Universul, decembrie 1896 (Anul 14, nr. 285-308)

1896-12-08 / nr. 291

, <hiNvtr At v ’’ i. A­ Z&*­­iMnaM Soarele @© ci*­et © Rej. ntința Hăs*l­ănească Se vindecă dupe cele mai nouî metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești Dr. T­HO II — No. 1. STRADA EMIGRA­TII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctorul I. YELLAN Specialist pentru Boale interne și sifilitice Consultațiuni de la 1—Sp. m. și la orele 6 p.m. STRADA LUTERANĂ No. 19 885 12 Tratament special B0ÄLE NERVOASE și BOALE BE OSHI Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctoral ILEX. ATHANASSIÖ de la Facultatea din Paris e­alda. VĂCĂREȘTI 102 — Consultațium­ de la 2—4 p. m. — 889 15 Boctoral MIRON Asistent de Profesor Medic la clinica specială de boale de piele și sifilitice din spitalul Colțea .— Bulevardul CAROL No. 74 — Consultațiuni de la 1—4 p. m­. 1462 (5) Doctorul Steinhart Special pentru Doare d­e copii .— Strad­a. Carol 3>TO.­­2 — 743 (30) Doctorul D. LEBEL MALADII INTERNE ȘI DE COPII — Calea Moșilor No. 59 — (Intrarea prin strada General-Florescu) Consultațiuni de la orele 1 — 8 p. m. — PENTRU SĂRĂCI GRATIS — 742______________ (36) DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de­ gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi scoaterea­ NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN A­NE­ST­ESI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare,­ însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — 827 ’ 25 CASA DE SANATATE 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE Și SYPMLITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 ’dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se ab­ossoe (vaccinează și revaccinează) cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea numai 1 leii Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor siphilitice. 99 Strada Armenească 28 Consultațiuni gratuite în toate zilele afară de Joia și sărbătorile . De la S—9 boale de piele și venerice. De la O’/a—11 boale interne. De la 10Vî—1­1/« boale de copil. De la 12—1 boale de dinți. De la D/s—27a chirurgie și boale de femei. De la 2—3 boale de gât, nas și urechi. Joia la aceleași ore consultațiuni a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. 774 30 Noul Mitropolit Primat Iosif Gh­eorgh­ian.—(Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Sâmbătă 7 Decembrie.—Păr. Ambrosie. Catolic Sâmbătă 19 Decembrie.—Nemesia. Ref. soarelui 7.34 f Ap. soarelui 4.21 Aristoane garantate Mărimea­­ I cu 16 tonuri de oțel și 6 note de metal, loi 25. Mărimea II cu 18 tonuri de oțel și 6 note de metal, lei 35, franco în toată țara. Com­andele să se adreseze magazinului de instrumente și note muzicale A. S. PATIN, bucurești, calea Victoriei No. 24, singurul care garantează soliditatea fie­cărui instrument ce vinde. Cataloagele gratis și franco. m : . 10 5 Bani în Capitală. 10 Bani în județe Profităm de instalarea noului Cap al Bi­­sericei pentru ai supune câte­va reflecțiuni, ce credem că vor găsi la I. P. S. La o apreciere dreaptă, dorim ca să putem constata cât de curînd că cu arhipăstoria sa a început o eră nouă pen­tru Biserica noastră. București, 7 Decembrie, leul Mitropolit Precum am spus într’un immer trecut al ziarului nostru, chestia Mitropolitului Ghe­­nadie s’a închis în modul cel mai mulțumitor și pacea, adânc turburată, a fost ast­fel restabilită în Biserica noastră. Cele două piedici, ordonanța judecătorului de instrucție asupra vinelor de drept co­mun ce se împuiau Mitropolitului Ghenadie și sentința s­ lului Sinod din 20 Mai, anul curent, au fost înlăturate și Ghenadie Pe­­trescu a fost readus în scaunul și drep­turile sale. In același timp, Mitropolitul și-a dat demisiunea, rămânând Arhiereu. Afară de discuțiile ce vor urma în Cameră asupra câtor­va întâmplări anunțate, ches­tiunea e deci definitiv închisă. * ¥ ¥ In locul rămas vacant, ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei și primat al României, a fost ales părintele Iosef Gheorghian, care mai întâs a trebuit să fie proclamat episcop al Romanului. Părintele Iosif e cunoscut, foarte bine nu numai de lumea noastră clericală, ci și de cea laică. Fost Mitropolit Primat de la 1887 până la 1893, I. P. S. Sa a lăsat cele mai bune amintiri, fiind Înzestrat cu cele mai bune calități pentru înalta sarcină de archipăstor. Cult,­­drept, blând, I. P. S. Sa va știi să conducă biserica noastră pe calea cea mai bună. Cele petrecute în sinul Bisericii noastre de uni șir de ani încoace, arată limpede or și cui că starea s­lului și străvechiului a­­șezământ nu e mulțumitoare. Nu e un secret pentru nimeni că I. P. S. Sa părintele Iosif a părăsit scaunul mi­tropolitan, când l-a avut întâia oară, adânc amărât și desgustat. Cele ce s’au petrecut de atunci încoace, până în ziua de astăzi, n’au fost de natură a ne convinge că starea Biseri­ceî noastre s’a îndreptat întru ceva; din potrivă, sta­rea ei s’a înrăutățit, răul a mers crescând și a luat proporții colosale, până ce a dat naștere unui mare­­ scandal. In asemenea condițiuni, suntem în drep să credem că părintele losif Gheorghian,­­pri­­m­­ind a părăsi liniștea retragerii sale de la Căldărușani la care ținea atât de mult și a s-a urca din nou pe scaunul mitropolitan, a făcut aceasta cu hotărîrea de a-și consacra restul zilelor sale la îndreptarea stări de lu­cruri de astăzi, la ridicarea Bisericii. Dacă va fi așa precum împrejurările ne daiî dreptul să bănuim, putem asigura pe I. P. S. Sa că toți drept credincioșii îi vor aproba, dându-i tot sprijinul. Biserica noastră suferă de două mari rele: lipsa de ordine, în primul loc, și starea îna­poiată a clerului nostru. Nu este ordine și trebuie să se introducă, pentru că alt­fel Biserica se va slăbi și va pierde di­n prestigiul ei. Poate că noul Mitropolit e omul cel mai potrivit pentru împlinirea acestei lipse, fiind și cult și blând din fire. Clerul nostru e foarte îndărăt, atât cel de mir cât și cel monahal, și e o mare nece­sitate de Stat ca el să fie ridicat din acea­stă stare. Noi ne punem toată nădejdea în I. P. S. La noul Mitropolit și, urându-I ani mulți, DIN SPANIA (Corespondență particulară a ziarului «Universul» Madrid, 2 Decembrie. Alta versiune asupra morții lui Maceo Relațiile dintre Spania și Statele­ Unite se înăspresc din ce în ce mai mult. Iată după zia­rul american «New­ York Herald» modul cum a murit Maceo. După el șeful insurgenților ar fi fost otrăvit de oamenii­ din jurul său, cari au fost cumpă­rați de spanioli. Otrava, cumpărată la New­ York, ar fi fost trimeasă la Cuba spre a se o­­trăvi nu numai Maceo, dar și Maximo Gomez. Planul ar fi fost descoperit și toate sforțările ce s’au făcut au rămas zadarnice, căci Maceo n’a putut fi înștiințat la timp. Se adaugă că doctorul Cerrud­a, medicul lui Maceo, care a fugit la spanioli, ar putea spune multe despre misterul care înconjoară moartea lui Maceo. Tot prin cercurile bine informate se asigură că președintele Cleveland, interogat asupra mor­tai lui Maceo, ar fi răspuns că dacă asasinatul se va proba, Spania va fi constrânsă să-și dea seama de acest omor, căci Maceo era considerat ca un erou legendar în libera Americă. Ambasada spaniolă din New-York e zi și noapte Supravegh­iată, căci sunt serioase temeri de vre­un atac. Insurecția din Cuba După știrile sosite din Cuba, generalul Wey­­ler crede că moartea lui Maceo va avea o in­fluență decisivă asupra insurecțiunei. Pacificarea, de acum încolo, va fi opera unei lucrări de trei săptămâni cel mult. Intr’adevăr că bandele de rebeli cubani, des­­concentrați prin moartea lui Maceo, s’au retras la răsăritul insulei. Negrii mai cu seamă sunt loviți de acest eveniment care ’i privează de a­­cela pe care ’la considerat­ ca șef. Afacerea vaporului «Laurada» Toată lumea pe aici nu vorbește acum de alt­ceva de­cât despre vaporul «Laurada». «Laurada» e un vapor american care a pără­sit de curând Statele­ Unite cu o încurcătură de arme pentru insurgenții cubani. Se crede că a­ Duminecă, 8 (20) Decembrie 1896 a­ cest vapor va sosi peste vre-o^ doue­ zile la 'ilF le 'ța. .'s Guvernul american a insarcinat4^eu.Am*fostrui­seu la Madrid de a sfătui pe căpitanul vaporu­lui «Laurada» de a cere consulului american la Valența de a’i servi ca mijlocitor, de a ’lu sfă­tui de’ asemenea să nu acosteze în port, lăsân­­du-i responsabilitatea de ceea ce se va întâm­pla dacă el nu va urma aceste sfaturi. D. Canovas, primul ministru, a declarat ziariștilor, relativ la Laurada, că guvernul nu putea să interzică intrarea într-un port spa­niol al unui vas aparținând unei națiuni amice. El va interzice numai vasului de a pătrunde până la cheia. Incrucișătorul «Infanta Thereza» a plecat din Cartagina la Valența spre a face ca vaporul «Lau­rada» să ancoreze dincolo de rada portului. Agitația publicului Agitarea produsă de anunțarea apropiatei so­siri a vaporului, «Laurada», merge din ce în ce crescând. Acest vapor era până alaltă-ieri la Mesina, a­­gentul reprezintând la Valența pe armatorul «Lau­radei» a primit o depeșă anunțând sosirea va­porului și dându-i ordinul de a prepara 4000 de portocale. Agentul a înștiințat pe consulul Sta­­telor­ Unite, care a relatat imediat totul prefec­tului. Agentul a telegrafiat casei sale din Baltimore spunându-i că sosirea «Lauradeî» ar provoca un conflict. Armatonul a răspuns că vaporul său face un comerț licit, pe acel al fructelor, că fostul echi­­pagi­l fusese cu totul schimbat și deci nu există nici un motiv pentru ca vasul să-și schimbe iti­­nerariu. Consulul Statelor­ Unite a prevenit în acelaș timp, prin telegramă, pe căpitanul «Lauradeî» de a nu veni la Valența, dar vaporul plecase din Mesina. El a telegrafiat atunci armatorului din Bshtimora, prevenindu-i că vasul face o călătorie zadarnică, căci nimeni din Valența nu-i va fur­ni­za încărcătura de care are nevoe. Autoritățile continuă a lua toate precauțiunile posibile spre a evita vr’un incident neplăcut. Dacă «Laurada» va sosi, i se va da ordin de a sta departe de port și de a pleca imediat ce hâr­tiile îi vor fi în­­ regulă. In­ bi­rourile agențiilor, vamale s’a afișat azi un placard spunând că n’ar fi un bun spaniol acela ce ar consimți a da cel mai mic serviciu vaporului «Laurada». E sigur că acest vapor nu va găsi în Valența nici un consemnatar, nici un încărcător și nici un pilot spre a intra în port. Geandarmii sunt consemnați. Terasele caselor sunt pline de curioși cari cu ochii scrutători se uită la orizont spre a zări va­sul «Laurada». Sunt mai multe păreri : unii spun că vasul va sosi azi sau mâine, iar alții că el nu va sosi de loc. Valadolid ■mmm Ciocnirea a dusé vapoare pe Donare (6 oameni Înecați) In seara de 3 Decembrie la orele 8 luni. noaptea, în josul portului Reni s’au abordat (ciocnit) remorcherul «Pasalaqua» sub pa­vilion italian, cu vaporașul «Prutul» al socie­­tatei comerciale de navigațiune al Prutului, Zamfirescu, Yovell și Poppovici. Remor­cherul «Pasalaqua», care mergea în josul Dunărei, în urma violentei lovituri primite, s-a cufundat imdiat. Vaporașul «Prutul», cu toate stricăciunile suferite, totuși a putut să-și urmeze cursa, și a sosit în portul Galați, aducând pe bor­dul său pe nefericitul căpitan al remor­cherului «Pasalaqua», unicul care a scăpat cu viață din lot personalul cufundatului remorcher italian. S’au înecat 5 marinari și fochistul. D. maior Poenaru, căpitanul portului Galați, a început era interogatoriul echipa­­giului vaporașului «Prutul», iar interogatorul căpitanului remorcherului «Pasalaqua», a a trebuit să fie amânat pe azi, din cauză că nefericitul căpitan, în urma accidentului întâmplat, se află într’o stare de supraexci­­tare nervoasă continuă și în căutarea me­dicilor.­­ Remorcherul «Pasalaqua», se zice, că ar fi fost asigurat pentru suma de 40.000 lei. Din deposițiunile de până acum a mar­torilor, rezultă că causa abordagiului, este o manevră greșită a ambelor vase, care atât din causa pâclei, cât și a curentului Dunărei, n’au putut la timp să schimbe di­recția lupta și fatalmente au trebuit să se întâlnească în calea lor. K­iD­tro­­vok. Mort din bătae Indivizii I. Popa, V. I. Popa și V. Gheor­­ghe, toți din comuna Fruntișeni, acest ju­deț, luându-se la bătae între ei, V. I. Popa a dat cu un restem­ de fier în capul lui V. Gheorghe, causându-i lesiuni așa de grave, în­cât după câte­va zile de suferințele.în spi­talul Bârlad și Elena Beldiman, a­u încetat din viață. Autorii acestei crime au fost depuși în a­­restul județului. Călcat de căruță Locuitorul Alexandru Boca din comuna Zorleni, acest județ, pe când se scobora cu carul încărcat, de pe valea din dosul coșe­­rilor moșiei regale din Zorleni, și­nc­ iule.

Next