Universul, ianuarie 1897 (Anul 15, nr. 1-26)

1897-01-28 / nr. 23

HBfl Soarele as ©<3ir»at © He^silința Bărbâtească Se vindecă după cele mai nouî metode, radi­cal și fără durere și impedicare, după experiență de 25 an­i de specialitate în boli lumești »% THOR — No. 1, STRADA JUMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevos Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctor Telesen DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA No. 10 (etagiul I-iü) 583 36 Dr. A. ȚURI No. 46, — Calea Văcărești, — No. 46 Consultațiuni de la orele 1 — 3 și de la 6—7 p. m.­ 775—(36) Dr. I. PODIULEII Cu o practică de 6 ani in serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANĂ­ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au­ o reducere de jumătate din preturile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boațelor de stomac după metodele cele mai noi 219 Doctor MAL MORI LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boala interne ieraei și faceri Consultatului de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat: 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. D 0QT 03UL G­ABIL 0YM de la facultatea de medicină din Paris Suceial în BOALE de FEMEI si COPII M­A­M­O­S Consultarium in toate zilele de la 2—3 p. m. Î8, STRADA CAROL, 18 1012 39 BÜOTOR­S BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți în New-York De 18 arii specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultaliuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — 1021 25 Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la BOCT0E FIMEH Specialist în boale de femei, copii și ocle. — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 DOCTORUL SAMUR de la Facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac — 27, Strada Doamnei, 27 — Consulta­țiuni de la 2—4 812 ‘ 75 Tuberculosa pulmonară (ataca!) Se vindecă în mod sigur în primele două grade și se ameliorează în al treilea de Doctor H. Lupus, Calea Dudești 10 Rochii, Jupe, Corsage, Pelerine, Lin­gerie, se execută în atelierul de croi­torie din strada Teilor No. 164, cu preț mode­rat. — Directoare : B.ghina G. Minculscu. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Luni 27 Ianuarie.—­­ Aducerea relicve­lor lui Sf. Ion gură de aur. Catolic Luni 8 Februarie.— Ioan Mil. Rés. soarelui 7.12 Ap. soarelui 5.18 București, 27 Ianuarie. repaosu­l duminical Astă­zi va veni în discuțiunea Camerei proiectul de lege pentru repaosul dumi­nical. Tratând în diferite rânduri această ches­tiune, care pasionează atît de mult cercurile noastre industriale și comerciale, am expli­cat ce greu e a se legifera în asemenea materie , interesele variând la nesfîrșit de la o branșă la alta și de la o localitate la alta, nu se pot reglementa printr’o lege care să satisfacă pe toată lumea. De aceea, în­tot­dea­una am îndemnat pe patroni și pe impiegați ca prin bună înțelegere între ei să rezolve chestiunea, căci numai pe această cale se pot împăca toate interesele spre mul­țumirea generală. Nu s’a putut ajunge însă la un capăt pe calea aceasta, și guvernul actual și-a luat sarcina să dezlege chestiunea printr’o lege. * * * După cât se poate judeca la prima ve­dere și fără nici o experiență, proiectul pare chibzuit. Prin el se face mai în­tâi deosebire între sate și orașe, supunându-se la un regim deosebit. La sate, cârciumile și stabilimentele co­merciale vor trebui să fie închise dumini­cile și sărbătorile până la ora 12. Natural, guvernul s’a gândit aci la interesul Biseri­­cei și foarte bine a făcut. Cârciumarii nu vor pierde nimic prin aceasta, căci după slujba religioasă, vor face tot atâta dever cât fac acum toată ziua. La orașe, stabilimentele comerciale și in­dustriale se vor închide de la 12 ore încolo. Dar nu toate. In adevăr, sunt stabilimente cari nu se pot închide fără grave neajun­suri ; așa sunt farmaciile, brutăriile, hote­lurile și hanurile, gradinele publice, cârciu­mile chiar. Acestea nu vor fi obligate să în­chidă. Mai sunt și alte stabilimente, industriale și comerciale, ce nu se pot enumera într’o lege, a căror închidere ar fi vătămătoare. In privința acestora, proiectul de lege al guvernului dă putere Camerelor de comer­­ciu ca să hotărască după împrejurări și după trebuințele locale. Această dispozițiune o găsim foarte nemerită. In­­ sfârșit, într’un număr de 14 sărbători mari, legea obligă închiderea stabilimente­lor — bine­înțeles cu escepțiunile de mai sus — toată ziua. * ♦ * Proiectul fiind prezintat de guvern, e si­gur că va fi primit de Parlament și va de­veni lege. Ast­fel chestiunea va fi dezlegată de-o­­cam­dată. Zicem de-o­cam­dată, pentru că n’am voi ca cei interesați să-și facă iluziuni. In Ges­tiuni ca a repaosului duminecal, teoriile nu fac parale, și numai experiența e în stare s’arate calea cea dreaptă. Cum am spus într’atâtea rânduri, o repe­tăm și acum , interesele sunt foarte deose­­­bite, după vreme și localitate. Și nu ne-am mira de loc, dacă, după câtă­va vreme vom Vftila‘" rop Y** D" d«ir acei cari cu mai multă­­ stăruință au reclamat facerea unei legi, plângându-se în­potriva e>!. De aceea nu trebue să ne facem iluzie că chestiunea va fi acum definitiv rezolvată, ci trebue să așteptăm experiența care se va face. Cu aceste rezerve, ne bucurăm de favoa­rea legei pentru repaosul duminical. DIN BELGIA (Corespond, particulară a ziarului «Universul») Bruxelles, 23 Ianuarie. Revoluția femeilor în teatru Alab­ă­ erî s’a inaugurat în toate Teatrele din Capitală noul regulament, după care e interzis tuturor femeilor de a purta pălăriile la repre­zentații. Această măsură a fost luată în urma deselor plângeri ale spectatorilor, cari din staluri nu puteau vedea din cauză că erau împedicați de pălăriile mari ale damelor. Toate ziarele belgiene spun că aparența sălilor de spectacole era măreață, căci se părea a fi o mare de capete brune, blonde, etc. Prințesa și țiganul înaintea tribunalului civil din Charleroi s’a terminat alaltă-orî această sensațională afacere care a dat loc de cât­va timp la atâtea comentarii. Atât avizul procurorului cât și sentința tribu­nalul, au fost conforme dorinței tuturor. Era 11 ore când a venit rândul acestei afa­ceri. In auditoriu destulă lume,—mai puțină totuși de­cât se crezuse. Prințul de Chimay era de față, asistat de ad­vocatul seu d. Delacroix. D. Alain, avocat din ba­roul de la Paris se afla la bară reprezintând pe prințesa. Avisul procurorului Cuvântul se dă d-la­ Morelle, substitut de pro­curor. O oare­care mișcare de curiositate se produce în public, care crește puțin câte puțin. E temere ca procurorul să nu ceară din nou ’ ședință se­cretă. Insă aceasta nu s’a întâmplat de’ astă dată. D. Morelle, la început, amintește că în ultima înfățișare a cerut ședință secretă, fiind-că era un interes de ordin public ca corespondența prințesei să nu fie reprodusă de presă. Scopul acesta a fost atins. Presa n'a reprodus de­cât fapte cunoscute, crîmpeie de scrisori pe cari cronicarii le știau­ deja. Motivul care-l călăuzise atunci, nu mai e­­xistă acum. El nu mai cere ședință secretă, căci nu mai are de gând să citească corespon­dența în chestiune. D. Morelle analizează apoi scrisorile prințesei. Printre aceste scrisori sunt unele adresate mem­brilor din familie, altele la persoane streine. Toate diferă din punctul de vedere al stilului, dar toate cuprind mărturisirea adulterului. Prințul, adaugă reprezentantul ministerului public, va trebui să extragă din dosar unele din­ aceste scrisori. Când copii vor avea două­zeci de ani și când nu li se va mai putea ascunde greșeala mașini­lor, aceste scrisori se vor arăta dacă mam­a lor a fost vinovată. Intr’una din scrisorile adresate bărbatului ei, continuă de Morelle, prințesa de Chimay zice: «Nu pot să mai me ridic până la tine și nici nu vreau ca tu să te cobori până la mine.» Mărturisirea e vedită. Această mărturisire mai există și într’o scrisoare pe care prințesa a tri­mis-o secretarului bărbatului ei a doua zi după ce ea petrecuse cu țiganul într’o cafenea din Paris, toată noaptea. Indoelile d­eci trebue să dispară cu privire la adulteriü. D. Morelle socotește că tribunalul nu trebue să țină seamă de articolele de prin ziare, care au fost citite la ședință de advocații părților. El va trebui să se bazeze numai pe dovezile ce le are reclamantul și care sunt suficiente spre a acorda divorțul de plane. Tribunalul nu va mări scandalul numind o anchetă. Ministrul public cere ca tribunalul în sen­tința sa să pomenească și numele țiganului Rigo. Cât despre pensia alimentară, cele două părți, fiind de acord, a­re părere ca să se dea cei 75.000 franci ceruți. Cuvântarea procurorului produce în public o vie impresie. Pe când tribunalul deliberează, se comentează foarte mult în auditor. Tribunalul, după o jumătate de oră de delibe­rare, dă o sentință acordând divorțul de plano. Sentința Având în vedere că cererea prințului de Chi­may se bazează în ordine principală asupra re­­lațiunilor adulteriene ale prințesei cu țiganul Rigo: «Având în vedere că inculpata recunoaște fap­tele de care e acuzată ; «Având în vedere că, daca tribunalul trebue să se ferească de învoiala părților spre a obține divorțul prin consimțiment mutual, el trebue însă să țină seamă de elementele cauzei cari sunt de notorietate publică ; «Având în vedere că aceste elemente formează un total de presupuneri îndestulătoare spre a stabili relațiile adultere ale prințesei cu Rigo . «Tribunalul, luând avizul ministerului public, decide că cererea reclamantului e îndestul de justificată prințesei și prin elementele cauzei, și autoriză pe reclamant a se prezenta înaintea ofițerului stare­ civile spre a pronunța divorțul. «In ce privește pe copil, tribunalul decide că e loc ca ei să fie încredințați prințului da Chimay și el autoriză pe prințesa să’l vadă odată pe o lună, timp de o oră, în fața unei persoane desemnate de reclamant. In ce privește pensia alimentară, cererea­­ prințului nefiind contestată, prințesa va trebui

Next