Universul, decembrie 1897 (Anul 15, nr. 281-304)

1897-12-04 / nr. 283

SR3. 5 Ram­­ta, toată tara ixnprafenă cu «n&rreffsul amuzant» ^1. 4 gs) Decembrie, m?. Îfc^f^?Jlf4ț^j»^isaSsj^”sag^g&3gBgH^ SâSSS=2^riim^ls^ TMn****&*^»*»^ gsgmSBBSBBBBSBSBBBesaBBSBSBSSSSBSBBSBStSSSBSBBSSBSBSSSSBSSBSBSSaSSSSSSSSȘBSSSBSS^SS^Sf , rsmmesm HpjHSgaaaarnnniw «ii iininnwmgHBBiiBiBg»!. r %iarul «UN­­­VERTUL» se vinde în străinătate cu 10 bani exem­­plaruL Redacția și administrația: str. Brezoianu No. li. București.—Telefon No. 297. Sparele secrete M«putința IS&r!săteasc& Se ■vindeci repede firi durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). TBOR — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1 — Intra­rea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 19—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. T>Hrul TSI- Knigel Specialist în boale de och și urechi Intorcându-se din străinătate și-a reluat consultațiunile de la 2—5 p. m. — No. 3, Calea Rahovei, No. 3 — i­n­­­0 ____ ____36 Doctorul STSB,IAN după o lungă practică în spitalul Brâncovenesc și în spitalele Eforiei fost intern al el­ Inî dr. Kalinderu anunță pe onora la clientelă că s’a stabilit în — Bulevardul Neater­ărei No. 4 bis — și tratează cu succes boale interne de piept, sto­mac, ficat, rinichi, și venerice în zilele de Miercuri, Vineri, Sâmbătă, și Du­ 1123 mineca de la 1—7­12 Casa de Sanitate 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boaleîs intess, Mei­roasa și Sylüidee Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—ln dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultația numai un leu­ N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. Se caută vînzători speciali d in Manufactură și Penzorie A se adresa în persoană la Marele Magazin «La BALON», strada Carol I No. 72 1135 5 Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe , neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor Plimsl Il­­ MA.MOȘ — Specialist în boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. mb ia Hr.S.ff.® EMAlist Csi o praetiest in spitale și experiența proprie de 9 ani — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultațiune neutru ori­ce stoare de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de asemenea au un scăzământ însemnat la ma multe farmacii din capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boalele de Gât, Gură, Nas, Urechi și Oclu SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTE SI­A (Adormire ca si amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise­­ Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA !Consultatiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m.­­ — STRADA COLTEI No. 14 — Doctorul V. SUCCA — fost medic de spital și oraș — Specialist în BOABE INTERNE ȘI SIFILIS S’©* KEl'UL'tSb't — Calea Șerban-Vodă No. 51 ^— Avis-a-vis de școala comunală, casa Bălășeanu­ Consultațiuni de la 4—6 p. m. 1077 30 Eroii din răsboiul independenței: sub locotenent Alexandru Florescu.—(Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Miercuri, 3 Decembrie. — Profetul So­­fronie. Cîitoîle Miercuri, 15 Decembrie.— Maxim. Rus. soarelui 7.31 Ap. soarelui 4.20 București, 3 Decembrie. Se apropie Ceea ce se petrece în Ungaria, unde lo­­cuesc din străvechime nu mai puțin de 3 milioane de români, ne umple de cea mai adâncă îngrijire. Maghiarii sunt sbuciumați de gândul că situați­unea politică din Austria le va da pu­tința să se proclame independenți. Gândul acesta îi face sa fie foarte exi­genți față de români și de cele­l­alte națio­nalități din Ungaria . Maghiarii cred că a­­cum a venit momentul să dea zotul din ur­mă, pentru maghiarizarea românilor. Deună­zî s’a propus de guvernul ungu­resc o lege prin care se maghiarizează nu­mele locurilor, munților și apelor. Nu este țară în lume în care să nu se găsească a­­semeni nume streine de limba celor cari stăpânesc statul. Totuși nu s’a făcut nicăeri o asemenea lege. Ca și cum aceasta n’ar fi fost destul, gu­vernul din Pesta tratează acum cu Papa de la Roma pentru maghiarizarea sfintei litur­ghii în bisericele românești unite. Și nici nu se ascunde măcar guvernul unguresc. Organul oficios «Nemzet» spune, într’un comunicat, că guvernul e aproape să sfâr­șească cu succes negocierile cu Vaticanul. Asupra scopului negocierilor, comunicatul spune verde: «Năzuința guvernului e ca limba de li­turghie a bisericei unite greco-catolice, să nu fe o predecă a maghiarizare­. «Fie­cărei episcopii și comunități biseri­cești trebue să i se facă posibilă maghiari­zarea.» Acum pentru întăia oară se întâmplă că guvernul anunță prin un comunicat hotărî­­rea sa de a maghiariza, până și bisericile române. La rîndul lor, Românii, adânc iritați de intențiunile și­­ actele guvernului unguresc, încep să se miște. Șefii bisericei române greco-catolice, cari în­tot­dea­una au observat mare rezervă și au procedat cu multă cumpătare, se ridică energic contra tendințelor de maghiarizare. «Unirea,» organul oficios al Mitropoliei din Blaj, apreciază ast­fel spusele ziarului «Nemzet:» «Comunicatul acesta merită cea mai în­cordată atențiune, căci putem ști cu sigu­ranță care este scopul guvernului. Scopul pe care-l urmărește nu este în binele Ro­mânilor, credincioși ai bisericei române unite, ci e pentru maghiarizarea credincioșilor prin biserică. «In fața acestui pericol, în fața poate a celui mai periculos atac, e de datoria noas­tră să ne pregătim, să ne ridicăm ca un singur om, căci cu toții suntem amenințați, și să protestăm în contra maghiarizării. «Lupta e declarată ! Locul nostru e în jurul arh­ierilor noștri ! Cei lași să se dea în lături ! «Să facem să învingă dreptatea în contra forței!». In ceea ce privește atitudinea prelaților ro­mâni greco-catolici, «Unirea» anunță că Mi­tropolitul Victor Mihail de Apșa, împreună cu Episcopii Mihail Pavel, doctor Ioan Sabon și doctor Dinu Radu, au făcut deja demer­surile necesare pentru a atrage atențiunea Sfîntului Scaun asupra pericolelor ce ar re­zulta din această concesiune ce s’ar da gu­vernului unguresc. Căci numai cu aproba­rea Papei Leon al XlII-lea se poate intro­duce în biserica română unită limba ungu­rească ca limbă de liturghie, în locul celei românești.* * * Nimeni nu poate prevede ce are să se întâmple. Atmosfera e atât de încărcată, în­cât nu e cu putință să i se orienteze cine­va. Sentimentul nostru însă ne spune că Ma­ghiarii joacă un joc foarte periculos, care pe noi ne atinge de aproape. Se apropie furtuna. Din FRANȚA (Coresp. particulară a ziar. UNIVERSUL [UNK]) Paris, 30 Noembrie Asasinarea unui încasator De câte­va zile dispăruse un încasator a unei Case de bancă și toată lumea era a­­larmată de misterul ce domnea asupra a­­cestei dispariții. Azi s-a putut stabili că încasatorul, care se numea Lamare, a fost asasinat și omo­­rîtorul SOÜ, un anume Carrara, a fost arestat. Asasinul Alaltă­ ori poliția a făcut o descindere pe strada Etienne Dolet, la Bicêire, la locuința unui anume Carrara. Francois Xavier Carrara, în vîrstă de 45 de ani, însurat și tată a trei copii, se bucura în acel loc de o reputație foarte proastă. De două ori focul izbucnise la el în îm­prejurări foarte ciudate, și svonul public acuza pe Carrara că e autorul acestor in­­cendiuri. La 18 Noembrie trecut Carrara se afla fără nici un ban și avea mare nevoe. El fusese nevoit să se împrumute de la un vecin cu 75 de lei. Casa pe care o ocupă pe strada Etienne Dolet este o vastă proprietate, închisă cu ziduri înalte. Două mici căsuțe, având fie­care un etagi­­ și așezate una în spatele celei­l­alte, sunt ocupate cea dintâia de so­crul său și a doua de Carrara, femeia sa și cei trei copii ai lor. Cum Carrara se ocupa foarte mult cu cul­tura ciupercilor, avea mai mulți lucrători, între care un anume Caplain, în vîrstă de 22 de ani. Caplain, impiegat de ș­ase ani la Carrara, plecase acum 14 luni să-și facă un an ser­viciul militar ; la liberarea sa el s’a reîntors la Carrara. In curtea casei se afla un puț prin care intrai în pimnițele unde se află locul re­zervat pentru cultura ciupercilor și care are o întindere de 1700 metri. O probă zdrobitoare Numeroase contradicții au fost constatate între răspunsurile bărbatului și acelea ale femeei. între altele, explicațiile date de Ca­­ptani nu concordă cu spusele patronului său. D. D. Josse și Codhefert întrebând pe Carrara ce sumă de bani putea să aibă în posesiunea lui, acesta le răspunse că trebuia să aibă la ei în total vre-o 50 de lei. O perchiziție fu îndată făcută și, în scri­nul lui, magistrații instructori găsiră ascunși printre rufe 902 lei. Carrara și femeia lui, care asistat­ la per­chiziție, nu putură să rămâe netulburați la această descoperire. — Cum se face că ai zis adineauri că nu aveai de­cât 50 de fr.—îl întrebă d. Josse, —pe când ai o sumă așa de respectabilă ? — Uitasem— răspunse Carrara — să ne spun că proprietarul casei îmi împrumutase de curând această sumă. Magistrații trimiseră să întrebe imediat pe proprietar, dar acesta răspunse că nu îm­prumutase cu nici o sumă de bani pe chi­riașii săi. După aceasta d-ni, Josse și Cod­efert cău­­tară să facă pe Carrara să spue că acești bani provin din jefuirea încasatorului, asa­sinat de el. — Nu, nu, nu sunt vinovat, murmură Carrara—nu știui cum acești bani se află la mine, poate că’Î aveam acolo și uitasem despre ei. Intre alte informațiuni, d. Cochefert, șe­ful siguranței, a adus o depoziție care putea deveni o sarcină zdrobitoare pentru asasinii nenorocitului Lamare. Intr’adevăr fata soților Carrara, nevasta sa și Caplain erau aduși la prefectura po­liției, în virtutea unui mandat al d-lui Jesse, judecător de instrucție. Mărturisirea femeei Carrara Aflând că e arestată și că va fi condusă la poliție, femeea Carrara începu să plângă. — Te rog, d-le Cochefert, strigă ea, la­­să-mă aici cu copiii mei. Ce vor deveni ei dacă mă luați ? Oh! de milă, d-le șef al siguranței, nu me despărți de familia mea, îți jur că nu voi­ căuta să evadez ! Deja sub acea rugăciune se ghicea o măr­turisire apr­oape. Dar ordinul era formal și după o despărțire emoționătoare de copiii ei, agenții urcară pe femeea Carrare în tră­sură și o duseră la poliție. Pe drum mizerabila plânse într’una. La închisoare ea era foarte nerăbdătoare și n’a voit să mănânce nimic. In fine pe la două ore după miezul nop­­ței, adresându-se unui agent ea ’I zise: — Du-me imediat la d. Cochefert, am o greutate care îmi apasă pepiul, vreau să spun totul. I se făcu pe plac și la câte­va minute după aceia ea int­ră în cabinetul șefului sigu­ranței. Abia intrată, femeea se aruncă în genuchi -7 - -Id-----_1... ° 91 m­uurube­utr pmus, strica: : — Da, bărbatul e asasinul incasatorului. Vreau să -ți spun totul. In acest moment ea fu cuprinsă de o mare enervare și de pe buzele ei eșeafi a­­ceste cuvinte ! «Copii mei, sărmanii mei copii, ce veți deveni ? Ah ! aveți niște pă­rinți așa de mizerabilii» După ce se mai liniști puțin, ea începu următoarea mărturisire : , Alegerea unei victeme «La 17 Noem­brie trecut bărbatul meu nu poseda suma necesară spre a putea face plă­țile de a doua zi. Seara bărbatul meu mă luă la o parte și îmi zise : i­a «îmi trebue cu ori­ce preț bani, chiar de ar fi să comit o crimă. De aceia am decis să ucid mâine pe primul încasator care se va prezenta la mine. Acum să -ți ții limba, știi planurile mele, capul meu e în mâinile tale. «Nu îndrăznii să protestez, căci bărbatul meu e foarte violent. «A doua­ zi la 10 ore dimineața încasato­rul creditelor lioneze a intrat la noi. «— încep incasările mele cu d-ta, zise el bărbatului meu. D-la vei fi primul încasat pentru azi. «Aceste vorbe scăpară pe nefericit. «Bărbatul meu, sigur de a nu găsi la el nici o sumă, n’avea nici un interes să-l o­­moare; cum nu avea parale, a rugat pe în­casator să mai vie a doua zi. «îndată ce eși, bărbatul meu, care era­­furios, nu se putu împedica de a zice: — «Ar mai trebui acum ca și cel­ l’alt să vie fără ca să aibă punga plină. «Apoi ei adăogă: — «Aide de, e imposibil asta. Cel­ l’alt vine în cursul zilei. «Lamare era deci victima desemnată. Crima «La 2 ore după amiazi, Lamare se pre­zentă la noi. Bărbatul meu ’1 pofti în sala de m­âncare și -mi ordonă să me duc să aduc banii din odaia de culcare. «Spre a comite crima, Carrara așezase pe fereastră o cheie de trăsură, care avea o greutate de două chilograme. __«Cftad eșisem din odae auzii un sgomgjj

Next