Universul, august 1896 (Anul 14, nr. 180-206)
1896-08-01 / nr. 180
Universul 180. DIN IAȘI Un incendiu mare Strada Păcurari a ajuns astăzi un adevărat cuib de incendiurî. Abia mai deunăzî isbucnise un foc mare la casele d-lor Chirilă Ivanov și Diamant și duminică seară, pe la ora 12 și jum., un alt foc îngrozitor a isbucnit tot în aceeași stradă la casele locuite de lipoveanul Ivan Larion cu No. 160. Era ora 12 și jum. când locuitorii Păcurarilor dormiau mai bine. Alarma de foc și puse în picioare, întreaga casă a d-lui Ivan Larion, compusă din 7 camere, era în prada flăcărilor, dimpreună cu 2 grajduri, de unde și-a luat naștere focul, și 3 șuri. Au ars toate lucrurile din casă, tot fânul, orzul, ovăzul,, precum și o vacă ce era legată într’un grajd. Toate secțiile de pompieri au sosit în grabă, însă nu’au putut face nimic căci focul, cu iuțeala fulgerului, s’a transmis asupra caselor vecine ale d-lui Mihai Buzenchi, compuse din 3 odăi, sală, antreu și 2 șuri, distrugându-le imediat ; de acolo focul s’a transmis asupra caselor d-lui Theodor Zimschi, compuse din 9 odăi mari, sală, coridor, 3 grajduri și 2 șuri. In cinci minute focul cuprinde și casele vecine ale c lui Teodor Vasilov compuse din 8 odăi, antret, bucătărie, 2 grajduri mari și 2 șuri pe care le preface în cenușă. Pompierii, îngroziți de proporțiile mari ale focului, s-au pus se apere clădirile vecine. Cu toată munca extremă a pompierilor, focul dușman se transmite imediat și asupra caselor d-lui Anton Ivanov compuse din 8 odăi și mai multe atenanse de lemnărie. La ora două ardeau 5 rînduri de case, 9 grajduri, 7 șuri și 5 bucătării pe o întindere aproximativ de 100 metri. Era ceva îngrozitor aspectul incendiului : mii de oameni staționați în jurul focului. Incendiul abia a putut fi localizat și stins pe la orele 5 dimineața. Casele d-lor Larion și Buzenchi nu erau asigurate, acele ale d-lor Teodor Zimschi erau asigurate la societatea «Naționala» pe suma de 14.500 lei, ale lui T. Vasilov la «Națională» pe suma de 12 mii lei și ale lui Anton Ivanov la societatea Dacia pe suma de 35 mii lei. O groaznică pruncucidere Mahalaua Sf. Andrei din despărțirea a ll-a a fost viu mișcată de modul cum s’a făptuit următoarea pruncucidere: Tînera Sabina Zisman, servă la d. Iancu Creps, comerciant în strada Sf. Andrei, acum 7 luni a născut din flori un copil de sex bărbătesc, cu cine anume nu se știe. Nenorocita, sătulă de suferințele ce îndura cu creșterea copilului, se hotărăște a-l ucide. Sabina, luni dimineața, pe la ora 5, cum se sculă, ia copilul din albia unde dormea încă, și-l aruncă în privată cu scop de a-l omorî. Copilul căzând, începu a scoate niște țipete grozave , niște megieșe auzind acele țipete alergară în latrină și, cu ajutorul mai multor vecini, reușiră, după multă greutate, a scoate copilul care dădea încă din când în când semne de viață. Sabina, mama copilului, cuprinsă de remușcare și aproape fără cunoștință, ca o sălbatecă se repede printre curioși și-și ia copilul care era deja curățit de murdării, începând a’l alăpta. Desperata mamă s’a predat poliției mărturisind faptul. Dinsa a fost imediat arestată. Un furt îndrăsneț Sîmbătă 27 Iulie, d. Lupu Kaufman, cârciumar din str. Lozonschi, a fost victima unui furt al cărui autor încă până in prezent n’a fost descoperit. Un individ bine îmbrăcat, venia la d. Lupu aproape de vre’o 10 zile și stătea la masă. Sîmbătă vine la masă pe la ora 1 și jum. p. m.; în acel timp el a descuiat saltarul gardiropului furînd suma de 1300 lei. După jumătate de ceas de la plecarea pungașului, verzi un om de la depoul de tutun cu o hârtie de 100 lei spre a i-o schimba și cârciumarul ducându-se la saltar, deschide, însă banii nicăerî. Imediat s’a dat de știre poliției care a făcut mai multe arestări fără însă să dea peste pungaș. Se crede că furul este un pungaș din București. Pagubele pricinuite de furtună Furtuna de vineri seara a făcut în județul Iași următoarele stricăciuni : 1) Acoperământul bisericei din satul Buznea a fost luat și asvârlit de vânt la o depărtare mare, dărâmându-se și parte din turnul bisericei. 2) Acoperământul și antreul caselor d-luî State din Tg.Frumos au fost distruse. 3) La 5 cantoane de pe linia ferată dintre Iași-Cucuteni au fost stricate acoperemintele. 4) Toate boloboacele cu țiment din gara Cucuteni au fost luate de vânt și duse de-a dura pe șesul Bahluiului ; acoperământul lucrărilor noi din gara Cucutenî asemenea a fost rupt și luat de vânt. La comuna Lăzărenî, 2 lucrători cari dădeau un stog de fân, au fost luați de vânt cu jumătate de stog și trântiți la pământ. Mai multe vite, cai, oi și paseri au fost ucise și parte dispărute ; într’un cuvânt, locuitorii au păgubi simțitoare. GSSM lei premiza pentru omorîrea a orice fel de insecte Cu acest nou și infailibil praf, ce noi prezentăm publicului, toate insectele ca : moliile, păduchii de lemn, puricii, muștele și altele, mor la cea d’Inteiü întrebuințare. Se acordă un premiu, de 500 lei celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 și ln Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se’ vinde ziarul «Universul». PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 Fiecare cutie a acestor adevărate prafuri (Petidre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului «Universul». O dramă de gelozie la Huși Orașul Huși a fost viu mișcat de o întâmplare a cărei urmări au putut fi funeste dar care din fericire s’a mărginit la o simplă rănire. In noaptea de 27 Iulie, pe la orele 11, Mihai Olaru și cu sergentul major Th. Gheorghiu din reg. Prahova, s’au întâlnit amândouă în casa femeei Marghioala Manole cu care ambii traiau în concubinaj fără a ști însă unul de altul nimic. Ei se iau numai decât la ceartă și, într’un moment, Olaru scoate un pistol și-l descarcă asupra sergentului major, care cade la pământ scăldat în sânge. Din fericire glontele n’a atins decât mușchii din partea stângă a peptului, așa că victima e afară de orice pericol. Criminalul însă din acel moment s’a făcut nevăzut și încă nu s’a dat de el, cu toate cercetările administrației. Procurorul tribunalului anchetează faptul: UN PROVERB PE ZI In trunchiuri uscate nu se prinde altoiul(grecesc) Afacerea Kirschen din Botoșani «Evenimentul» publică următoarele amănunte asupra acestei afaceri : Zilele acestea au fost depuse în penitenciarul nostru escrocii Kirschen, tatăl și fiul care e doctor. Iată amănuntele cele mai precise în privința acestei mari escrocherii: Kirschen tatăl s-a apucat să facă comercia cu o casă germană din Berlin, învoindu-se să-i procure orz cu 25 lei ma ieftin la vagon. Primele 10 vagoane le expediază trimițând orz de cea mai bună calitate. La a doua comandă, 30 vagoane, de asemenea expediază orz de calitate bună, așteptînd momentul oportun, ca să i se dea o comandă mai mare. In adevăr, casa germană, văzând că se câștigă mult, face o comandă de 120 vagoane trimițându-i niște bani aconto, reminînd ca restul să-l trimeată, după primirea recipisei. Atît așteptau ei și îndată d-r Kirschen plecă spre Brăila și Galați și încărca vaporul cu tot felul de tăciune și codină. îndată după primirea recipisei, casa germană expediază banii, iar la descărcatul mărfurilor, unul dintre asociați, văzând această escrocherie, se sinucide. S’a intervenit pe lângă ambasadorul român din Berlin, și chiar anul trecut s’a făcut escrocilor interogator și tatăl Kirschen a și fost depus, dar în cele din urmă a fost liberat ca neexistînd o lege pentru judecarea supușilor străini de acest soi ; cel l’alt asociat a și venit în Botoșani sperînd că va scoate ceva bani, dar s’a ales că a fost dat afară din casa escrocilor. In timpul din urmă văduva sinucisului și tovarășul rămas, prin plîngere, au isbutit ca guvernul german să intervie pe lângă cel român și escrocii sunt interogați din nou și Kirschen doctorul a și fost depus. Kirschen tatăl, fiind bolnav, a rămas acasă, sub — 2 — la paza poliției câteva zile. Marți 13 a. c. a fost și el depus. Remîne ca amîndoi să fie extrădați Austriei, și aceasta la rîndul ei îi va da autorităților Germane. O CUGETARE PE ZI Unii au obiceiul să spue ca mângâere altora: «Toate trec, toate se schimbă» și tot ei sunt întristați tocmai pentru că toate trec, toate se schimbă. Jefuirea unei corăbii grecești Se scrie din Constantinopol : Pirații sau hoții de mare, cari cutreeră de multă vreme apele Arhipelagului, între insulele Chios și Psara, au un bric mic, lung de vre-o 10 metri, foarte ușor și a cărui construcție nu se deosebește de a celorlalte bricuri cari străbat apele turcești și grecești. Intr’una din zilele trecute, pirații aceștia (ei sunt turci) s’au ascuns în golful sudestic al insulei Psara, așteptând pentru seara următoare, sosirea corăbiei «Granissa» proprietatea firmei grecești Petridakis din Kastron. Corabia aceasta se dusese cu smochine și cu lămâi la Constantinopol și se întorcea cu făină și cu scânduri spre Kastron. Pe la miezul nopței, corabia se apropie de Psara. Pirații au atacat-o în largul mării. Căpitanul corăbiei, un grec bătrân, care a avut în viața lui multe aventuri pe mare, dar n’a avut de a face cu pirații, imediat ce aceștia au sărit pe bord, a strigat oamenilor sei : — La arme ! Imediat răsunară câteva împușcături. Doi marinari de pe bordul corăbiei și un pirat căzură la pământ după o luptă scurtă, în cari fură omorîțî alți doi pirați. Căpitanul și cei șase matrozi ai lui, cari mai rămăseseră în viață, au fost biruiți de hoți, cari se aflau în număr de trei ori mai mare. După ce i-au legat pe toți, pirații au început să chinuiască pe căpitan până ce acesta le-a dat toți banii, adică 26.000 de franci. Hoții au mai luat doi saci de făină, au sărit apoi în bricul lor și au dispărut repede în largul mării. Grecii de pe bordul corăbiei jefuite abia și-au putut desface legăturile. Ajungând în portul Fastronului au dat de știre Caimacanului despre cele întâmplate. De urma piraților nu s’a putut da până acum. UN SFAT PE ZI Cum se apără pasările cântărețe în contra moliilor.— Pasările cântărețe, mai ales noaptea, sunt atacate de molii, ori alte secte micuțe, cari se așează pe picioarele paserilor. Un mijloc foarte bun contra acestor insecte periculoase paserilor, este că seara se pune în colivia pasăre! un petec de postav alb și dimineața se pot vedea pe el insectele, cari sunt foarte micuțe și cari peste noapte s’au adunat pe acel petec. LUCETIEI DIN TOATA LUMEA O grevă supărătoare.— Greva, începută Sâmbăta Lisabona, a tuturor slujbașilor de la uzina de gaz, a produs nenumărate și mari supărări. In timpul nopței, stradele zaceau într’un întunerec adânc. Teatrul, care avea un depozit oarecare de gaz, a putut fi luminat până aproape de sfârșitul reprezintației. Deodată gazul din tuburi se isprăvi și teatrul se cufundă într’o întunecime grozavă. Nu se mai putea vedea la o distanță d’o palmă. Bărbații nu-șî mai vedeau soțiile și viceversa, copii mamele, părinții copiii, în fine era ca într’un infern. O mare spaimă cuprise pe toți, și ei eșiră, îngrămădindu-se, pe ușile cari nu puteau să-i maî încapă. Pe strade întunericul era la fel, și întreaga populație cunoscu cu drept cuvânt ceea ce va să zică... o grevă. Cafenelele, prăvăliile și celelalte stabilimente au fost luminate cu petroliu și cu «lampioane venețiene». Greva a fost provocată din cauza refuzului directorului uzinei, de a concedia pe toți lucrătorii streini. Greviștii ceruseră aceasta, fiind-că numărul streinilor devenise de un timp măricel la uzina de gaz. Ziarele au blamat purtarea directorului, zicând că el și numai el singur e vinovat de toți... ochii scoși prin întunerec. Greviștii erau liniștiți de altfel și nu au produs nici o manifestație zgomotoasă. Desigur însă că vor fi rîs destul de zăpăceala oamenilor... întunecați așa pe neașteptate. Se crede că această grevă... supărătoare și rară în felul ei, se va termina cât de curând. De altfel s’au luat toate măsurile ca populația să nu mai sufere așa de mult, în cazul când greva ar continua. Sgârcenia unei arhi-milionare. — In privința de Wonderleit, cunoscuta arhimilionară din New-York, se spun multe istorioare nostime despre sgârcenia ei. Ea însă nu vrea să se dea niciodată pe față și caută să-și ascundă acest defect prin glume de tot felul. Astfel ea nu obicinuește să dea niciodată bacșiș chelnerilor, cari o servesc pe la vre-un restaurant. Obicinuirea se ducea seara la o berăriecafenea din centrul New-Yorkului. Toți chelnerii o știau cât e de bogată și știau de asemenea că nu dă bacșiș niciodată. Intră un chelner nou la berăria-cafenea. Milionăreasa intră și se așeză ca de obiceiü la o masă. întâmplarea făcu ca ea să se așeze tocmai în partea în care servea chelnerul cel nou. Acesta a servi cu foarte multă băgare de seamă și arhi-milionara pricepu îndată că e un «novice». Un alt chelner, voind să rîdă de cel nou venit, îl chemă la o parte și îi zise : — Cucoana asta e foarte bogată și dă tot’dauna 20 de dolari bacșiș ; ea e foarte darnică dar uitu că rea, trebue să’î aduci aminte dacă vrei să te alegi cu ceva. — Ce spui ?! — Adevărul. Noul chelner băgă la cap asta și când cucoana plăti și se sculă să plece, el îi zise foarte respectos : — Nădăjduesc că d-na nu ma va uita... — Ah! nu !— făcu archi-milionara bătându-l pe spate—nu vă voi uita, vă voia... scrie amicul meu. Toți chelnerii isbucniră într’un haz nebun și americana nu se sinchisi de loc, și plecă încet... încet... A doua zi chelnerul cu pricina primi o... scrisoare foarte simpatică de la americană și în scrisoare erau... 5 hârtii de câte 20 dolari! Geî I’alți chelneri... n’au mai rîs și americana n’a mai călcat pe acolo. Crima din Bucești Se scrie din Tecuciu. Deună zi, pe la orele 7 dimineața, s’a scos din rîul Bâgdad individul loan C. Dumitrache, aproape mort. El a fost transportat la spitalul Ivești, unde i s’au dat primele ajutoare. La întrebarea sub-prefectului, el a răspuns că a fost bătut de Petre Coman, consilier comunal, loan Coman, loan Maxim și Ștefan Maxim, jurați. Nenorocitul, după o grea suferință, sucombă pe la orele 9 seara. loan Dumitrache, după ce a fost bătut într-un mod îngrozitor, a fost aruncat în Bârlad pe o rîpă de la o înălțime de vre-o 10 metri. Procurorul tribunalului din Tecuciu a deschis o anchetă, iar ucigașii au fost înaintați justiției. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Am dat știrea despre o încercare de sinucidere ce s’a petrecut alaltăieri dimineață în Cișmegiu. Ilustrația de pe pag. 1 a numărului nostru de azi reprezintă această scenă. Ofițerul în rezervă Max Alexandru, fost comisar de poliție, a încercat să’șî curme zilele. El s’a oprit aproape de movilă și și-a tras un glonț de revolver în pept. Nenorocitul a fost găsit întins pe bancă. Glonțul și l’a tras în partea stângă a pieptului. Condus la spitalul Colțea, a fost pansat imediat. Rana nu prezintă nici un pericol. Se crede că mizeria ar fi cauza acestui act trist. Arestarea unui mediator cu 6 fete la Tecuciu Din Tecuciu se scriu următoarele : Duminecă seara, în stația Tecuciu, în urma denunțărea șefului de tren de la acceleratul ce a plecat din Iași, s’a arestat un mediator, d’împreună cu 5 fete pe cari le transporta la Galați, de unde erau să fie expediate la Cairo. Jom y 3) August Jefty Două din fete, din care una e de 15 iar alta numai de 12 ani, sunt supuse austriace dar n’au pașaport. Mediatorul se numește Șmil Koffler și e supus austriac. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia. — Li-Hung-Thang a asistat de măseară, la otelul Metropol, la un prânz oferit de negustori chinezi din Londra, care sunt foarte numeroși și fac un comerț important cu China. D. Curzon asista la acest prânz. Mai multe toasturi au fost ridicate pentru comerțul Chinei. Austro-Ungaria.Furtunile care au bântuit zilele acestea Ungaria de nord și sud-est, au pricinuit pagube imense care se ridică la 7 milioane de i. 5 oameni au fost trăsniți iar vre-o 9 au perit sub dărîmăturî și s’au înecat. Franța.— «Figaro» publică detalii despre călătoria țarului. Astfel spune că țarul și țarevna, venind din Krasnoie-Selo și Ustjom, vor sosi la Kiev la 27 August. De aici, după o recreațiune de câteva zile, vor sosi la Viena la 13 Septembre. La o lună, adică după ce vor fi vizitat Berlinul, Copenhaga și Balmoral, vor sosi la Paris. Germania.— Se scrie din Berlin : Cu toate desmințirile semi-oficiale se menține faima despre situațiunea critică pentru guvern. Se crede că în Wilhelmshöhe se vor întâmpla lucruri mari, mai ales pentru motivul că afară de cancelarul Hohenlohe, a sosit acolo și Hanke Lucanus. Italia.— Baldissera va pleca la Massallah la sfîrșitul lunei Septembrie. Ziarul «Italie» asigură că el se află în perfect acord cu programul colonial al ministerului. Acum Baldissera se duce la Carlsbad. Rusia.— In cercurile bine informate din Petersburg se crede că e foarte probabil, că, pentru respirarea cestiuiei cretene se va întruni un congres european. Se zice că mai ales ministrul de externe Lobanov se ocupă cu aceasta idee și face tot posibilul pentru ca congresul să se convoace la Petersburg. Spania.— Circulă cu insistență svonul că comandantul trupelor din Cuba, generalul Weiler, s’a înțeles cu șefii insurgenților spre a înceta ostilitățile. Turcia.— La Salonic, unde grecii sunt în număr mare, poliția e ziua și noaptea în picioare, de teamă ca să nu se facă măceluri între greci și turcii. Pe corabia grecească de comerț s’a întâmplat o ciocnire între niște turci barcagii și marinarii grecii. A fost și un mort. Desinfectantal „NAVA“ — Aprobat de consiliile sanitare superioare ale României și Italiei. — Premiat în anii 1892—93 cu medalie de aur, și diploma de onoare și de excelență la expozițiile internaționale de igienă, științifice și industriale din orașele Paris, Londra, Bruxelles, Anvers, Saint Cir les Bruxelles, Geneva, Marsilia și Tunis. — Analizat de d. doctor chimist Bernard și recunoscut de d-sa ca compus din elementele cele mai eficace pentru a desinfecta. — Desinfectantul Nava este cel mai puternic și cel mai economic desinfectant cunoscut până azi pentru a desinfecta apartamentele, privățile, vagoanele, rufăriile, etc. etc. — Cu Desinfectantul Nava se poate desinfecta trupul pe calea băilor, gura și dinții și se pot omorî orice insecte, ca omizi, păduchi, purici, ploșniți, etc. — Desinfectantul Nava este de 20 ori mai puternic și mai economic decât accrdul fente orice alt desinfectant — Desinfectantul Nava disolvat în apă în proporție de unu la mie face să dispară orice miros de putregaiu, pe când accidul fenic disolvat în proporție de unu la sută nu produce nici un efect. §§qf Fiecare familie care va fi aprovizionată cu Desinfectantul Nava, va fi păzită de holeră. Prețul: Sticla lei 1.10. In tinidhele de */1 kilo, leî 2. » » »1 » » 3.50. Depozitul principal la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, și la drogueria centrală M. Stoenescu, strada Academie No. 2 București. Evenimentele dia Turcia" Constantinopol, 29 Iulie. Zupdi-Pașa, guvernator general din Brusa, a plecat în Creta, însărcinat cu o misiune extraordinară. Ischl, 29 iulie. Baronul de Kosjek, ministru austro-ungar la Atena, a fost primit în audiență de către împărat. Mâine va pleca la Atena. Atena, 29 iulie. Sâmbătă, turcii au atacat Anopolis, în insula Creta. Vr’o 30 de creștini au fost omorîți. Londra, 29 iulie. Se anunță din Heraclion ziarului «Times» că casele Cretanilor creștini au fost ocupate de 300 fugari musulmani. Aceștia năvălesc în continuu satele creștine vecine. Trupele turcești neregulate au fost respinse de mai multe ori, teama că se vor întoarce iar, excită populația. — Prin fir telegrafic — Martirii Căsătoriei Roman de Emile Riehebourg PARTEA II-a Virgină și martiră . Cupa se revarsă Cristiana se duse d’a dreptul la un mare magazin din piața Clichy, de unde cumpără diferite lucruri pentru dînsa și pentru copii; rufărie, stofe, panglici, o pălărie și ghete pentru băețași, pentru fetiță și pentru dînsa; cumpără de asemenea pălării și ghete. Mai cumpără apoi pentru copii câte o jucărie a 95 de bani una. In chipul acesta cheltui aproape două sute de franci din cei cinci sute pe care i-o dăduse d. de Bloville. După ce plăti tot și lăsă vorbă ca pachetele să i fie aduse acasă, porni să se-ntoarcă repede, având în mână jucăriile. Insă înainte de a se urca în casă, cumpără un litru de vin de la băcan, o bucată de carne de fript de la măcelar, o pâine de la brutar, câteva prăjituri de la cofetar, iar de la vânzătoare» de fructe cumpără șease mere și două portocale. Se încărcase astfel cu merinde. O ! ce însuflețită ’î era fața și cum îi mai straluciau ochii!... ce fericită se simția, sărmana mamă, gândindu-se că peste o jumătate de ceas copiii sei aveau să mănânce o dată bine, așa cum de multă vreme nu mâncaseră, aveau să roază câte o prăjitură și să sugă câte o portocală. Și apoi de asemenea i se umplea pepiul și inima ’î tresăria de bucurie zicându’și că peste câteva zile micul seu Carol și drăgălașa sa Renée aveau să fi bine îmbrăcați ca și copiii bogaților. Atunci va putea să iasă cu ef înșiî la plimblare, să ’e ducă la squarul Balignolles, pe bulevarde sau chiar în parcul Monceau. In chipul acesta copilașii aveau să aibă loc de jucat, de alergat; nu vor mai fi condamnați să stea închiși în casă unde le lipsia aerul curat și soarele, unde se vestejiau sărmănuții. Cristiana nu prea credea în acele frumoase făgădueli pe cari i le făcuse d. de Bloville. Nenorociții, cari au trecut prin crude desamăgire, cari au cunoscut toate amărăciunile, nu prea îndrăznesc a se deda la speranță. Nenorocirea, suferințele i-au făcut sceptici. Cristiana ’și zicea în sine : — Domnul acela mi-a spus toate alea așa ca să vorbească ceva, ca și cum ar fi spus altceva. A venit la mine pentru că făgăduise mamei, văzându-me în mizeria asta, i s’a făcut milă, mi-a venit în ajutor și mi-a dat bani o sumă mare pentru mine, însă desigur mică pentru dînsul de vreme ce e așa bogat. Dar acum s’a sfârșit, acum nici se mai gândește poate la mine. Dar, oricum, dînsul m’a ajutat , fie binecuvintat. Cristiana intră în casă și copiii se repeziră la dînsa cu brațele întinse și zicând într’un glas : — Mamă, mamă, eu am fost cuminte. Mai inteiüpuse pe masă lucrurile ce cumpărase , apoi deschise brațele și’și sărută copiii. Pe urmă le zise : — Drăguții mei, de oarece ați fost cuminți, iată ce v’am cumpărat. Și le desc jucăriile. Copii începură să țipe și să sară de bucurie. Iar sărmana mamă, cu ochii plini de lacrimi, își zicea : „ Când copiii sunt lipsiți de toate, puțin lucru le trebue ca să fie fericiți. Făcu repede mâncare și se puseră la masă Cristiana șezu între amândoi copiii ca să ’î servească, să le taie bucățelele, ca întotdeauna. Sărmanii copii aveau o poftă nebună și apoi mâncarea pe acea zi era așa de bună!... o devorau nu altceva. Și pe urmă aveau și vin amestecat cu apă. Era o adevărată sărbătoare. Cristianei îi era de asemenea foame, însă mulțumirea ei era așa de mare, încât ’î tăia pofta de mâncare. Era ca în extas înaintea acelor două mici guri cari înghițeau aproape nemestecate bucățelele tăiate mărunt pe câte o farfurie. Mica familie era pe la sfârșitul mesei când iată și băiatul cu lucrurile din piața Clichy, înainte de toate Cristiana așeză rufele în dulap , apoi arătă copiilor, cari începură din nou să strige de bucurie și să bată din palme, pălăriile și ghetele pe cari de asemenea le puse bine. Se apucă apoi și luă măsura hainelor ce trebuia să facă și pe când copiii mâncau portocalele, dînsa se puse pe croit micile hăinuțe, căci pe copii voia să-i îmbrace mai inteia. In aceeași seară se apucă și de cusut. Cu ce plăcere avea să coasă acum câteva zile. Femeea care se afla în loja portăresei în ziua când d. de Bloville venise la Cristiana și care văzuse pe bancher, nu uitase de a spune bărbatului său că un om, finer încă, foarte bine îmbrăcat, având mutra de mare bogătaș, făcuse vizită Cristianei Mercelier. La 4 zile în urmă, această femee zisese din nou bărbatului său : — Știi pe d-nul acela care a venit la nevasta lui Mercellier?.. Ei, i-a dat bani, un pumn de aur poate, căci dînsa a tîrguit ori lucruri de vre-o 300 de franci. Vezi clar ce mare dreptate am avut când am spus că trebue să fie ceva la mijloc ? Acum nu mai e nevoe să ne mai stricăm capul; când un om dă bani unei femei, se știe pentru ce îi dă. Oricum, mare noroc are femeea asta a lui Mercellier. Bărbatul,— un bărbat cum sunt mulți,— nu înțelese cât de puțin măgulitoare pentru persoana sa și pentru virtutea nevestei sale erau ultimele cuvinte pe cari le pronunțase dînsa. Bărbatul acestei femei care era așa dispusă să judece pe altele după ceea ce era capabilă să facă ea însăși, — bărbatul acestei femei, zicem, nu era de aceeași tâmpă ca August Mercelier, de vreme ce se știa din ce trăește, de vreme ce lucra patru sau cinci zile pe săptămână în meșteșugul său de lăcătuș. O! nu era nici dînsul modelul bunilor lucrători; făcea totdeauna Lunea albastră, adeseori și Marțea, uneori și Mercurea când mahmureala îl împedica de a se duce la atelier. iya urmai.