Universul, decembrie 1898 (Anul 16, nr. 321-348)
1898-12-01 / nr. 321
Conservele STANCOVICI i lu BANI o cutie cu conserve de 500 gr. Fasole, Mazare, Bănie, Dovlecel, etc., calitate finit, o cutie de conserve de 1000 gr. cu Fasole, Mazăre, Banie, Dovlecel, etc. — Depui Str. Regală No. 11 — ComerciimUor se face rabat Se expediază după cerere în provincie contra ramburs 1193 (48) Carl löwenbach COKS de UZINA PRIMA CALITATE Transportați la domiciliu în saci — SzIÍg-OETB — pentru sobe <le porțelan — CARBUM S>r. PIATRA — din minele Petroșani și Cardiff Coks de topit și coks de fierărie COKS MARLIAT pentru sobe Púrigine ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe de toate sistemele- GREUTATE GARANTATA Expediția cu gros și eu detail de la Brăila, Constanța și București Depozit central str. Sfinți Voivozi 5 Telefon GS. 1054 Jkmin ciii Pentru onor. Public și clienții mei Fac cunoscut că având în serviciul meu pe Iosif Fiahu din com. Băceni, jud. Muscel și trimițendu’l spre a incasa bani pe la onor, clienți a abuzat de încrederea ce i-am dat și pe lângă facturile în regulă ce ’i le dădeam spre încasare făcea și facturi false, în care mod m’a furat cu suma de lei 1442, pentru care fapt a fost înaintat Parchetului, de unde, spre mirare, a fost pus în libertate, rămânând judecata pendinte. Pentru a evita orice reclamațiune din partea enormele Clientele precum și pentru știința onor. Public am publicat aceasta spre buna regulă și a se putea feri de un asemenea om abuziv. Dimitrie Th. Racovaciu. 1242 2 Atragem atențiunea asupra anunțului din pag. IV «Bucureștii Noul». II, 30 Noembrie 1898 la orele 2 p. m., va avea loc în sala Societăței constructorilor Români o întrcmire a patronilor și lucrătorilor cisnuri și pantofari pentru a se consfătui asupra măsurilor ce sunt de luat contra comerțului ambulant de încălțăminte." Gratis se trimite oricui la cerere Curierul lui •ovinciéi, care a apărut acum și al cărui abonament e gratuit. Cererile sunt a se adresa la Administrația «Curierului», București, str. Smârdan No. 10. 12453 Str. Ilegalii No. 11, București linei! Bani! Bani sa dau cu împrumut pe hipoteci asupra caselor și moșiilor, cu dobândă convenabilă și ori ce sumă. Gratis se plasează banii d-lor particularî pe hipoteci garantate. Vechea Agenție Universală. 1209 50 Broderii artistice se execută și se primește de lucru la Piorkowsky, str. Carol 40, București. Tot aci se primește de sutașat, guvrat și plisat. 1229 . Agenți activi și presentabilă caută S. Loche!» Str. Doamnei 12, pentru vinderea unui articol nou și foarte necesar la particulari. Câștig foarte bun. 2 1243. ÎNTÂMPLĂRI Știu Cajigură In jurul Europei pe jos Astăzi, Luna, la 3 p. m., sosește în Capitală, venind dinspre Pantelimon, d. Emile Briliant, care în urma unei prinsori de 25.000 de franci a plecat din Alger cu angajamentul de a face pe jos înconjurul Europei în timp de un an și jumătate. Emile Briliant, în vîrstă abia de 19 ani, este corespondent al ziarului «Le telegrame d’Alger» Premiul prinsoreî este oferit de Societatea «La Patriote» din Alger. Plecat la 6 ianuarie 1898, Emile Briliant a străbătut pe jos Algeria, Marocul, Spania, Franța, Germania, Polonia, Rusia și o parte, din România. După ce va străbate și țara noastră, tînerul «Europe trotter», va trece în Bulgaria, va traversa Serbia, Italia și Tunisul pentru a se întoarce în Algeria, unde trebuie să soseacă cel mai târziu la 6 iulie 1890. La plecare, Emile Briliant a fost însoțit de un amic anume Paul Ruddier, dar acesta, din cauza prea marei oboseli, a trebuit să se oprească la Lyon, unde a și murit. Până acum tînerul a parcus vre-o 11.000 de kilometri. El se va odihni câteva zile în București, apoi își va continua călătoria, in»r nra GALAȚI.—Moarte subiții A încetat subit din viață în gara Bărboși individul Gheorghe Dinia, care sosise în gară în acea zi cu mai multe vase cu vin ale d-lui C. Pantazi, comerciant din Brăila, și care -l transporta de la Huși la Brăila. D. doctor Tocheanu, medicul primar al județului, și d. procuror Dragan, transportându-se la fața locului, au constatat că moartea numitului a provenit din cauza boalei de stomac de care suferea IAȘI.—Proces original.— Epidemii In noaptea de 26 spre 27 Noembrie o evreică, Chiva Soponariu, din strada Socoleț No. 09, fiind apucată de durerile facere, a chemat pe un medic ce locuia peste drum, d. dr. Gliesman. Tînărul medic văzând însă o complicație de eclapsie (spasme convulsive), n’a vrut să ordone nimic , din cauză că pacienta se afla în pericol, îi era, se zice, teamă de parchet. După ce membrii familiei alergară pe la mai mulți medici, cari loțî, se zice, ar fi refuzat să vie, sosește în tine d. dr. Einkelstein, dar prea târziu, căci femeea muri imediat. Moșul decedatei, de profesiune căruțaș, ar fi hotărît să intenteze proces medicilor cari au refuzat să vie la chemarea ce li s’a făcut. — In comuna Gărniceni, a încetat epidemia de febră tifoidă. In comuna Podu Iloae s’au ivit două cazuri de anghina difterică. Această epidemie s’a ivit și în comuna Brăești, unde sunt 6 cazuri. FĂLCIU.Crimă Camera de punere sub acuzare din Iași a trimes înaintea Curței cu juri din județul Falem pe Grigore Varlam, de 22 ani, din comuna Novaci, Vasile Ungureanu, Gh. I. Crăsnaru, I. V. Doagă și Marin Gh. Procopie, cel dintâm pentru lovire care a cauzat moartea, iar' ceî-l’alțî pentru că, în complicitate, au ucis pe Gheorghe Vasilache, din comuna Duda, județul Fălciu. CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Un contract dotai sui-gctieris Mare haz s’a făcut Sâmbătă la secția 2-a a Curții de apel din București cu ocazia discuțiunei unei cereri de pensie alimentară cerută de o doamnă care se află în divorț cu bărbatului ei. Se știe că, după lege, o femee poate să ceară ca în tot timpul cât ține procedura divorțului, bărbatul ei să-i servească o pensie alimentară. Cuantumul sumei se fixează de către tribunal după puterile bărbatului, în momentul când se cere pensia alimentară. D-na Jaques G... originară din Iași, sau mai zis părintele ei (astăzi decedat), sau samsarii cari au refigiat contractul bănesc de căsătorie, n’au voit să lase la aprecierea tribunalului fixarea cuantumului pensiei alimentare, și au pus expres în contract o clausă, în baza căreia soțul, în timpul divorțului, trebue să dea fix 400 de lei lunar. Nu e așa că e nostim ,de tot ca în momentul când le căsătorești și faci rugi de fericire comună eternă, să te gândești tocmai atunci la divorț? Insă așa s’a întâmplat. La tribunal s’a pledat imoralitatea unei asemenea clause, ca fiind contra bunelor moravuri. Cu toate astea d-na G... a reușit în prima instanță, obținând tocmai 400 lei și executând deja prima dată, sentința în asemenea materie fiind cu execuție provizorie. Afacerea a venit cu apel la curic. Soțul, d. G.., comerciant în București, era asistat de d-nii G. Panu și G. Cernescu, iar soția prin d. Cernea. D. Cernescu zice că e imoral ca în momentul când se unesc doar oameni pentru vecie, să te gândești la divorț ca și când s’ar face un contract de asociație de mărunțișuri. Numai samsarii din Iași sunt capabili de a face asemenea contracte. Cuantumul pensiei nu se determină decât după puterile bărbatului, iar nu după cele ce s-au promis în momentul căsătoriei. Soțul putea să î fi promis că în caz de divorț să-i facă și castele în Spania, dar dacă astăzi ar fi un biet funcționăraș, de unde să i se facă? (rîsete). D. G. Panu mai citește din contractul dorii și alte giuvaeruri; art. 5, donațiunile făcute de bărbat ; soției sale vor îl dotare , pe când după lege donațiile între soți sunt revocabile și nu poate fi dotat de cât ceea ce s'a fixat prin contractul înregistrat înainte de căsătorie ; art. 7. în caz de divorț, ferească D-zeu (și D-zeul n’a ferit), zestrea se va restitui îndată, deși după lege se zice că se va restitui, dacă zestrea consistă în bani, după un an de la desfacerea căsătoriei , etc. D. Panu, după ce analizează toate aceste clauze, zice că ele lovesc în bunele moravuri, lovesc în una din instituțiunile sociale, căsătoria. D. Cernea susține că după dreptul român și chiar al nostru, clausa de care e vorba nu e contrară bunelor moravuri, dar recunoaște că pensia se poate reduce după puterile bărbatului. Curtea reduce pensia alimentară de la 400 de lei la 200. (TRIBUNALELE STREINE) Succesiunea reginei Maria Christina Secția I a tribunalului civil a început deținări examinarea unei afaceri, al cărei început datează de peste 20 de ani. E vorba de succesiunea reginei Spaniei, Maria Christina, decedată în 1878, la Sainte-Adresse. Regina Maria Christina lăsa mai mulți descending direcți: Intesn, două fete, născute din prima sa căsătorie cu regele Ferdinand VII , aceea care iu regina Isabela și ducesa de Montpensier. Apoi cinci sau șease alți copii, eșiți din căsătoria ei cu ducele de Kianceres, care fusese înainte căpitan în corpul gardei și numit pe atunci numai senor Munor. Se iscară dificultăți cu privire la această succesiune, ale cărei bunuri se aflau parte în Spania, puine în Franța. Spre a se termina mai scurt cu procesele cari se născuseră, s’a decis constituirea unui tribunal arbitrar la Madrid. Tribunul și-a dat sentința și s-au înclinat toți erezii, afară de prințesa Drago. Ea se opune la retragerea diferitelor sume, ridicându-se la un total de aproape 1.500.000 lei și a le depune la casa de depuneri și consemnațiuni. Ea invoacă, într’adevăr, nulitatea sentinței arbitrare, care ea pretinde că rezultă din diferite vicii de formă. Procesul va dura mai multe zile. * * * Pățania unuui avocat La tribunalul din Bow street, din Londra, un avocat era însărcinat de a apăra pe un hoț de cea mai rea speță; de aceia el căută, după obiceiul englez, să încurce cu întrebările sale pe martorii acuzărei. Acesta era singurul mijloc ce-i mai rămânea spre a micșora condamnarea clientului său. — Martore— zise avocatul, —se numești James Smith? Nu ești același Smith, care, în 1886, a fost condamnat pentru furt la doui ani închisoare ? — Nu, domnule, nu sunt acela. — Atunci, ai putea să fii Smith, care a fost condamnat la Liverpool pentru excrocheri ? — Nici acela. — Așadar n’am fost niciodată în închisoare?—stărui avocatul cu surprindere amestecată cu părere de de rest. — Ba da, am fost de două ori. — Cât timp ai stat înteia oară? — O zi. — Ah ! ah ! — exclamă avocatul înseninându-se,—și a doua oară ? — O jumătate zi. — O jumătate zi ? Dar asta e cu neputință ! — Iartă-mă, asta e exact! Vreau de altmintrelea să explic lucrul. Eu sunt zidar de îîl§§§rie și am fost chemat în închisoare spre a repara o celulă unde se afla închis un avocat condamnat pentru fals la 5 ani închisoare. In acea zi apărătorul nu mai puse nici o întrebare martorilor. Mâine, MarțU Decembrie VA APARE O BIBLIOTECĂ ECONOMICI’ a Ziarului UNIVERSUL care va conține — FRUMOSUL ROMAN — In Nenorocire datorit penei unuia din cei mai mari scriitori italiani. Un volum de 412 pagini, cu coperta colorată. — Se va vinde pe prețul de MP* 35 bans “Hm Cu 45 bani se trimite franco în toată țara. Se va vinde la toate chioșcurile și colportorii de ziare. învățători medaliați S’a acordat medalia «Răsplata muncei pentru învățămîntul primar», clasa 2-a, următorilor învățători: I. Vîlceanu, M. Mănescu, din județul Mehedinți; C. Dobrescu, din județul Gorj;Al. Stănciulescu, I. Siminiceanu, V. Popescu, din jud. Dolj; G. Mihăescu, I. Didicescu, din județul Vâlcea; I. Iliescu, P. Radolian, din județul Romanați; P. Rădulescu, D. Rădulescu, din județul Argeș; D. Nicolescu, din județul Olt; I. Viișoianu, I. Petrescu, din județul Muscel; A. Popescu, din județul Teleorman ; G. Stănescu, Gh. Popescu, din județul Dâmbovița ; I. Ștefănescu, I. Popescu, Al. Rădulescu, din județul Prahova; T. Zăhărescu, St. Ionescu, din județul Buzău ; N. Lerescu, Al. Mihăilescu, din județul R.Sărat ; I. Saragea, N. Cerchez, din jud. Putna ; E. Mironescu, D. Alboleanu, din județul Covurlui; I. Constantinescu, M. Popescu din jud. Brăila ; R. Popescu, S. Ionescu, din județul Ialomița; M. Simionescu,N. Constantinescu din jud. Ilfov; C. Vișinescu, M. Aron, din județul Tulcea; P. Popescu, din județul Constanța ; N. Enescu, N. G. Ionescu, disfă județul Dorohoiu ; Natalia Vasiliu, P. Sterescu, din județul Suceava; Al. Baciul, Gh. Leonescu, din județul Neamțu ; D. Mancaș, G. Dimitriu, din județul Roman ; I. Pârvulescu, Gh. Ureche, din județul Tecuci ; St. Cașu, I. Simionescu, din județul Tutova; C. Giureanu, I. Băbușanu, din județul Vaslui ; S. Bălțatu, V. Alexa, din județul Fălciu; Gh. Costică, Gh. Toderiță, din județul Bacău ; I. Gheorghiu, Al. Negureanu, din județul Botoșani; N. Andronescu, din județul Constanța; M. Balaban, din județul Putna; k. Lupescu, din județul Tutova. O deslușire In «Universul» No. 318 am publicat următoarea corespondență : Faliment fraudulos.La 20 Noembrie s’a deschis licitație pentru vinderea mărfei din prăvălia lui Max Marcovici, care acum 3 luni de zile a dat faliment fraudulos, fugind dimpreună cu familia sa, fără să ’i se fi putut da de urmă. Tribunalul l’a condamnat în lipsă la 5 ani închisoare. Diverse.—D. Hie I. Vericeanu, polițai, a fost numit controlor ; în locul d-sale ca polițai se zice că va fi numit d. Galen Teodorian, din Craiova. Consiliul comunal a ales primar pe d. G. Procopiu și ajutor pe d. Constantin C. Avrămescu. .. Timpul e foarte frumos. Jouî a cântat muzica militară în centru. Din greșeală s-a pus că această corespondență ne-a sosit din Buzoit, pe când ea ne-a fost expediată de corespondentul nostru particular din R.Vérica. A doua zi după aparițiunea ei în «Universul», «un Buzoian», revoltat, trimite o scrisoare la ziarul «Adevărul» în care ne înjură și spune că, în corespondența noastră de mai sus, nu sunt de căi pure invențiuni, că niciodată n’a existat în Buzea Max Marcovici, polițaiul Vericeanu și primarul Procopiu. Și nu putea fi altfel, din momentul ce în acea corespondență se vorbea de R.Vâlcea, iar nu de Buzea,—după cum am spus mai sus. La primul moment, am crezut că am fost înșelați de vreun om fără scrupul, cum sunt mulți, cari au obiceiu de a trimite la ziare câte o știre falsă, nu știm în ce scop , dar căutând manuscriptul scrisorii, am constatat că corespondența venise din R.Vâlcea. De altfel și confrații de la «Adevărul» au fost adesea înșelați de acești oameni fără conștiință, și prin urmare n’ar trebui să se mire dacă și «Universului»,câteodată, i se întâmplă asemenea lucruri. Nu mai departe decât acum patru zile, un răuvoitor din Craiova a comunicat «Adevărului», că autorul dramei din strada Cazarmei, anume lor, Smaranda,poate va scapa cu viață, pe când el murise și fusese îngropat de 3 zile. Un cititor din Craiova ne-a atras atenția asupra acestui fapt, dar noi, ca de atâtea alte ori, am aruncat scrisoarea în coșul redacției, deoarece știm câte greutăți trebue să înfrunte presa cotidiană, mai cu seamă când e vorba de a controla un fapt care nu s’a petrecut în capitală. Ar fi trebuit să facă tot așa și «Adevărul» cu scrisoarea Buzoianului. Dar chincurența câteodată te face să -ți pierzi capul. Servicii special ce transportam caietelor poștale fără valoare declarați Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor ne aduce la cunoștință că, cu începere de la 1 Ianuarie stil nou viitor, se înființează pe lângă serviciul actual de mesagerii și un serviciu special de : 1. Colete poștale, fără valoare declarată, cu greutate până la 5 kilograme ; 2. Colete poștale cu valoare declarată până la 50 lei ; 3. Colete poștale încărcate cu ramburi, până la 50 lei. Colete se vor primi atât pentru comunele urbane, cât și comunele rurale, în condițiuni lesnicioase de ambalagiu și de transport, de către toate oficiile poștale din țară, stațiuni de cale ferată, factorii rurali și agenți poștali speciali din comunele rurale, și se vor distribui la domiciliul destinatarilor. Prin acest serviciu de colete publicul va putea expedia: mărfuri de orice categorie, alimente, unt, pasări tăiate, cărnuri, conserve, pește proaspăt, vânaturi, legume, brânzeturi, fructe, plante-flori, cereale, gravuri, planuri, imprimate, cărți, pachete cu jurnale mai mari de 2 kilograme, pachete cu probe de mărfuri, mobile, coșuri de inele, instrumente, unelte pentru lucrători, medicamente, etc., etc. Asemenea publicul va mai putea expedia și colete care conțin lichide culori și materii grase, dar acestea vor trebui să fie împachetate solid în vase de tinichea, iar dacă vor fi puse în sticle sau oale, urmează să fie reîmpachetate într-o cutie de metal sau de lemn, înconjurate de o materie absorbantă, cum este lăsătura de lemn. Taxa unui colet fără valoare declarată până la tarif: 5 kilograme este după lege de lei 1. Taxa unui colet cu valoare declarată de 50 lei, este după lege de lei 1,20; pentru ramburs nu se percepe, nici o taxă; sumele încasate din rambursuri se lichidează prin mandat poștal ; perceperea taxelor se va face prin timbre poștale ; pentru predarea la domiciliu a coletelor se va percepe conform legei, câte 25 bani de colet până la 5 kilograme, pentru cele mai grele de 5 kilograme se va percepe câte 50 bani de colet. împachetarea coletelor fără valoare declarată se lasă la facultatea expeditorilor, putând fi împachetată numai în hârtie și legate sfoară, dacă aceasta este suficientă pentru a protege conținutul , iar închiderea se poate face prin etichete gumate, fără sigilii. Coletele cari, după natura lor nu au trebuință a fi puse sub ambalagiu, se admit și fără ambalagiu, însă atașânduse adresa prin etichetă legată de obiect. Pentru obiectele cari vor avea o valoare declarată sau ramburs, împachetarea trebue să se facă solid și să se închidă prin sigilii, astfel încât să nu se poată atinge conținutul. Aceste colete se vor expedia cu toate cursele poștale ca și scrisorile. Predarea coletelor la domiciliu în comunele urbane se va face deocamdată în localitățile unde se va simți necesitate. Taxele pentru accese se achită prin intermediul serviciului poștal. Președintele unei societăți alimentare, d. Iosef Comințeanu, la banchetul anual care reunește această puternică asociațiune, se ridică și, cu paharul în mână, începu așa ciocintele sau discurs : — Obiceiul de a mânca se ridică la cea mai înaltă antichitate... EggEsggsBai K Mi MMEggranaami MBBaBBaM Universal in provincie (De la corespondenții noștri particulari) — 28 Noembrie 1898 — Călărași Solemnii ai.e.—Aniversarea luăreî Plevnei s’a serbat în orașul nostru prin oficiarea unui Te-Deum în biserica catedrală .Sf. Nicolae, la ora 10 și ju m.a. m. O companie din reg. 5 Ialomița No. 23 și un escadron de călărași au făcut onorurile militare. Defilarea a fost comandată de d. maior Gafencu, din regimentul de infanterie. Au asistat ofițerii superiori, inferiori și asimilați din garnizoană. La sfârșit trupele au defilat în jurul palatului comunal, Thapal.In zilele de 25 și 26 Noembrie, orașul a fost acoperit de o ceață groasă. Azi vremea, deși umedă, promite însă a deveni din ce în ce mai bună. Deraiare. — Trenul de li* care venia din spre București, azi a sosit tocmai la ora 12 din cauza deraierei ce s’a întâmplat pe linie după plecarea din Mogoșoaia. Din norocire nu s’a întâmplat nici un accident. Stancu. Craiova Falsificatori de monede.— In corespondența trecută v’am arătat că directorul poliției Petre Staricu a prins în localitate o nouă bandă de țigani, cari pe lângă că făceau monede false, înșelau și lumea, de la care luând bară, ii asigura că le face din unul dour. Așa mai zilele trecute, această bandă care deja își începuse operațiunile prin oraș, s-a dus la d. Andrei Bogdanescu din piața Elca, pe care înșelându-l, i-a luat suma de 1000 lei. D. N. Gherasimatos și Adam Popescu au denunțat poliției pe acești falsificatori, pe cari poliția prinzându-î, a și găsit suma de lei 919, mai multe monede false, cura și diferite tipare. Mulțumită astfel denunțului ce d. N. Gherasimates a făcut poliției, țiganii au fost prinși și arestați. Ei au declarat că în adevăr au înșelat pe d. Bogdanescu, fapt pentru care parchetul a și dispus arestarea și darea lor în judecată. D. N. Gherasimatos n’a fost înșelat, ci din contra d-sa a adus un adevărat serviciu denunțând banda de falsificatori, așa că d-s’a nu e câtuși de puțin amestecat în această afacere. Te-Deum.—In ziua de 28 Noembrie, aniversarea luărei Plevnei, un Te- Deum s’a oficiat In catedrala Madona- Dudu. După terminarea serviciului divin, armata a defilat pe dinaintea d-lor generali Poenaru, Stoilov și d. N. P. Romanescu, primarul orașului. După defilare d-nii ofițeri au fost invitați la Clubul Militar, unde s-au ridicat toasturi în sănătatea M. S. Regelui, șeful suprem și victoriosul căpitan al armatei române. Orașul e paroasat cu stindarde tricolore. Tot cu ocaziunea acestei serbări militare, ofițerii reg. 1 Dolj au oferit Insula Böhm un banchet în onoarea iubitului lor căpitan și camarad Alexe Marghiloman, care a trecut de la reg. Rovine la batalionul I de vânători. Iovis Giorgiu Serbare naționalii. Astăzi fiind aniversarea luărei Plevnei, un Te- Deum s’a oficiat în biserica Adormirea Maicei Domnului, catedrala orașului. După serviciul divin, trupele, sub comanda d-lui maior Folescu, au defilat pe dinaintea d-lui colonel Șaguna. Vizită regală.—Se dă ca absolut sigură știrea că M. S. Riegele va vizita în ziua de 25 Martie viitor orașul nostru, inspectând tot deodată și trupele. Diverse.—Cursurile școalei primare No. 1 de băeți, cari au fost suspendate pentru 10 zile, se vor redeschide foaia viitoare. Școala s’a închis în urma Îmbolnăvirei copilului d-lui Abeleanu, directorul școalei, de anghină difterică. Grație îngrijirilor ce i s’au dat de către d. dr. Pitișteanu, micul bolnav a scăpat de ori ce pericol. Un servitor de la școala No. 2 de băeți de sub direcțiunea d-lui Pipereanu, fiind dat afară, pentru a se răzbuna pe cel care ia luat locul, a dat unui băiat niște cartușe, îndemnându-l să se pună în sobă. Când noul servitor a vrut să aprindă focul, cartușele au făcut explozie. De câteva zile timpul stă tot posomorți și în oraș e o monotonie complectă. Nici într’un an n’a fost atâta plictiseală ca anul acesta. Nici un local de distracție, n'aî unde asculta o bucată de muzică. Nimic. Orașul pare că e mort. Coresp. Tâlhărie.—In seara de 26 Noembrie la ora 8, pe când tu că se aflau vreo trei oameni în cârciuma lui Ianoș Ignat, din secția Biserica, com. Slănic, o bandă de hoți în număr aproximativ de 14 au bătut și jefuit pe sus-numitul cârciumar, cât și pe cei trei oameni aflați in cârciumă, luându-le până și sumanele. Atât jandarmii, sub conducerea energicului aghiotant Sbărcea, cât și primarul Slănicului se află la urmărirea hoților, cari se speră că vor fi prinși, deoarece se presupune că sunt din com. Grozești. Victimele, într’o stare disperată, au fost aduși și internați în spitalul local, secția d-lui dr. Gheorghiu. _____________Coresp. UN SFAT PF ZI Carne de vacă gătită cu zeamă de lămâie.—In un kilo sau două de carne macră de vacă ; topește într’o craliță jumătate unt și jumătate slănină ; după ce slănina se topește, pune bucățile de carne și rumenește-le pe amândouă părțile ; pune piper și sare, adauagă câteva felii de lămâie și un pahar de bulion. Acoperă și lasă să scată mâncarea un ceas și ceva. Apoi scoate carnea și așeaz o pe o farfurie caldă , pune cratița la foc ca să scată zeama bine, scoate feliile de lămâie și bagă sosul după ce î mai adaogă zeama de la o lămâie, apoi toarnă sosul peste bucățile de carne și dă la masă. Știri din străinatate Deputatul Bakowsky, din parlamentul maghiar, a interpelat pe primul ministru Banffy asupra faptului că de ce nu intervine regele, adică împăratul Francisc Josef, in lupta politică de acum. Numitul deputat a fost provocat la ordine, pentru cuvintele cari le-a rostit, că împăratul calcă Constituția, deși a jurat pe deasa.« * ¥ Fostul comandant al cavaleriei franceze, generalul marchiz de Galiîfet, fiind citat ca martor la Curtea de casație în procesul Dreyfus, a declarat că n’a auzit cuvintele generalului Darvas, care a comandat ceremonia degradărei lui Dreyfus : «Noi condamnăm pe un nevinovat !» * » . Trenul care a circulat Vinerea trecută între Seghedin și B.Pesta, a deraiat în stația Feregyhaza. Mașinistul a fost omorît, iar fochiștii au fost ușor răniți. Șapte vagoane au fost sfărîmate cu totul.« * ¥ Regina regentă a Spaniei a primit în audiență pe fostul guvernator al insulelor Filipine, generalul Polavieja. Se zice că acesta ar fi avend misiunea secretă de a supraveghia mișcarea carlistă, care începe a lua din ce în ce proporții mai mari.* ¥ ¥ Ziarului «Pester Lloyd» ’i se anunță din Oradea Mare : Reuniunea de ajutor a facultăței de drept a luat decisiunea ca să nu mai dea nici un sprijin studenților români. Această deciziune a fost însă anulată de către decanul facultăței, oara vocale să aducă pacea între studenții români și unguri. Consistorul central izraelit din Paris a exprimat primului ministru francez Dupuy îngrijirea de care e cuprins pentru situațiunea izraeliților în Algeria. Dupuy a răspuns consistorului că guvernul va garanta tuturor cetățenilor, fără deosebire de religiune, ordinea, libertatea conștiinței și respectul persoanei și al bunurilor.* ¥ ¥ Știrile ce vin din districtele rusești bântuite de foame sunt spăimntătoare. Sute de copii au murit după ce slăbiseră așa încât erau numai niște schelete. Înalta societate rusă trimite mulți bani în acele districte victime ale proastei recolte, însă nu sunt de ajuns. Se povestesc fapte groaznice. Cadavrele câtorva băeți ar fi fost roase de flămânzi.* ¥ ¥ Se vestește din Constantinopol că Ahmed-pașa, adjutantul Sultanului, s’a sinucis trăgându-șî un foc de revolver în inimă, chiar în haremul său Ahmed se amorezase la nebunie de o doamnă europeană din Constantinopol și imposibilitatea de a o poseda la împins la sinucidere. * ¥ ¥ «Italia Militare» zice că în raportul trimes de comandantul Bertolo ministerului se spune că până la sfârșitul lunei curente toate forțele internaționale vor părăsi Gandia. Notabilii ernieni vor prezintă o notă de mulțumire amiralilor Puterilor pentru satisfăcătoarea soluțiune a chestiunei și pentru pacificarea insulei. Câțiva ofițeri italieni vor rămâne la dispozițiunea principelui-comisar 13 ora sau FUGĂ ASASINULUI PARTEA INTEIA Plicul negru VI Giulio devenise secretarul și omul de încredere al lui Roland. Acesta voise apoi ca și Giudita să -și lase modesta profesii*... cu sutoreasă să și să vie să trăiască în palatul său, lângă Zuma, a cărei amică devenise curând. Santerno, luând la sine pe cei doui tineri, avea un alt scop, care până atunci rămăsese un mister. Giudita n’ar fi voit să ia parte la serbare. Insă Roland se arătase așa contrariat, încât buna copilă, temându-se de a ofensa pe binefăcătorul seu, se învoise să se arate în salon. Giudita era îmbrăcată cu un gust și o simplicitate seducătoare. Și cu toate astea nu avea nici o bijuterie. O singură floare avea în per și alta la cingătoare. Ea privia mulțimea, cu un aer nepăsător și rece și nu schimba decât zîmbeie tari cu prea frumoasa Zuma. O orchestră misterioasă făcea preudiul unei polce, când Santerno văzu intrând în sală pe d-șoara contesă de Ripatrala, însoțită de tatăl său. Un murmur de admirațiune se ridică din toate grupele la vederea Dorei, care apărea atunci pentru prima oară în societate. Dora era de o frumusețe divină. Rochia ei albă nu era așa de splendidă ca umerii ei și ca brațele ei modelate ca acelea ale unei venere. Un șir de perle era încolăcit în părul ei peptănat cu o simplicitate severă: avea perle la gât și la mâini. Dora împlinia abia 17 ani, însă privirea ei avea reflecturi ca ale unei femei, cu toate seducțiunile imaginabile. Roland merse înaintea contelui și a fiicei lui. — Vă mulțumesc că ați venit, zise dînsul strâgănd mâna contelui și înclinându-se adânc în fața Doreî; d-șoară, știam bine că d-ta o să fii cea mai frumoasă floare din buchetul meu de bal. Dora își simțea obrajii arzând și nu îndrăznia să’și ridice ochii în fața lui. — Nu credeam că ești lingușitor, bolborosi dînsa confuză. — Ceea ce am zis, gândesc cu adevărat, și invitații mei vor fi de aceiași părere. Vrei să’mi dai brațul și să deschidem împreună balul? Acesta era un omagiu de care toate invitatele ar fi pismuit pe Dora. Un fulger de bucurie străluci în ochii ei, în vreme ce-și trecea mâna drăgălaș înmănușată pe după brațul ducelui. Giulio și Zuma asistaseră la această scenă; ochii celui dintâiű erau ațintiți cu admirațiune asupra feței Dorei ; aceia ai Zumei se înteiau ca niște lame de pumnal. — Cine e acea frumoasă față în a cărei întâmpinare s’a dus Santerno ? întrebă tânărul cu glasul cam schimbat ? Zuma tresări, se îngălbeni la față și fu cuprinsă de o tremurătură involuntară. — De ce’mi faci această întrebare ? zise dînsa într’o italienească stricată. — Pentru că în adevăr n’am văzut o creatură mai fermecătoare. Trebue să fie un suflet de înger sub acea privire care electrisează. — De ce nu de femee? întrebă Zuma cu un accent ironic. Tonul eî isbi în mod viu pe Giulio. ----Ce ai? întrebă dînsul cu îngrijire. Nu cumva ești mânioasă, pe mine pentru că am zis că acea domnișoară e frumoasă ? — Ai spus adevărul. — Dar și d-ta ești tot așa de frumoasă ca și dînsa, adaogă ea. Zuma isbucnia într’un rîs de adevărată copilă. Prima ocolire a balului era terminată și Dora, la brațul lui Santerno, străbătea sala, când se întâlniră cu Zuma. — D-șoară contesă, zise Roland, permite-mă să țî prezint pe fiica mea adoptivă Zuma, care ambiționează onoarea de a deveni amica d-tale. — O l asta ar fi o fericire pentru mine, răspunse repede Dora. Tinerele fete se sărutară. Apoi Zuma prezintă pe Judita. — Și asta e amica mea, buna mea amică, zise dînsa. Judita și Dora, strîngându-și mâinele, se simțiră îndată atrase una către alta prin o mare simpatie. Se părea că ele fuseseră destinate d’a se întâlni și d’a se iubi. Câte-și trele fetele formaseră un grup care atrăgea toate privirile. Alăturea cu atâta splendoare de tinerețe și frumusețe, deveniau palide luminile policandrelor, întocmai cum devin palide stelele la ivirea primelor raze ale soarelui. Orchestra de pe semnalul unui vals : grupul se risipi. Zuma fu silită să primească o invitare de circumstanță. Judita de pe mâna unui ofițer de stat-major, Santerno prezintă Doreî pe tânerul său protegiat, zicându-i: — latămarchizul Giulio Monaldi, care, vindecat de rana sa, cere onoarea d’a danța cu d-ta. — El i se gândi tînera fată surprinsă rezimându-șî mâna de brațul tînerului. El, rănitul ! un marchiz? ce mister se ascunde în viața sa ? Giulio era foarte palid. Insă această paliditate dădea mai multă grație, mai mare relief frumuseței sale, înconjură cu brațele talia Dorei și se perdută în mulțimea dănțuitorilor. Giulio nu observase un om de vârstă matură care, auzindu’l numele făcu o săritură. — Marchizul Monaldi repetă dînsul. Am auzit oare bine, ori visez ? Inaintă puțin pentru a observa perechea ce dansa înainte! și privirea lui găsi curând ceea ce căuta. — Cu adeverat e dînsul, zise el, dînsul, fiul acelui mizerabil de frate al meu, nemernicul care voia să -mi fure candelambrul de argint. Dar cum se află dînsul aci, îmbrăcat cu atâta eleganță, în intimitatea stăpânului casei ? Hotărît îmi perd mintea. Giulio nu auzea acel monolog, nu vedea acei ochi ațintiți asupra sa. El se înfiora acum într'un mod delicios la atingerea acelui corp mlădios și încântător, care se rezema cu atâta ușurință, cu atâta grație de brațul seu ; o flacără vie îi trecea prin vine, îi îndoaia căldura sângelui și făcea să -i bată inima mai tare. Dora exercitase îndată asupra tinerelui o aborțiune de nebiruit, un fel de farmec magnetic. Și cu toate astea dînsul o vedea pentru prima oară. Totuși i se părea lui Giulio că acea copilă a luat loc în viața sa, că imaginea ei va apare în toate visurile sale. Dînsul nu iubise încă nici odată în viața sa. Insă din ceea ce simțea în acel moment, înțelegea că intrase într’o fază neprevăzută a vieței sale.. . . Dora, după prima mișcare de surpriză, nu se mai gândea la cavalerul care o transporta în vârtejul dansului. Ea căuta din ochi pe Santerno, care nu se mai afla în salon. Zuma, din partea î, nu mai perdea nici una din mișcările lui Giulio Monaldi și observase cum tînerul rămăsese extaziat la vederea Dorei și cum el nu-și mai luase ochii de la această creatură fermecătoare pe care o ținea în brațe. — Iți place mult balul ?—întrebă Giulio pe contesa de Ripafrala. — Foarte mult, dar pausL-tu» nu te distrează? — Asta e prima dată când dansez și o datoresc bine-făcetorului meu că n’am făcut o figură proastă. — Nl cunoști mult pe d. Santerno ? Giulio zîmbi cu tristeții. — Trăesc lângă el, — răspunse dînsul,—sunt secretarul și confidentul meu, după cum sora mea Giudita e companioana și amica d-rei Zuma. Dora păru a se interesa de aceste cuvinte. — Ahi 1 acea d-ră brunetă care mi-a fost prezintă e sora d-tale ? — Da. (Va urma) 29