Universul, ianuarie 1898 (Anul 16, nr. 1-25)

1898-01-28 / nr. 22

Anni VXL—No. 22 asfnmTsxazassaBasssassKmBaaamaaasasmaeasaaaeBMmsxsisssi Ziarul UNIVERSUL se vin­de in streînătate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Bre­­ncianu No. li. București.—Telefon No. 297. CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Marți, 27 Ianuarie. —­­ Aduce­rea moaștelor Sf. Ion Gură de aur. Catolic Marți, 8 Februarie lies. soar. 7.13 .—Ion Mii. Ap. soar. 5.18 București, 27 Ianuarie. Taxa asupra Mărului Suntem în ajuna­ unei legi prin care se percepe asupra zahărului o taxă de consumațiune de 15 bani pe kilogram. Această taxă e pusă asupra zaharurilor sub ori­ce formă, fabricate în țară sau importate. Pentru zahărurile de producți­­une indigenă, zice articolul 2 din proiectul de lege, care a trecut deja prin secțiunile Camerei, constatarea și perceperea taxei se va face cu ocaziunea plăței primelor de fabri­­cațiune. Intru­cât privește zahărurile importate, constatarea și perceperea taxei se va face de bi­rourile va­male.­­­­Prin acelaș proiect de lege se acordă fabricelor de zahăr existente, sau cari se vor înființa, o primă de 16 bani de kilogram. După cum vedem, prin legea în chestiune se înființează o dare indi­rectă impusă populațiunei. Suntem și noi de părere să se în­ființeze nouă dări, atunci când bud­getul Statului suferă, atunci când nu se poate face față cheltuelilor absolut necesare. E natural ca, pen­tru bunul mers al Statului și pentru propășirea lui, să contribue întreg poporul. In această privință credem că nu mai există nici o discuțiune. Un lucru numai: dările indirecte sunt nedrepte, căci ele lovesc de­o potrivă pe cei săraci ca și pe cei bogați și de aceea trebuesc evitate pe cât posibil. Dacă poporul e dator să contribue la bunul mers și la pro­­propășirea Statului, nu e însă mai puțin adevărat că el trebue să con­tribue în mod echitabil. Taxele in­directe înlătură tocmai echitatea. Aceasta în teză generală. In cazul de față însă, întru cât privește taxa asupra zahărului, che­­stiunea se schimbă. Darea de față este pusă asupra unui articol de prima necesitate, un articol absolut indispensabil întregei populațiuni. O dovadă despre aceasta este enorma consumațiune de zahăr atât la noi, cât și în toate țările din lume. Nu se poate susține că cine­va s-ar putea lipsi de acest articol. Astă­zi, după părerea noastră, ni­meni nu consumă zahărul numai de simplă plăcere, sau din vanitatea unui lux, întrebuințarea lui este ine­rentă traiului nostru și căutând să ne lipsim de el, este a ne lipsi de un articol pe care, în mai toate ca­zurile, ni-1 recomandă însăși igiena Pentru a umple un gol budgetar, guvernul ar putea să înființeze taxe pe articole cari sunt în adevăr de lux, și pe cari le vom arăta într’un număr viitor. Cu modul acesta guvernul va face față nevoilor Statului, iar populația nea va fi impusă într’un mod drept, plătind proporțional, atât cei săraci cât și cei bogați. Dar, în ceea­ ce privește zahărul, am putea face și o altă obiecțiune. Astă­zi, pentru importul acestui ar­ticol, se plătește o vamă. Apoi, e de notat că fabricele noastre profită și de legea pentru încuraja­rea industriei naționale, care le scu­tește de ori­ce taxă și ni se pare, că dacă fabricele noastre ar fi bine di­­rigiate și administrate, cu avantagiile ce au, ar putea foarte bine să facă concurență produselor streine și să se desvolte fără a li se acorda cei 16 bani primă de kilogram, primă care, după cum se zice, este una din prin­cipalele cauze care a îndemnat gu­vernul s­i vie cu noul proiect despre care vorbim mai sus. In toate cazurile, o repetăm, gu­vernul, spre a acoperi această chel­tuială, ar fi putut să găsească alte mijloace, mai puțin vexatoare popu­­lațiunei. Mijloacele acestea, ne vom face o datorie ale arăta într’un viitor articol. 5 Bani in toata țara Din Franța (Coresp­ part. a ziarului «Universul) Paris, 23 Ianuarie. Uîs atentat criminal O crimă care reamintește pe acee­a a lui Carrara, a fost comisă ieri de dimineață la Avignon. Să spunem încă de la început că victima, un factor poștal, nu și-a lă­sat viața și că criminalul a putut fi imediat arestat. Iată faptele : leri dimineață, pe la opt ore și jumătate, factorul Henri Yvan, în vârstă de 47 ani, se prezintă la No. 10 de pe strada Fromageon, spre a remite d-lui Jules Gerardini o scri­soare recomandată. El chemă pe destinatar, care l-a in­vitat să se urce în odaia sa, care se afla la stagiul al treilea. Factorul se duse mai intâiu să distribue câte­va scrisori prin vecinătate, apoi se re­întoarse și chemă din nou pe Ge­rardini și în urma unei noui invi­tații a acestuia, se decise a se urca până la el. Sosit în odae, el căută printre scri­sorile recomandate, cu spatele întors spre destinatar, când acesta i-a dat o lovitură violentă în ceafă. Pe jumătate înăbușit, factorul, un om foarte viguros, s’a întors ime­diat spre agresorul său, care, cu un pumnal în mână, s’a aruncat asupra lui și a început a ’i căra la lovituri. In timpul luptei care s’a încins între cei două oameni, factorul, plin de sânge, avu prezența de spirit, de a se apropia de o fereastră din fa­țadă și a sfărâmat geamul chemând într’ajutor. Intervenția poliției Brigadierul de poliție Savat și a­­gentul Galvet erau aproape de acolo ; ei s-au repezit și, sosiți în odae, au găsit pe factor ținând lungit pe pat pe omorîtor, care a fost imediat a­restat. Cei două oameni erau plini de sânge. Bravul factor primise mai multe răni ; asasinul avea pe față câte­va sgârieturi. El a fost condus pe jumătate îm­brăcat la biuroul de poliție din piața Pie, urmărit de huiduelile și de stri­gătele la moarte­ ale mulțimei, care se adunase în câte­va momente. Apoi el a fost dus la comisariatul central și interogat de d. Briolet. Prima anchetă El a refuzat de a răspunde la toate chestiunile, închizându-se într'un mu­tism complect. Asupra lui și în odaia pe care el o ocupa s-au sechestrat câte­va hârtii, un revolver încărcat cu ș­ase gloanțe și o carte de vizită având pe ea următoarele cuvinte: George Geisenberger Agent general al Societ. franceze de automatice A. Tobler și C-nne Asasinul e un tîner de 23 ani, a­­vând un rând de haine negre. El o­­cupa numai de două zile odata unde a încercat să comită crima. Chiar el pusese la poștă la Isle­­sur-Sorgues, scrisoarea recomandată care -i fusese adusă ieri. Premedi­tarea nu e deci îndouioasă. Factorul Yvan era acoperit de sânge când, susținut de două per­soane, eșise din casa de pe strada Fromageon. Rănile sale, din fericire, nu par a fi grave. Emoțiunea e enormă la Avignon. Identitatea asasinului George Geisenberger e numele au­torului acestei tentative criminale. Familia sa locuește la Saint-Mandé, lângă Paris. El e al douilea din zece copii; e în vârstă de 19 ani. Tatăl său e inginer ; el e impiegat de mai mulți ani la agenția regula­torului de gaz Tobler, Mot și C-nne. D. Geisenberger făcuse pe fiul său să intre în sucursala din Marsilia. George Geisenberger, instalat în Marsilia,călătorea prin toată regiunea. El avea obiceiul de a scrie în fie­care Marți familiei sale. Cu toate astea de 15 zile nu primiseră de la el de­cât telegrame laconice, ca răs­puns la depeșire prin cari i se cereau vești despre el. Vestea arestare a tînerului George a consternat cu totul onorabila fa­milie de care el aparține. D. Geisenberger ocupă în fundul unei curți, pe strada Republique, un mic apartament cu o chirie anuală de 700 fr. pe care -l locuește cu mama lui, în vârstă de 75 ani, fe­­meea sa și 9 copii. O fată de 21 ani, cea mai mare­­ din copiii inginerului, e institutoare la Paris și pleacă dimineața spre a­ se reîntoarce seara în sînul familiei. întreagă această familie se bucură de cea mai bună reputație printre vecini și cunoscuți. Duelul Milieraiul-Lavertaion In cursul ședinței de Jour a Ca­merei s’a produs un incident care a avut ca consecință un duel între două deputați. In momentul în care d. Millerand declară că Camera va da un vot de supunere, în loc de un vot de în­credere, d. Lavertuson l’a întrerupt cu violență. D. Millerand considerându-se ca ofensat, însărcina pe d.d. Jaures și Viviani de a cere explicațiuni de la deputatul Laverturon. La rândul său d. Laverturon și-a constituit ca martori pe d.d. Des­­cabes și Jules Legrand. Cei patru martori s’au întâlnit în aceiași seară și un duel cu spada s’a decis. El a avut loc ieri dimineață în împrejurimile Parisului. La a doua repriză, d. Millerand a fost atins de asupra țiței drepte. La a șasea repriză d. Millerand a fost atins la ante­brațul drept, așa că, după părerea doctorilor, era pus în stare de inferioritate. In comun acord, cei patru martori au pus capăt luptei. Brutus. Sub-locot. Dimitrie Șerbănescu.—(Vezi Albumul Independenței). Albumul independenței Sub-locotenentul Dim­itrie Șerbă­­nescu Acest viteaz ofițer, al cărui por­tret îl dăm aci, arătase un eroism uimitor într’un mare număr de bă­tălii și cu toate astea nici un glonte și nici un vîrf de sabie sau de ba­ionetă nu-l atinsese, așa că cei din jurul său ajunseseră a crede că el este invulnerabil. Credința aceasta a companiei lui Șerbănescu fu însă desmințită, căci în ziua de 12 ianuarie 1878, la asal­turile memorabile de la Tatargic și Smârdan, aproape de Vidin, bravul Șerbănescu, care era întruparea ce­lui mai mare eroism, fu rănit la a­­mândoue picioarele și la mâna dreap­tă ; intrând în căutarea medicală, a suferit 11 zile durerile cele mai cum­plite, până când, în ziua de 23 ia­nuarie 1878, a încetat din viață în spitalul militar român care era in­stalat la Arter-Palanca, în Bulgaria ; acolo a și fost înmormîntat. Acest ofițer se născuse la 20 iu­lie 1849 în orașul Ismail (Basarabia) dintr-o veche și onorabilă familie românească. La 1867 a îmbrățișat cariera militară. După un serviciu de 7 ani, în care timp a frecventat cu mare succes școala divizionară, a luat gradul de ofițer. Purtarea lui a fost în­tot­deauna exemplară. Era foarte mult iubit și stimat atât de camarazi cât și de superiorii săi. Generalul Alese Mieolaevsei KaropatMa Noul ministru de războiu al Rusiei Noul ministru de aici, generalul Alexe Kopatkin, e cunoscut războiul ruso-român a­­tins în luptele de la cu seamă în aceea ci a fost greu rănit la­nilor, în apropiere de războiu­­l Ru- Nicolaevicî Ku­­românilor din ■turc. El s-a dis­ Plevna și mai e la Lovcea și trecerea Bal­ta­satul Smetti. Kuropatkin s-a născut la 1848 și a făcut studii la școala de război a Pawlowsk, pe care a absolvit-o la vârsta de 18 ani; a fost trimes a­­tunci ca comandant al unui batalion de vânători în Turkestan. La 1868 a participat la campania contra Sa­­markandeî. Mai târziu­ a intrat în a­­cademia Nicolae, ale cărei studii le-a terminat în 1874 cu cel mai mare succes. Fiind trimis ca atașat militar în Algeria, a luat parte la o expedi­­țiune a trupelor franceze în Sahara cea mare și a căpătat Legiunea de onoare. După războiul cu turcii, Kuropat­kin a fost trimis iar în Asia și s’a distins printr’o mare energie, făcând un drum grabnic de 700 de verste prin locuri lipsite cu totul de apă, spre a da ajutor lui Scobelev la luarea cetăței Achal Tekke. Intorcându-se la Petersburg, a luat un post de stat-major și a fost numit profesor la școala militară. In 1889 a fost numit guvernator general al Transcaspiei, de unde a fost adus acum în capul ministeru­lui de războiu. Dânsul a publicat studii militare și strategice de o mare valoare. Generalul Alexe Nicolaevici Kuropatkin Miercuri, 28 Ianuarie (9 Februarie) 1bW. ÎNTAI3 PISARI MSI» Capitală Cadavrul din trăsură.—Eri, pe la orele 2 și jumătate, birjarul cu No. 441, luând niște mușterii, după ce i-a condus prin mai multe locuri (birjarul spune că a fost și la o c­ărturăreasă), în urmă mușterii sei i-au plătit și au plecat. Birjarul, după ce mai merse puțin, se uită din întâmplare înapoi și văzu în birjă un pachet înfășurat într-un ziar. Luă pachetul și desfacându-l, văzu că este cadavrul unui copil. Semanul birjar rămăsese încremenit și începu să caute pe foștii săi mușterii, spre a le da macabrul pachet și a-i con­duce în același timp și la secție. Toate încercările lui au fost însă zadarnice. S’a dus atunci la cărtu­­răreasa unde fusese mai mai înainte, dar și dinsa ’i spuse că nu știe cum îi chiamă. După două ceasuri de cercetări inutile, birjarul, dezasperat și cu cadavrul în mână, veni la poli­ție. Pe drum fu întâlnit de agentul de poliție Gheorghe Nicolae și ast­fel veniră împreună. Tot în vremea asta însă veni și d. dr. P.... din calea Rahovei, care a declarat că cadavrul este al unui copil avortat, pe care ’l luase d-sa și că l’a uitat în trăsură. D. dr. P... a cerut în același timp să i se res­­titue cadavrul. Poliția a avizat parchetul spre a dispune în consecință. Hazliu de tot a fost însă când birjarul pretindea cu stăruință să i se plătească taxa pentru 3 ore, cât a umblat cu cadavrul. [le» Țară Un atentat contra d-Iin că­pitan Blănuță.­Pe când d. că­pitan Blănuță trecea de la Corvan la Velichioi, în județul Constanța, de­odată se auzi o detunătură de armă și glonțul trecu pe lângă urechile d-sale, fără a-1 atinge. D. căpitan s’a întors numai de­cât la comuna Corvan și a reclamat primarului, care, începând cercetările, a descope­rit pe autorul acelui atentat. El este un locuitor din satul Velichioi și se numește Ion Rusu Goru. La interogatorul ce ’i s’a luat, a spus că avea o ură pe acel domn căpitan și că voia să ’l omoare cu orî­ce preț. Crima din comuna Spetenî. —O crimă din cele mai îngrozitoare s’a săvîrșit zilele acestea în comuna Speteni, din județul Ialomița. Două locuitori din aceiași comună, anume Niță Costache Atanasiu și Barbu Badea Nițu, s’au dus noaptea la casa tînerului Arghir Toma și după ce l’au străpuns cu cuțitele, în urmă au mai descărcat și un foc de revolver asupra cadavrului. Motivul acestei înfiorătoare crime a fost furtul. Autoritatea locală înce­pând cercetările, a prins pe cei două asasini, cari se află acum arestați. O parte din banii furați s’a găsit a­­supra lor. Crima din comuna Apos­tolaciîe.­Din Prahova ni se a­­nunță că ajutorul șefului de garnizonă din comuna Apostolache, un anume Gh. Ioniță, a fost ucis cu un cuțit de către un țăran Ioan N. Constanda, împreună cu nevasta lui. După să­vârșirea crimei, asasinii au dispărut, fără a se fi dat până acum de urma lor. Nu se cunoaște încă motivul care a îndemnat pe cei două soți la să­vârșirea acestui omor, se crede că ar fi la­ mijloc o răzbunare veche. Greva­ studenților — Prin fir telegrafic —­­ Viena, 26 ianuarie. Având în vedere ultimele inci­dente ce s’au petrecut în stabili­mentele de instrucțiune superioară, ministrul cultelor și instrucțiunei publice a adresat universităților și școalelor politechnice o ordonanță prescriind pentru azi încetarea cur­surilor primului semestru. Primul semestru se va termina la 21 Februarie ; al doilea va începe la 7 Martie. Studenții care vor vor să se înscrie pentru semestrul al douilea, vor trebui să dea promisiune solemnă și înscris că se vor supune legilor și autorităților universitare. Studenții cari nu se vor ține de promisiune, vor fi dați afară. U­N P­U­O­V­E 15 si P­E 7 5 Găndește-te că se va purta și altul câ­­ine după cum te porți și tu cu «­­ii. IFrgin­ezi. Permutări în armată Următoarele permutări se vor fa­ce în armată pe ziua de 1 Februarie : D. Maior N. Breteanu, din reg. 5 roșiori, va fi mutat în regim. 5 că­lărași; D. maior Stoenescu Sterie, din regim. 5 călărași, va fi mutat în res­­imentul 2 roșiori; D. căpitan Ceaur Aslan, din reg. 5 roșiori, în reg 4 călărași. D. căpitan G. Gălășescu, din reg. 4 călărași, în reg. 5 roșiori. D. locot. I. Pădureanu, din reg. Olt 3, în reg. 5 Ialomița. D. locot. Gr. Georgescu, de la con­siliul de războiu al corp. III de ar­mată , comandant al închisorea cor­­pului, in locul d-lui locot. Procopii Ștefănescu, care trece la consiliul de războiu. UK SFAT PE ZI Apă de gură. — Iată o rețeta lună pentru clătitul gurei: Timor..............................5 gr. Apă de Colonia . . 100 gr. Insă numai 10—15—25 picături, într'un pahar cu apă, de clătit gurít dimineața, seara la culcare și după fie­care mâncare. D-na Constanța Oara Acum 5 ani a părăsit țara noastră spre a se duce la Paris, unde a în­ceput să învețe canto, ca amatoare, cu cei mai distinși profesori ai Con­servatorului, dd. Tequi, marele tenor de la operă și Crosti, îndemnată de profesorii săi, cap, ’î­mprețiaseră talentul ei artistic, abis’ anul trecut se hotărî a îmbrățișa ca­­riera teatrală și numai în câte­va luni s’a făcut cunoscută ca bună artistă în Franța și ziare ca Le Nord, Le­ Gazette du Teatre, La Republique di Var, Le petit Marseillais și alte îi vorbesc de succesele ei. D-na Constanța Cară D-na Cară aparține familiei Dris­torian și e soția d-lui advocat Mi­hail Cara-Costea, vechiu magistrat și fost deputat sub guvernul conservator. In luna Noembrie trecut d-na Cara a venit în București spre a îngriji de soțul ei, care e bolnav. Cu această ocazie am putut auzi și noi pe d-na Cara la un concert pe care l-a dat la Atheneu și aseară la teatrul Național, unde a cântat ac­tul IV din «Trovatore», «Le rêve» din «Lohengrin», «Herodiada» de Masse­neta și opera «Cavalleria rusticana», dovedindu-ne că are un talent deo­­­sebit, o voce frumoasă și o școală perfectă. La reprezentația de aseară i s’au o­­­ferit mai multe buchete de flori și o coroană de lauri. Sala era plină de un public ales care a aplaudat pe compatrioata noa­stră. In loja regală am remarcat puț­i­nele Mavrogheni și Bengescu, dă­­rie de onoare a M. S. Reginei. Singeroasa dramă din Tulcea Orașul Tulcea a fost viu impre­sionat de o dramă de familie dintra cele mai sângeroase și cu un desno­­dămînt fatal. O femee de acolo a­­nume Arina Foca Calinoi s’a dus zilele acestea la o prietenă a ei Ana Damanschin. Soțul ei Foca Calinoi, pe care îl părăsise de mai mulți­ vreme, prinzând de veste că ne­vasta lui se află la acea prietenă des­pre care credea că e toată cauza cer­turilor dintre ei, se duse numai de­cât acolo și după ce a schimbat câte­va cuvinte cu Arina Calinof, a scos uns cuțit și a lovit-o în abdomen. Ne­norocita femee căzu jos scăldată în­tr-un sac de sânge. Criminalul a fost prins de vecini și arestat, iar săr­mana victimă fu transportată de ur­gență la spitalul local.

Next