Universul, august 1896 (Anul 14, nr. 180-206)

1896-08-01 / nr. 180

Universul 180. D­IN IAȘI Un incendiu mare Strada Păcurari a ajuns astă­zi un ade­vărat cuib de incendiurî. Abia mai deună­zî isbucnise un foc mare la casele d-lor Chi­­rilă Ivanov și Diamant și duminică seară, pe la ora 12 și jum., un alt foc îngrozitor a isbucnit tot în aceeași stradă la casele lo­cuite de lipoveanul Ivan Larion cu No. 160. Era ora 12 și jum. când locuitorii Păcu­rarilor dormiau mai bine. Alarma de foc și puse în picioare, întreaga casă a d-lui Ivan Larion, compusă din 7 camere, era în prada flăcărilor, dimpreună cu 2 grajduri, de unde și-a luat naștere focul, și 3 șuri. Au ars toate lucrurile din casă, tot fânul, orzul, ovăzul,, precum și o vacă ce era le­gată într’un grajd. Toate secțiile de pompieri au sosit în grabă, însă nu’au putut face nimic căci fo­cul, cu­ iuțeala fulgerului, s’a transmis asupra caselor vecine ale d-lui Mihai Buzenchi, compuse din 3 odăi, sală, antreu și 2 șuri, distrugându-le imediat ; de acolo focul s’a transmis asupra caselor d-lui Theodor Zimschi, compuse din 9 odăi mari, sală, coridor, 3 grajduri și 2 șuri. In cinci minute focul cuprinde și casele vecine ale c lui Teodor Vasilov compuse din 8 odăi, antret, bucătărie, 2 grajduri mari și 2 șuri pe care le preface în cenușă. Pompierii, îngroziți de proporțiile mari ale focului, s-au pus se apere clădirile veci­ne. Cu toată munca extremă a pompierilor, focul dușman se transmite imediat și asu­pra caselor d-lui Anton Ivanov compuse din 8 odăi și mai multe atenanse de lem­nărie. La ora două ardeau 5 rînduri de case, 9 grajduri, 7 șuri și 5 bucătării pe o în­tindere aproximativ de 100 metri. Era ceva îngrozitor aspectul incendiului : mii de oa­meni staționați în jurul focului. Incendiul abia a putut fi localizat și stins pe la orele 5 dimineața. Casele d-lor Larion și Buzenchi nu erau asigurate, acele ale d-lor Teodor Zimschi erau asigurate la societatea «Naționala» pe suma de 14.500 lei, ale lui T. Vasilov la «Na­țională» pe suma de 12 mii lei și ale lui An­ton Ivanov la societatea Dacia pe suma de 35 mii lei. O groaznică pruncucidere Mahalaua Sf. Andrei din despărțirea a ll-a a fost viu mișcată de modul cum s’a făptuit următoarea pruncucidere: Tînera Sabina Zisman, servă la d. Iancu Creps, comerciant în strada Sf. Andrei, acum 7 luni a născut din flori un copil de sex bărbătesc, cu cine anume nu se știe. Nenorocita, sătulă de suferințele ce îndura cu creșterea copilului, se hotărăște a-l ucide. Sabina, luni dimineața, pe la ora 5, cum se sculă, ia copilul din albia unde dormea încă, și-l aruncă în privată cu scop de a-l omorî. Copilul căzând, începu a scoate niște țipete grozave , niște megieșe auzind acele țipete alergară în latrină și, cu ajutorul mai multor vecini, reușiră, după multă greutate, a scoate copilul care dădea încă din când în când semne de viață. Sabina, mama copilului, cuprinsă de re­­mușcare și aproape fără cunoștință, ca o sălbatecă se repede printre curioși și-și ia copilul care era deja curățit de murdării, începând a’l alăpta. Desperata mamă s’a predat poliției măr­turisind faptul. Dinsa a fost imediat arestată. Un furt îndrăsneț Sîmbătă 27 Iulie, d. Lupu Kaufman, câr­­ciumar din str. Lozonschi, a fost victima unui furt al cărui autor încă până in prezent n’a fost descoperit. Un individ bine îmbrăcat, venia la d. Lupu aproape de vre’o 10 zile și stătea la masă. Sîmbătă vine la masă pe la ora 1 și jum. p. m.; în acel timp el a descuiat saltarul gardiropului furînd­ suma de 1300 lei. După jumătate de ceas de la plecarea pungașului, verzi un om de la depoul de tutun cu o hârtie de 100 lei spre a i-o schi­mba și cârciumarul ducându-se la saltar, des­chide, însă banii nicăerî. Imediat s’a dat de știre poliției care a făcut mai multe arestări fără însă să dea peste pungaș. Se crede că furul este un pungaș din București. Pagubele pricinuite de furtună Furtuna de vineri seara a făcut în ju­dețul Iași următoarele stricăciuni : 1) Acoperământul bisericei din satul Buz­nea a fost luat și asvârlit de vânt la o de­părtare mare, dărâmându-se și parte din turnul bisericei. 2) Acoperământul și antreul caselor d-luî State din Tg.­Frumos au fost distruse. 3) La 5 cantoane de pe linia ferată dintre Iași-Cucuteni au fost stricate acoperemintele. 4) Toate boloboacele cu ți­ment din gara Cucuteni au fost luate de vânt și duse de-a dura pe șesul Bahluiului ; acoperământul lucrărilor noi din gara Cucutenî asemenea a fost rupt și luat de vânt. La comuna Lăzărenî, 2 lucrători cari d­ă­­deau un stog de fân, au fost luați de vânt cu jumătate de stog și trântiți la pământ. Mai multe vite, cai, oi și paseri au fost ucise și parte dispărute ; într’un cuvânt, locuitorii au păgubi simțitoare. GS­SM lei premiza pentru omorîrea a ori­ce fel de insecte Cu acest nou și infailibil praf, ce noi prezen­tăm publicului, toate insectele ca : moliile, pă­duchii de lemn, puricii, muștele și altele, mor la cea d’Inteiü întrebuințare. Se acordă un premiu, de 500 lei celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația zia­rului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 și ln Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se’ vinde ziarul «Universul». PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 Fie­care cutie a acestor adevărate prafuri (Pe­tidre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului «Universul». O dramă de gelozie la Huși Orașul Huși a fost viu mișcat de o în­tâmplare a cărei urmări au putut fi funeste dar care din fericire s’a mărginit la o sim­plă rănire. In noaptea de 27 Iulie, pe la orele 11, Mi­hai Olaru și cu sergentul major Th. Gheor­­ghiu din reg. Prahova, s’au întâlnit amân­­două în casa femeei Marghioala Manole cu care ambii traiau în concubinaj fără a ști însă unul de altul nimic. Ei se iau numai de­cât la ceartă și, într’un moment, O­­laru scoate un pistol și-l descarcă asupra sergentului major, care cade la pământ scăl­dat în sânge. Din fericire glontele n’a atins de­cât muș­chii din partea stângă a peptului, așa că victima e afară de ori­ce pericol. Criminalul însă din acel moment s’a făcut nevăzut și încă nu s’a dat de el, cu toate cercetările administrației. Procurorul tribunalului anchetează faptul: UN PROVERB PE ZI In trunchiuri uscate nu se prinde altoiul­(grecesc) Afacerea Kirschen din Botoșani «Evenimentul» publică următoarele amă­nunte asupra acestei afaceri : Zilele acestea au fost depuse în peniten­ciarul nostru escrocii Kirschen, tatăl și fiul care e doctor. Iată amănuntele cele mai precise în privința acestei mari escrocherii: Kirschen tatăl s-a apucat să facă co­­mercia cu o casă germană din Berlin, în­­voindu-se să-i procure orz cu 25 lei ma i­eftin la vagon. Primele 10 vagoane le ex­pediază trimițând orz de cea mai bună ca­litate. La a doua comandă, 30 vagoane, de aseme­nea expediază orz de calitate bună, aștep­­tînd­ momentul oportun, ca să i se dea o co­mandă mai mare. In adevăr, casa germană, văzând că se câștigă mult, face o comandă de 120 vagoane trimițându-i niște bani a­­conto, reminînd ca restul să-l trimeată, du­pă primirea recipisei. Atît așteptau ei și îndată d-r Kirschen plecă spre Brăila și Galați și încărca vaporul cu tot felul de tă­ciune și codină. îndată după primirea recipisei, casa ger­mană expediază banii, iar la descărcatul mărfurilor, unul dintre asociați, văzând a­­ceastă escrocherie, se sinucide. S’a inter­venit pe lângă ambasadorul român din Ber­lin, și chiar anul trecut s’a făcut escrocilor interogator și tatăl Kirschen a și fost de­pus, dar în cele din urmă a fost liberat ca neexistînd o lege pentru judecarea supuși­lor străini de acest soi ; cel­ l’alt asociat a și venit în Botoșani sperînd că va scoate ceva bani, dar s’a ales că a fost dat afară din casa escrocilor. In timpul din urmă văduva sinucisului și tovarășul rămas, prin plîngere, au isbutit ca guvernul german să intervie pe lângă cel român și escrocii sunt interogați din nou și Kirschen doctorul a și fost depus. Kir­schen tatăl, fiind bolnav, a rămas acasă, sub — 2 — la paza poliției câte­va zile. Marți 13 a. c. a fost și el depus. Remîne ca amîndoi să fie extrădați Austriei, și aceasta la rîndul ei îi va da autorităților Germane. O CUGETARE PE ZI Unii au obiceiul să spue ca mângâere altora: «Toate trec, toate se schimbă» și tot ei sunt întristați tocmai pentru­ că toate trec, toate se schimbă. Jefuirea unei corăbii grecești Se scrie din Constantinopol : Pirații sau hoții de mare, cari cutreeră de multă vreme apele Arhipelagului, între insulele Chios și Psara, au un bric mic, lung de vre-o 10 metri, foarte ușor și a că­rui construcție nu se deosebește de a celor­­l­alte bricuri cari străbat apele turcești și grecești. Intr’una din zilele trecute, pirații aceștia (ei sunt turci) s’au ascuns în golful sud­­estic al insulei Psara, așteptând pentru seara următoare, sosirea corăbiei «Granissa» pro­prietatea firmei grecești Petridakis din Kas­­tron. Corabia aceasta se dusese cu smo­chine și cu lămâi la Constantinopol și se întorcea cu făină și cu scânduri spre Kas­­tron. Pe la miezul nopței, corabia se apropie de Psara. Pirații au atacat-o în largul mării. Căpitanul corăbiei, un grec bătrân, care a avut în viața lui multe aventuri pe mare, dar n’a avut de a face cu pirații, imediat ce aceștia au sărit pe bord, a strigat oamenilor sei : — La arme ! Imediat răsunară câte­va împușcături. Doi marinari de pe bordul corăbiei și un pirat căzură la pământ după o luptă scurtă, în cari fură omorîțî alți doi pirați. Căpitanul și cei ș­ase matrozi ai lui, cari mai rămă­seseră în viață, au fost biruiți de hoți, cari se aflau în număr de trei ori mai mare. După ce i-au legat pe toți, pirații au înce­put să chinuiască pe căpitan până­ ce acesta le-a dat toți banii, adică 26.000 de franci. Hoții au mai luat doi saci de făină, au sărit apoi în bricul lor și au dispărut repede în largul mării. Grecii de pe bordul corăbiei jefuite abia și-au putut desface legăturile. Ajungând în portul Fastronului au dat de știre Caimaca­­nului despre cele întâmplate. De urma piraților nu s’a putut da până acum. UN SFAT PE ZI Cum se apără pasările cântărețe în contra moliilor.— Pasările cântărețe, mai ales noap­tea, sunt atacate de molii, ori alte secte micuțe, cari se așează pe picioarele paserilor. Un mijloc foarte bun contra acestor insecte pe­­riculoase paserilor, este că seara se pune în colivia pasăre! un petec­­ de postav alb și dimineața se­ pot vedea pe el insectele, cari sunt foarte micuțe și cari peste noapte s’au adunat pe acel petec. LUCETIEI DIN­ TOATA LUMEA O grevă supărătoare.— Greva, începută Sâmbă­ta Lisabona, a tuturor slujbașilor de la uzina de gaz, a produs nenumărate și mari supărări. In timpul nopței, stradele zaceau într’un întunerec adânc. Teatrul, care avea un depozit oare­care de gaz, a putut fi luminat până aproape de sfârșitul reprezintației. De­odată gazul din tuburi se isprăvi și teatrul se cufundă într’o întunecime grozavă. Nu se mai putea vedea la o distanță d’o palmă. Bărbații nu-șî mai vedeau soțiile și vice­versa, copii mamele, părinții copiii, în fine era ca într’un infern. O mare spaimă cuprise pe toți, și ei e­­șiră, îngrămădindu-se, pe ușile cari nu pu­­teau să-i maî încapă. Pe strade întunericul era la fel, și în­treaga populație cunoscu cu drept cuvânt ceea­ ce va să zică... o grevă. Cafenelele, prăvăliile și cele­l­alte stabili­mente au fost luminate cu petroliu și cu «lampioane venețiene». Greva a fost provocată din cauza refuzu­lui directorului uzinei, de a concedia pe toți lucrătorii streini. Greviștii ceruseră aceasta, fiind-că numă­rul streinilor devenise de un timp măricel la uzina de gaz. Ziarele au blamat purtarea directorului, zicând că el și numai el singur e vinovat de toți... ochii scoși prin întunerec. Greviștii erau liniștiți de alt­fel și nu au produs nici o manifestație zgomotoasă. De­sigur însă că vor fi rîs destul de zăpă­ceala oamenilor... întunecați așa pe neaș­teptate. Se crede că această grevă... supărătoare și rară în felul ei, se va termina cât de curând. De alt­fel s’au luat toate măsurile ca po­pulația să nu mai sufere așa de mult, în cazul când greva ar continua. Sgârcenia unei arhi-milionare. — In privința d­e­ Wonderleit, cunoscuta arhi­­milionară din New-York, se spun multe istorioare nostime despre sgârcenia ei. Ea însă nu vrea să se dea nici­odată pe față și caută să-și ascundă acest defect prin glume de tot felul. Ast­fel ea nu obicinuește să dea nici­o­dată bacșiș chelnerilor, cari o servesc pe la vre-un restaurant. Obicinuir­ea se ducea seara la o berărie­­cafenea din centrul New-Yorkului. Toți chelnerii o știau cât e de bogată și știau de asemenea că nu dă bacșiș nici­o­­dată. Intră un chelner nou la berăria-cafenea. Milionăreasa intră și se așeză ca de obi­­ceiü la o masă. întâmplarea făcu ca ea să se așeze tocmai în partea în care servea chelnerul cel nou. Acesta a servi cu foarte multă băgare de seamă și arhi-milionara pricepu îndată că e un «novice». Un alt chelner, voind să rîdă de cel nou venit, îl chemă la o parte și îi zise : — Cucoana asta e foarte bogată și dă tot’d­auna 20 de dolari bacșiș ; ea e foarte darnică dar uitu că rea, trebue să’î aduci aminte dacă vrei să te alegi cu ceva. — Ce spui ?! — Adevărul. Noul chelner băgă la cap asta și când cu­coana plăti și se sculă să plece, el îi zise foarte respectos : — Nădăjduesc că d-na nu ma va uita... — Ah! nu !— făcu archi-milionara bă­­tându-l pe spate—nu vă voi uita, vă voia... scrie amicul meu. Toți chelnerii isbucniră într’un haz nebun și americana nu se sinchisi de loc, și plecă încet... încet... A doua zi chelnerul cu pricina primi o... scrisoare foarte simpatică de la americană și în scrisoare erau... 5 hârtii de câte 20 dolari! Geî­ I’alți chelneri... n’au mai rîs și ame­ricana n’a mai călcat pe acolo. Crima din Bucești Se scrie din Tecuciu. Deună­ zi, pe la orele 7 dimineața, s’a scos din rîul Bâgdad individul loan C. Du­­mi­trache, aproape mort. El a fost transportat la spitalul Ivești, unde i s’au dat primele ajutoare. La între­barea sub-prefectului, el a răspuns că a fost bătut de Petre Coman, consilier comunal, loan Coman, loan Maxim și Ștefan Maxim, jurați. Nenorocitul, după o grea suferință, sucom­bă pe la orele 9 seara. loan Dumitrache, după ce a fost bătut într-un mod îngrozitor, a fost aruncat în Bârlad pe o rîpă de la o înălțime de vre-o 10 metri. Procurorul tribunalului din Tecuciu a deschis o anchetă, iar ucigașii au fost îna­intați justiției. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Am dat știrea despre o încercare de sinu­cidere ce s’a petrecut alaltăieri dimineață în Cișmegiu. Ilustrația de pe pag. 1 a numărului nos­tru de azi reprezintă această scenă. Ofițerul în rezervă Max Alexandru, fost comisar de poliție, a încercat să’șî curme zilele. El s’a oprit aproape de movilă și și-a tras un glonț de revolver în pept. Nenorocitul a fost găsit întins pe bancă. Glonțul și l’a tras în partea stângă a piep­tului. Condus la spitalul Colțea, a fost pansat imediat. Rana nu prezintă nici un pericol. Se crede că mizeria ar fi cauza acestui act trist. Arestarea unui mediator cu 6 fete la Tecuciu Din Tecuciu se scriu următoarele : Duminecă seara, în stația Tecuciu, în ur­ma denunțărea șefului de tren de la acce­leratul ce a plecat din Iași, s’a arestat un mediator, d’împreună cu 5 fete pe cari le transporta la Galați, de unde erau să fie expediate la Cairo. Jom­­ y­ 3) August Jefty Două din fete, din care una e de 15 iar alta numai de 12 ani, sunt supuse austriace dar n’au pașaport. Mediatorul se numește Șmil Koffler și e supus austriac. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia. — Li-Hung-Th­ang a asistat de m­ă­­seară, la otelul Metropol, la un prânz oferit de negustori­ chinezi din Londra, care sunt foarte numeroși și fac un comerț important cu China. D. Curzon asista la acest prânz. Mai multe toas­turi au fost ridicate pentru comerțul Chinei. Austro-Ungaria.­Furtunile care au bântuit zilele acestea Ungaria de nord și sud-est, au pri­cinuit pagube imense care se ridică la 7 mili­oane de i­. 5 oameni au fost trăsniți iar vre-o 9 au perit sub dărîmăturî și s’au înecat. Franța.— «Figaro» publică detalii despre că­lătoria țarului. Ast­fel spune că țarul și țarevna, venind din Krasnoie-Selo și Ustjom­, vor­ sosi la Kiev la 27 August. De aici, după o recreațiune de câte­va zile, vor sosi la Viena la 13 Septembre. La o lună, adică după ce vor fi vizitat Berlinul, Copenhaga și Balmoral, vor sosi la Paris. Germania.— Se scrie din Berlin : Cu toate desmințirile semi-oficiale se menține faima despre situațiunea critică pentru guvern. Se crede că în Wilhelmshöhe se vor întâmpla lucruri mari, mai ales pentru motivul că afară de cancelarul Hohenlohe, a sosit acolo și Hanke Lucanus. Italia.— Baldissera va pleca la Massallah la sfîrșitul lunei Septembrie. Ziarul «Italie» asigură că el se află în perfect acord cu programul colonial al ministerului. Acum Baldissera se duce la Carlsbad. Rusia.— In cercurile bine informate din Pe­tersburg se crede că e foarte probabil, că, pen­tru respirarea cestiuiei cretene se va întruni un congres european. Se zice că mai ales ministrul de externe Lobanov se ocupă cu aceasta idee și face tot posibilul pentru ca congresul să se con­voace la Petersburg. Spania.— Circulă cu insistență svonul că co­mandantul trupelor din Cuba, generalul Weiler, s’a înțeles cu șefii insurgenților spre a înceta ostilitățile. Turcia.— La Salonic, unde grecii sunt în număr mare, poliția e ziua și noaptea în pi­cioare, de teamă ca să nu se facă măceluri în­tre greci și turcii. Pe corabia grecească de co­merț s’a întâmplat o ciocnire între niște turci barcagii și marinarii grecii. A fost și un mort. Desinfectantal „NAVA“ — Aprobat de consiliile sanitare superioare ale României și Italiei. — Premiat în anii 1892—93 cu medalie de aur, și diploma de onoare și de excelență la ex­pozițiile internaționale de igienă, științifice și industriale din orașele Paris, Londra, Bruxelles, Anvers, Saint Cir les Bruxelles, Geneva, Marsilia și Tunis. — Analizat de d. doctor chimist Bernard și recunoscut de d-sa ca compus din elementele cele mai eficace pentru a desinfecta. — Desinfectantul Nava este cel mai puternic și cel mai economic desinfectant cunoscut până azi pentru a desinfecta apartamentele, privățile, vagoanele, rufăriile, etc. etc. — Cu Desinfectantul Nava se poate desinfecta trupul pe calea băilor, gura și dinții și se pot omorî ori­ce insecte, ca omizi, păduchi, purici, ploșniți, etc. — Desinfectantul Nava este de 20 ori mai pu­ternic și mai economic de­cât accrdul fente ori­ce alt desinfectant — Desinfectantul Nava disolvat în apă în pro­porție de unu la mie face să dispară ori­ce mi­ros de putregaiu, pe când accidul fenic disolvat în proporție de unu la sută nu produce nici un efect. §§qf Fie­care familie care va fi­ aprovizionată cu Desinfectantul Nava, va fi păzită de holeră. Prețul: Sticla lei 1.10. In tinidhele de */1 kilo, leî 2. » » »1 » » 3.50. Depozitul principal la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, și la dro­gueria centrală M. Stoenescu, strada Academie No. 2 București. Evenimentele dia Turcia" Constantinopol, 29 Iulie. Zupdi-Pașa, guvernator general din Bru­­sa, a plecat în Creta, însărcinat cu o mi­siune extraordinară. Ischl, 29 iulie. Baronul de Kosjek, ministru austro-un­­gar la­­ Atena, a fost primit în audiență de către împărat. Mâine va pleca la Atena. Atena, 29 iulie. Sâmbătă, turcii au atacat Anopolis, în in­sula Creta. Vr’o 30 de creștini au fost o­­morîți. Londra, 29 iulie. Se anunță din Heraclion ziarului «Times» că casele Cretanilor creștini au fost ocupate de 300 fugari musulmani. Aceștia năvă­lesc în continuu satele creștine vecine. Trupele turcești neregulate au fost res­pinse de mai multe ori, teama că se vor întoarce iar, excită populația. — Prin fir telegrafic — Martirii Căsătoriei Roman de Emile Riehebourg PARTEA II-a Virgină și martiră . Cupa se revarsă Cristiana se duse d’a dreptul la un mare magazin din piața Clichy, de unde cumpără diferite lucruri pentru dînsa și pentru copii; rufărie, stofe, panglici, o pălărie și ghete pentru băețași, pentru fetiță și pentru dînsa; cumpără de asemenea pălării și ghete. Mai cumpără apoi pentru copii câte o jucărie a 95 de bani una. In chipul acesta cheltui aproape două sute de franci din cei cinci sute pe care i-o dă­duse d. de Bloville. După ce plăti tot și lăsă vorbă ca pache­tele să­ i fie aduse acasă, porni să se-n­toarcă repede, având în mână jucăriile. Insă înainte de a se urca în casă, cumpără un litru de vin de la băcan, o bucată de carne de fript de la măcelar, o pâine de la brutar, câte­va prăjituri de la cofetar, iar de la vânzătoare» de fructe cumpără șease mere și două portocale. Se încărcase ast­fel cu merinde. O ! ce însuflețită ’î era fața și cum îi mai straluciau ochii!... ce fericită se simția, săr­mana mamă, gândindu-se că peste o jumă­tate de ceas copiii sei aveau să mănânce o dată bine, așa cum de multă vreme nu mâncaseră, aveau să roază câte o prăjitură și să sugă câte o portocală. Și apoi de asemenea i se umplea pepiul și inima ’î tresăria de bucurie zicându’și că peste câte­va zile micul seu Carol și dră­gălașa sa Renée aveau să fi bine îmbrăcați ca și copiii bogaților. Atunci va putea să iasă cu ef înșiî la plim­­blare, să ’e ducă la squarul Balignolles, pe bulevarde sau chiar în parcul Monceau. In chipul acesta copilașii aveau să aibă loc de jucat, de alergat; nu vor mai fi con­damnați să stea închiși în casă unde le lip­­sia aerul curat și soarele, unde se vestejiau sărmănuții. Cristiana nu prea credea în acele fru­moase făgădueli pe cari i le făcuse d. de Bloville. Nenorociții, cari au trecut prin crude des­­amăgire, cari au cunoscut toate amărăciu­nile, nu prea îndrăznesc a se deda la spe­ranță. Nenorocirea, suferințele i-au făcut sceptici. Cristiana ’și zicea în sine : — Domnul acela mi-a spus toate alea așa ca să vorbească ceva, ca și cum ar fi spus alt­ceva. A venit la mine pentru că făgă­duise mamei, văzându-me în mizeria asta, i s’a făcut milă, mi-a venit în ajutor și mi-a dat bani o sumă mare pentru mine, însă de­sigur mică pentru dînsul de vreme ce e așa bogat. Dar acum s’a sfârșit, acum nici se mai gândește poate la mine. Dar, ori­cum, dînsul m’a ajutat , fie bine­cuvin­tat. Cristiana intră în casă și copiii se repe­ziră la dînsa cu brațele întinse și zicând într’un glas : — Mamă, mamă, eu am fost cuminte. Mai inteiü­puse pe masă lucrurile ce cumpărase , apoi deschise brațele și’și să­rută copiii. Pe urmă le zise : — Drăguții mei, de oare­ce ați fost cu­minți, iată ce v’am cumpărat. Și le desc jucăriile. Copii începură să țipe și să sară de bu­curie. Iar sărmana mamă, cu ochii plini de la­crimi, își zicea : „ Când copiii sunt lipsiți de toate, puțin lucru le trebue ca să fie fericiți. Făcu repede mâncare și se puseră la masă Cristiana șezu între amândoi copiii ca să ’î servească, să le taie bucățelele, ca în­tot­deauna. Sărmanii copii aveau o poftă nebună și apoi mâncarea pe acea zi era așa de bună!... o devorau nu alt­ceva. Și pe urmă aveau și vin amestecat cu apă. Era o adevărată săr­­bătoare. Cristianei îi era de asemenea foame, însă mulțumirea ei era așa de mare, în­cât ’î tăia pofta de mâncare. Era ca în extas înaintea acelor două mici guri cari înghițeau aproa­pe nemestecate bucățelele tăiate mărunt pe câte o farfurie. Mica familie era pe la sfârșitul mesei când iată și băiatul cu lucrurile din piața Clichy, înainte de toate Cristiana așeză rufele în dulap , apoi arătă copiilor, cari începură din nou să strige de bucurie și să bată din palme, pălăriile și ghetele pe cari de asemenea le puse bine. Se apucă apoi și luă măsura hainelor ce trebuia să facă și pe când copiii mâncau portocalele, dînsa se puse pe croit micile hăinuțe, căci pe copii voia să-i îmbrace mai inteia. In aceeași seară se apucă și de cusut. Cu ce plăcere avea să coasă acum câte­va zile. Femeea care se afla în loja portăresei în ziua când d. de Bloville venise la Cristiana și care văzuse pe bancher, nu uitase de a spune bărbatului său că un om, finer încă, foarte bine îmbrăcat, având mutra de mare bogătaș, făcuse vizită Cristianei Mercelier. La 4 zile în urmă, această femee zisese din nou bărbatului său : — Știi pe d-nul acela care a venit la ne­vasta lui Mercellier?.. Ei, i-a dat bani, un pumn de aur poate, căci dînsa a tîrguit ori lucruri de vre-o 300 de franci. Vezi clar ce mare dreptate am avut când am spus că trebue să fie ceva la mijloc ? Acum nu mai e nevoe să ne mai stricăm capul; când un om dă bani unei femei, se știe pentru ce îi dă. Ori­cum, mare noroc are femeea asta a lui Mercellier. Bărbatul,— un bărbat cum sunt mulți,— nu înțelese cât de puțin măgulitoare pentru persoana sa și pentru virtutea nevestei sale erau ultimele cuvinte pe cari le pronunțase dînsa. Bărbatul acestei femei care era așa dis­pusă să judece pe altele după ceea ce era capabilă să facă ea însăși, — bărbatul aces­tei femei, zicem, nu era de aceeași tâmpă ca August Mercelier, de vreme ce se știa din ce trăește, de vreme ce lucra patru sau cinci zile pe săptămână în meșteșugul său de lăcătuș. O! nu era nici dînsul modelul bunilor lucrători; făcea tot­­deauna Lunea albastră, adese­ori și Marțea, une­ori și Mercurea când mahmureala îl îm­­pedica de a se duce la atelier. iya urmai.

Next