțin..’ la băi de mare... Și, păstrându’și atitudinea corectă și rece pe care, printr’o sublimă energie, isbutea să’și-o impună din momentul când aflase groasnica veste, recăzu în meditațiunea sa, în ideea sa fixă. Vicontele de Fonteroche, omul pe care dînsa îl iubise atăt de mult, pentru care și prin care pierduse o fiică, murise departe de dânsa ; și nu putea, nu trebuia să se ocupe întru nimic de el. Nu-i era cu putință să stea de privighere lângă cadavrul lui măcar un ceas. Niște rude depărtate, niște oameni indeferențî aveau să se ocupe de înmormântare, de cele mai mici disposițiunî ce se iau în așa împre­jurări, de deschiderea cavoului de la cimitir unde mai era loc numai pentru un mort, de in­­vitațiunî și de o mulțime de lucruri plictisitoare pentru străini dar prin cari cei ce au iubit pe reposațî au încă ocazia să-șî arate dragostea lor. Singurul fapt ce’i era permis ei, singurei crea­turi pe care dânsul o iubise în lume, era să depună un buchet de flori pe coșciugul lui, și buchetul să nu fie prea mare, ci numai atâta cât se cuvine pentru un prieten. — Sunt foarte frumoase florile d-tale, mamă, zise Robert, le-am văzut pe toate mai aduneca­­rea când au fost trimise din magazin. Marchiza nu putu să respundă de­cât prin­­tr’un semn din cap. Ar fi voit să nu mai vorbească, să nu mai audă nici un cuvânt. O­­ mai cu seamă ar fi voit să fie singură! Dacă n’ar fi fost cel puțin noaptea liberă, ca să“plângă în voie, i se părea că ar fi înebunit. Insă comedia, prefăcătoria asta, neapărat ne­cesară în fața lumei, a familiei sale, și pe care o începuse la serbarea de polo de la Bagatelle în momentul când avusese eroismul d’a citi fa­tala știre la alții, o prăpădia, o imbetrânsa. Șuvițe întregit din frumosul ei păr blond albi­seră d’o dată. Și dînsa le vopsia. Nimeni nu trebuia să cunoască întinderea du­rerei sale ; nu ’î era permis să simtă alt­ceva de­cât regrete. Și ceea ce era mai crud în această durere, era că nimic nu primise și probabil nimic n’avea să primească de la scumpul iubit. Intre plecarea și știrea morței vicontelui de Fonteroche avusese curajul să nu se ducă nici o singură dată la poșta­ restantă unde de­sigur erau scrisori pentru dînsa. Căci, după ultima întâlnire cu amicul său, a­­cesta îi scrisese în semn de remus bun : «Dacă cum­ va vei bine voi să te mai ocupi de mine, vei găsi din când în când, pe inițialele d-tale, la biuroul poștal de la Madelena, un jur­nal despre trista viață ce duc. (Va urma)

Next