Universul, ianuarie 1899 (Anul 17, nr. 147-176)

1899-01-14 / nr. 160

DE ARENDAT­tom­brie a. o., moșia Foișor din jud. Dolj, pe Jiu de jos, în apropiere de gara Bogarcea,având întindere de 1250 pogoane pământ arabil și livezi. S)e dat in litere o pădure de 500 pogoane, având cea mai mare parte stejar, precum lemne de construcție și de foc. Doritorii se vor adresa str. Gazărmeî 33, la d-na Elisabeta M.Gancea,Craiova 1714 Balta de pescărie — Călărașii-Vechi — în întindere de peste 2200 po­goane este de dat în arendă de la Sf. Gheorghe viitor. Doritorii se vor adresa numai prin scri­soare d-lui S. Gabrielescu Hes­­kia, strada Negru-Vodă No. 18, in București sau gara Ciulnița. 1716 DE ARENDATĂ0­ județul Vlașca și de vînzare pă­durea de pe moșia Gosmina din jud. Prahova. Pentru informa­­țiuni a se adresa la d. S. Cămă­­rășescu, strada Fântânei No. 34, București. 1373 Primul și cel mai mare Depozit de Fân — G. M. ZAXESCU — București, câmpul moșilor cumpăr și vînd ori­ce cantități de fân presat și nepresat, numai cali­tate bună, din România și Transil­vania, cu prețurile cele mai arantag­ioase. Gomandele se efectuiază prompt. Doritorii se pot adresa la subsem­natul G. m. Isrnescn, București, biurog, str. Blănari 14.—Telefon. 1316 LACU-SARAT Stațiunea balneară de primul or­din pentru maladiile de femei, ste­rilitate, anemie, rachitism, etc. Pentru informațiuni a se adresa la Doctorul Roșeanu, medicul băilor Lacul-Sărat 1660 7 Cereți la toate drogheriile, băcă­niile și restaurantele din țară. M­ELED­I C Cea mai bună apă de casă — Izvorul întinerire! — Această apă este plăcută la gust, ușoară, răcoritoare și întăritoare, fe­­ruginoasă, gazoasă, fosfatată. Suverană contra anemie! Digestivă, reconstituantă și asimilabilă ,Vu decolorează vinul 1721 ______________________________ Dr. I. POENARU Cu o practică în spitale și experi­ență proprie de 10 ani.—Strada Ro­mană No. 22.—Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au­ o reducere de ju­mătate din prețurile obicinuite, adică 2 I.50b. vizita la domiciliul bolnavilor, i 1.50 b. consultația; de asemenea dinsei­ză infint însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase cer­tificate de mulțu­mire din partea celor greu bolnavi vin­decați. Tratament al bontelor de stoma­­după metodele rele mai noi. IIOCTUM­ IIV »SEDÎCINIA N. Rosenstein Chirurg DENTIST din Paris Vindecarea sigură a durerilor de dinți. Extracțiunea și obturațiunea nedureroasă ai dinților prin anestesie. Redresarea și punerea de dinți artificiali artistici. — Gale» V­ictorie! !So.­­IO —­­vis-a-vis de Teatrul Naționali D­. NICOLAE COHȘA — MEDIC ROMÁIM — Franzensbad - Königshof 1650 Boalele de piele, boalele lumești (siphilis), neputința bărbătească, gust cu siguranță vindecate la Dr. PETELENI — 3^ O­Ș ~ Special în boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHO­VEI No. 80 — Consultații de la 8—10 a. m. și de la­­ i—6 p.m­.—Bolnavii din provincie găsesc gazdă (pension) și tratament conștiincios. 151 Bo­lele secrete l­e|»tilin­­a Burbătească Se vindecă repede fără durere și îm­piedicare, după experiență de 29 ani de specialitate In boli lumești (de la 1870). Dr. TI­OK No. 1, STR liMIGRATU,­­p. 1 Intrarea mumai prin str.str.Voevod Consultații de la 10-1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pe fie­care și medicul comunal, spre a con­stata cauza morții. Arestarea unui h­oț de cal Lazar Dincă e un vestit hoț de cal. De la o vreme încoace însă, el se lăsase de furat caii­ și se apucase de pungășit buzu­narele oamenilor. Cum însă e o mare deosebire între a fura un cal și un por­tofel, Dincă Lazăr căzu numai­de­cât în capcană. El fu prins era tocmai în exer­cițiul funcțiunei sale și arestat. Acuma, închis în beciul poli­ției, el se gândește cât e dereú, când cine­va își schimbă meseria la bătrânețe. N­enorocirea din strada Sculpture! Era dimineață, la orele 6 și jumătate, o femee Stanca Du­mitru, lucrătoare la binația cu No. 33, din strada Sculpture!, care se construește acum, pe când se afla cu niște material în stagiul al doilea, a căzut jos de la acea înălțime. Nenorocita s’a rănit grav la cap și pe corp. Intr’o stare aproape de nesim­țire, sărmana femee a fost trans­portată la spitalul Colțea. Focul de la Banca N­a­țională Era, la orele 10 și un sfert di­mineața, a luat foc coșul de la o cameră a Băncii Naționale. Numai­de­cât se adună o lume imensă, fiind temeri să nu ardă întreaga clădire, din cauza vije­liei de erî. Personalul de serviciu al Băn­­cei sărind însă în ajutor, focul s’a stâns numai­de­cât, fără a se mai fi apelat la ajutorul pom­pierilor. Alegeri comunale Sâmbăta a avut loc, la Iași, alegerea colegiului II comunal. Alegerea s’a efectuat în cea mai complectă liniște. Iată rezultatul: Alegători înscriși . . . 1344 Votanți ....... 813 Anulate ...... 28 A fost o singură listă, lista partidului conservator, compusă din d-niî căpitan Mavrodin Ioan, Brand­ia B. Alexandru, Mihail Gheorghe avocat, Cristescu S. Dimitrie, Grigoriu V. Gheorghe, Prassa Constantin, Maximovici Teodor, Zarifopol Ioan și Dara­ban Gheorghe, care a întrunit 785 voturi și a fost proclamată aleasă. Opoziția s’a abținut. I FREMII GRATUITE La 1 are fie­cărei luni, «Uni­versul» dă la toți abonații săi premii gratuite prin tragere la sorți. Iată obiectele ce se vor acorda la 1 iulie : Premiul I: Un geamantan de picio­a«&. Premiul II: Clopoțel de masă cu picioare de marmoră și pe o statue de metal. Noutate. Premiul III: Un album pentru fotografii. Cititorii «Universului» să se grăbească a se abona, dacă vresc a concura la aceste premii. Costul abonamentului este de 5 lei pe 3 luni în toată țara. A­­bonații mai primesc ca premiu gratuit «Universul Literar» colo­rat, care apare în fie­care Du­minecă. Universul la provincie [De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de H Iunie — Adj­ud Al 3-lea caz de anghina dif­­terică..—Cu toate mesu­rile luate atât de serviciul sanitar cât și de administrație, anghina difterică își urmează cursul regulat în orașu­l nostru, așa că astăzi s’a mai cons­tatat un caz de către medicul cu­rant Feighenbamn la copilul evreu­lui H. Șehter. Administrația a luat și de astă dată cele mai riguroase măsuri, pos­tând chiar un gardist la locuința infectată de această boală conta­gioasă. Pruncucidere.­ Fata Ruxandra Mihail Baboschi, în etate de 19 ani, din comuna Sascut, pe când venia de la muncă, pe drum, a năs­cut un copil pe care l-a și ucis. Ca­davrul învelit în cârpe a fost găsit în podul casei numitei pe niște po­rumb, de către primarul sus-zisei comune. Procurorul tribunalului Putna, constatând crima la fața locului, a dispus arestarea criminalei. Timpul.—Seceta care bântue a­­nul acesta în țară,a făcut ca starea semănăturilor să fie foarte proastă. De abia în ziua de 6 și 7 Iunie­­. a căzut o ploae torențială, care se crede că a fost generală. Craiova Titirez» întrunirea conservatorilor. — Aseară, partidul conservator a ținut o întrunire publică în sala Belle-Vue în vederea alegerilor co­munale. Au vorbit d-niî : Economu, Au­rel Iliescu și Ulysse Boldescu, re­comandând cetățenilor craioveni ur­matorea listă pentru col.î.de comună compusă din d-niî: Ulysse Boldescu, colonel M. Fălcoianu, Delcescu Ște­fan, Const. Radulian, Grigorie Stă­­nescu, Stravolca Constantin și Pe­­sicu 1. Azi a avut loc alegerea, la care lista de mai sus a intrunit 607 vo­turi, fiind proclamată aleasă. Opo­ziția s’a abținut. Știri politice­ — Aseară a fost o întrunire intimă la clubul liberal din localitate. S’a discutat asupra evenimentelor petrecute în Slatina și s’a luat deciziunea de a se ține o întrunire publică în care să se arate cele petrecute, condamnându­­se procedarea guvernului. E vorba ca la această întrunire să ia parte și d. Dim­. Sturdza. D’ale poliției.—Nicolae Ion Cio­­banu, din strada Grivița, a reclamat contra tatălui și mamei sale Safia, pentru bănie gravă, de­oare­ce fiul, cu toate stăruințele părinților, a re­fuzat să ia în căsătorie pe tînâra Ioana T. Filip, care era mult iubită de părinți, dar care în realitate nu putea fi îndrăgostită de tînar. Așa că tot se adeverește vechea zică­­toare : «iubește-me, că te tai». — Alexandru Mihăilescu, comersant din strada Craiovița, a reclamat con­tra individului Ioniță Dinu Dul­­gheru, tot din acea stradă, pentru furt de cărămidă. Gasul se constată de secția res­pectivă.­­ Individul Alexandru Nicolae, ■venind prin oraș, a găsit de cuviință să fure de la jghiabul unei case o căldare mare, care fusese pusă de propietar pentru a strânge apă de ploaie. Pe când numitul individ voia s-o șteargă cu căldarea la spinare pe bariera Amaraziei, a fost prins de sergentul de zi Nicolae Ion și dus la poliție, unde dat judecăței a fost cu căldare cu tot înaintat parche­tului local, care a și dispus ares­tarea lui­ Io­viș. Berind întrunire»—Aseară, la orele 8, conservatorii au ținut o întrunire publică în casa Obștei. Au vorbit d-nil Grigore Patriciu, profesor ; Mohor Petre, învățător , și Vasiliu Cristescu, avocat. Toți au îndemnat pe alegători sa voteze pe candidații listei conservatoare, fă­când critică violentă precedentului consiliu. Înjunghiat. — Marți seara gră­dina Parcului era plină de lumea ei obișnuită: meșteșugari, soldați și servitoare. Îmbulzeala e aci tot­dea­­una mare și contele manevrează mai mult ca ori­unde. Intre vizitatorii obicinuiți era și calfa de măcelar Nicolae Pintilie, arțăgos și temut de cunoscuții sai. Pe la orele 10 seara, dânsul avu o discuție înfocată cu aleasa lui, când trecând în dreptul tînărului Ștefan Măcianca, Don Juanul maha­lalei ’l lovi, cu sau fără intenție, cu cotul. Măcianca, ofensat de așa afront, I­ aruncă o pereche­ de palme să-l po­menească. Măcelarul, cu ochii infectați, orbit de o furie bestială, scoase cuțitul de la brâu și-l înfipse cu putere între coastele nefericitului bărbier, care căzu grămadă în brațele câtor­va prietini. La țipetele disperate ale asisten­ților, lumea se strânse în jurul vic­timei, în timp ce măcelarul, profi­tând de îmbulzeala și spaima mul­țimei alarmate, uitând chiar să-și scoată cuțitul din rană, se făcu ne­văzut. Bietul Marlanca, transportat cu îngrijire la spitalul local, a fost pansat. Starea lui inspiră serioase îngrijiri, căci rana are o lungime de 2 centi­metri și jumătate și o adâncime de 8 centimetri, așa că sunt temeri de o infecție ulterioară, care ar fi de­sigur mortală. Tot aparatul polițienesc a fost pus în mișcare în căutarea crimi­nalului, care a fost găsit de abia pe la ora î din noapte. De­o­cam­dată stă la răcoare în beciul poliției și mâine va fi înaintat parchetului local, care va ancheta crima, de care s’a făcut culpabil. Pruncucigaș».— Ein 9 Iunie s’a judecat la tribunalul local pro­cesul fetei Ana Solomon Moscovici, acuzată de pruncucidere. Acuzata, o fată ca de vre-o 17 ani, vorbește prost românește și după cât pare, e originară din Bu­covina sau Galiția. Anul trecut dînsa a fost în ser­viciul unui brutar Aron. Se spune că fiul stăpânului el o proteja mult. O ducea foarte bine, se îngrășa văzând cu ochii și după 9 luni e silită să părăsească stăpâ­nul și orașul și pleacă la București unde, internată la Maternitatea, dă naștere unui băiat. La 30 Martie a. c., se întoarce în Bârlad și s’ar fi dus direct la fostul ei stăpân, unde rugă pe fiul aces­tuia să îngrijească de copil, copi­lul lor. Dînsul natural ’și neagă paterni­­atea și o poftește să-l lase în pace. Desnădăjduită, spune dînsa, a­­menințată să moară de foame cu copilul în brațe, nimeni nu voia să o primească, rătăcește fără țel când înt­âl im ÎHgor caîva toa­tu o­io­ierul S. Vaismann, care ’și ia în­sărcinarea să o ușureze de povara netrebuincioasă, fructul dragostei nepermise. Se cinstesc toată ziua într’o câr­ciumă de pe strada Gărei, pe seară gâtuie copilul și mama criminală pe la miezul nopței ’i aruncă într’o fân­tână lângă cazarma pompierilor, îngrozită de crima comisă, o ia la fugă. Gardistul de stradă, nebă­­nuind nimic, o oprește, însă rămâne uimit de expresia de groază ce ci­­­tește pe fața ei, o ia din scurt și, văzând că se cam încurcă în vorbă, o duce la poliție. Dimineața copilul e găsit și poli­ția alarmată se gândește la de­ținută. Cu mult talent, d. Dodan, secretarul poliției, reușește a-i scoate mărturisirea crimei. Complicele eî e imediat arestat. A doua zi dînsa reușește să fugă din arestul poliției și timp de o săptămână întreagă au fost arestați la poliție nu mai puțin de vre-o 30 de evrei și evreice, bănuiți că ar fi găsduit pe muma criminală. Agentul de siguranță C. Filipescu reușește în fine să o găsească as­cunsă într-un butoiu din pivnița cârciumarului Săvescu. Eri la judecarea procesului sala e archi-plină de evrei și mulți stau pe afară, doritori de a afla resulta­­tul procesului. D. Vasiliu-Christescu, steaua ba­roului local, a fost admirabil în ple­doaria sa. Tribunalul, a condamnat-o ca mi­noră, la un an închisoare, cu drept de apel, care l’a și făcut. Plauger. Galați Uragan.­Astă­zi pe la orele 4 p. m., s’a deslânțuit asupra orașului o furtună însoțită de nouri și tunete Se aștepta din moment în moment, o ploae torențială, care cel puțin dacă în starea actuală, n’ar fi avut alt efect salutariu, cel puțin ne-ar fi scutit de praful care ne orbește. Furtuna însă, mergând crescând, pe la orele 6 a degenerat în adevărat uragan. Copacii au fost trântiți la pământ, care au fost desvelite și garduri dărîmate . Intr’un cuvînt, un adevărat dezastru. Circulațiun­ea pe stradă a fost foarte anevoioasă, nu numai din cauza prafului, care te orbea, dar mai ales din cauza vântului cald, (sud, adeverat sirocco) care -ți tăia puterile și care te silea să te pui la adăpost. Pe Dunăre, uraganul a devenit un adevărat ciclon, căci a sfărîm­at în bucăți și răspândit furiei valurilor, toate ghilele și catargele de la plu­tele cari descindeau fluviul. Plutașii se luptau pe de o parte a salva avu­tul, iar pe de alta averea ce li s’a încredințat. Scenele ce se petrec cu acest fio­ros spectacol sunt sfâșietoare și ceea­ ce e mai trist, e faptul că ni­meni nu îndrăznește să le vie în ajutor. Peste Dunăre, unde sunt ancorate sutimi de caice încărcate, nu se poate ști ce se petrece, căci din cauza prafului des, care a acoperit fluviul ca un paravan nepatrunzător, nu se străbate măcar cu ochi ani) ceea­ ce se întâmplă acolo. In tot cazul, după calmarea uraganului, ne vom edihea de dezastrele de acolo. Pasagerii sosiți spre seară din Brăila, zic că același uragan dom­nește și la Brăila. Frauda de la poștă.­­ Afa­cerea casierului de la poștă Vasiliu Dimitrie se complică din ce în ce mai mult. Până astăzi încă nu se știe exact­­ suma care lipsește din cassă, sumă pe care inspectorul și controlorul se silesc s’o stabilească în mod exact. In ceea­ ce privește pe dispărut, un lucru numai se știe, că dânsul ’și-a luat un pașaport pentru Eu­ropa și un revolver pentru ori­ce eventualitate. Până acum nu s’a putut constata, nici dacă a trecut vre-o fruntarie, nici dacă s’a sinu­cis, lucru de altminteri foarte pro­babil, căci dacă s’ar fi imbarcat pe vr’un vapor în partență, sau dacă trecea fruntaria pe uscat, de­sigur că faptul ar fi trebuit să fie înre­gistrat. Fort.—Astă­ seară, un oare­care Aristide Callehis, ajutor de vătaf al hamalilor, primind de la stăpânul său suma de­­ 30 lei spre a-și plăti oamenii, a găsit de cuviință a o șterge cu această sumă. Prins însă asupra faptului de către d. sub-co­­misar Zanie și guardul postului Bosman, a fost înaintat căpităniei, spre a i se dresa actele de dare în judecată. Incendiu. — Pe când cortegiul funebru al regretatului fiu al d-lui general Pilat, despre a cărui moarte v’am înștiințat, se găsea dincolo de bariera Tecuciului, în apropiere de cimitir, un început de incendiu s’a declarat pe platoul cazărmei roșio­rilor, care s’a stins însă de înșiși soldații, fără ajutorul pompieri­or. Focul a luat naștere de la o gră­madă de gunoiu, pe care locuitorii din acele părți au obiceiul de a-l acumula acolo și care ardea astupat de vr’o 2 zile fără a fi observat și care n’a izbucnit cu furie da­cât după deslănțuirea furtunei. Coresp. Huși Ploi torențiale. — La drept vorbind nu mai nădăjduiam să pot întrebuința titlul acesta, care sună așa de frumos agricultorilor. Cu toate acestea, de­și prea târ­­ziu, de câte­va zile aproape Ia fie­care de-amează și maî-maî la aceiași oră, cerul să acoperă de nouri și o ploaie torențială, mult bine-făcă­­toare, cade o jumătate de oră sau o oră întreagă asupra orașului nos­tru. Apoi cerul se face iar senin, pare că nici urmă de nori n’a fost și nopțile sunt de un farmec negrăit. In județ a plouat de asemenea mult și bine. Ceea­ ce nu împedică ca recoltele anului acestuia și în special pâinea albă, să fie pierdute, dat fiind-că n’au avut ploaie la timp. Elevii gimnaziului.— D. pro­fesor G. Moisin, în înțelegere cu directorul gimnaziului, d. Tn. Ghiga, au dispus ca ori­ce elev din gim­naziu să fie arestat, dacă va fi în­tâlnit pe stradă la o oră mai târ­zie de 9. Măsura aceasta s-a luat bănuin­­du-se că niște elevi din gimnaziu ar fi spart mai zilele trecute două trei geamuri da la o sinagogă. . Elevii însă protestează cu energie, că el ar fi autorii unor lucruri așa de urîcioase. Ajutor țăranilor.­­ Zilele a­­cestea s’a împărțit la parte din ță­rani câte 5 banițe de merit pentru ca în caz de foamete să aibă de hrană el și vitele lor. Dar județul nostru a fost cel mai bântuit de secetă și după cât știu sunt mii de țărani și zeci de mii de vite în perspectivă de a suferi foamea, așa că ar trebui pusă multă grijă ca nimeni să nu răm­âie uitat. Coresp. Iași O crimă din gelozie.—Sigur, că mult mai orbit de patimă era băutai­u! Theodor Vasile Crețu, de­cât maurul din Veneția, când a co­mis crima, pe care o povestesc mai jos. In comuna Manoleasa se găsea o fată de frumusețe îngerească, nu­mită Marioara. Era adorată de toată lumea, iar flăcăii nu mai încetau de a se uita cu jind la dânsa. Printre cei mai înfocați era și lo­cuitorul Theodor Crețu, care isbuti să capete mâna fetei și s-o ia de nevastă. După cât­va timp însă, nenoro­cirea a luat locul fericirei, căci amo­rezați­­l bărbat a fost cuprins de o neagră bănuială, și anume, că ne­vasta lui îl înșeală cu un alt flăcări, numit Gheorghe Boariu. Se ’nțelege că scenele de gelozie n’au întârziat de a veni, și că săr­mana copilă era victima unei vieți de chin și de agonie. Dar nici starea asta n’a ținut mult, căci mintea bietului bărbat s’a zăpăcit complect și l’a îndemnat să comită o crimă. Era, pe când toată lumea chefuia la cârciumă, de­odată apare Theodor Crețu, și fără să spue o vorbă, se aruncă asupra închipuitului său ri­val, și cu o lovitură de cuțit Îi spin­tecă abdomenul. Un sac de sânge se formează, iar nevinovatul băiat cade în incon­știență și în agonie. Au­ sărit în grabă oamenii de au dezarmat pe furioasa lustie, pe care l-au înaintat autorităților comunale. Incă o crimă...Astă­zi a sosit vestea telegrafică din partea Sub­­prefecturei plășea Codru, că un in­divid, numit Ioan Alexe, a rfinit grav cu un cuțit pe locuitorul Gheorghe Cârza. Cauza acestei crime încă nu se cunoaște; se bănuește însă că o ceartă veche e la mijloc. Rănitul într’o stare gravă a fost transportat la spital, iar criminalul a fost arestat. O fem­ce ucigașii.— O veste sosită aseară din Roman, a impre­sionat adânc pe acei cari au aflat-o. E­­ vorba de femeia Maria Neagu din comuna Elisabeta Doamna, din acel județ, care și-a ucis cu două lovituri de topor bărbatul, numit Gheorghe Neagu Crâșmariu pentru că acesta a cheltuit­­ o sumă oare­care cu o femeie din oraș. După săvârșirea crimei, mizera­bila femeie, ajutată de o soră a ei, a luat cadavrul bărbatului, și i-a dat foc în curtea cai­lor sale. Dar cum flăcările n’au știut să mistue complet cadavrul ucisului, atunci cele două femei au luat res­turile rămase și le-au transportat afară din sat, aruncându-le într’o gârlă. Autoritățile însă au observat lipsa crâșmarului și din cercetările făcute au descoperit îngrozitoarea crimă. Un perceptor necinstit.­­ Parchetul din Iași a primit înștiin­țarea anonimă, că în comuna Tău­­tești din județul nostru, percepto­rul de acolo numit Vasile Tescu nu prea are o purtare cinstită, și că a comis oare­cari neorândueli. Cercetările făcute în grabă au con­firmat denunțarea, dovedind că ne­cinstitul perceptor e autorul mai multor falsuri, și a unei frustări de mai multe mii de lei din casa co­munală. Ancheta nu s-a sfârșit, iar autorul hoțiilor se află arestat la peniten­ciarul local. Mieream­­ blice se țin lanț în orașul nostru. Ast­fel astă-seară, orele 9, par­tidele conservator și liberal-demo­crat au ținut o întrunire publică la liceul vechiu, în vederea alegerilor comunale. i de astă dată lume foarte multă, el dintéru care ia cuvîntul este d. Al. Serghiescu. D-sa arată starea deplorabilă, în care se găsește situa­ția financiară a comunei noastre. Spune cum d. Rășcan, în calitate de prefect, a cerut dizolvarea con­siliului comunal în­potriva căruia se ridicaseră plângeri din toate părțile. Oratorul zice că orașul Ploești, sub oblăduirea fostului consiliu co­munal, era să dea un faliment ru­șinos, căci mergea din deficit în deficit și întrecea ast­fel cu mult, în datorii, Brăila și Galați. Se ocupă de veniturile budgetului pe cei trei ani precedenți, precum și de diferitele sporuri la taxa mar­catului, taxa cântăritului mărfurilor, taxa măsurilor productelor agricole, abonamentul serviciului curățitului, taxa libretului, chiria proprietăților comunei și abatoriului, chiria loca­lurilor de pe piețe, produsul net al veniturilor băilor municipale, din amenzi și diferite hotărîri judecă­torești, din rămășițele veniturilor comunale, sporuri ce se evaluează la peste o sută de mii lei. D. Serghiescu adaugă că o sumă de 55.000 lei a unui imobil con­semnat la casa de depuneri, a fost ridicată de către fostul consiliu co­munal și vărsată în casa comunei p­entru a putea face față cheltuele­­or ordinare. Mai zice că serviciul accizelor a dat un deficit de 25.000 lei și că budgetul comunei noastre va da un deficit la finele anului, de o jumătate milion. Termină spunând că o criză în­spăimântătoare ne așteaptă, mai cu seamă că seceta încă predomină în județul Prahova, ast­fel că situația e cât se poate de îngrijitoare și că oamenii încercați trebue să intre în consiliul comunal și să înfrunte de­zastrul ce ne așteaptă. D. G. Dobrescu, de la tribună, speră că o îndreptare se va face de către guvernul actual, a greșelilor comise de partidul ocult. Reamin­tește peripețiile prin cari au trecut foștii consilieri comunali în frunte cu d. Grigorescu și cum au demi­sionat în fața purtărei scandaloase și necinstite a repauzatului primar Radu Stanian, care făcea politică de gașcă și chiverniseală, probă evi­dentă e planul orașului, voind să dea unui oare­care antreprenor 15000 lei în loc de 8000, după cum proiectase fostul primar, d. G. Ie­nesemu învinuește pe d. Al. G. Radovici, pentru motivul că nu e bărbat pa­rolist, numindu-l panglicar și farsor politic, căci a înșelat buna credință a cetățenilor ploeșteni, păcălindu-i că tot timpul cât va sta la comună va face o eră de îmbunătățiri și în­frumusețări, — dar că d. Grigorescu cât a fost în consiliul comunal a ți­nut în loc poftele unora cari con­fundau buzunarele comunei cu ale lor proprii. D. Dobrescu mai spune că e o da­torie pentru viitorul consiliu comu­nal, de a reduce taxa prestației așa cum a fost înainte,­ încheie cuvântarea spunând că mâine seară vor prezintă două liste : una In cap cu d. Rășcan la colegiul I și alta la colegiul II in frunte cu d. Grigorescu și roagă pe cetățeni ca să le voteze. Asistenții chiamă la tribună pe d. Nicolae Rășcanu. D-sa le mulțumește de călduroasa primire ce -l fac și le explică mo­dul cum a obținut dizolvarea fos­tului consiliu comunal liberal, pre­zidat de d. Al. G. Radovici. Declară că este revoltat peste măsură de ne­priceperea acelui consiliu, care avea o datorie de o sută și ceva de mii de lei și contractase un împrumut de trei milioane cu scop ca să plă­tească datoria de mai sus. Oratorul vorbește despre alimen­tarea orașului cu apă, iluminarea cu electricitate, asistența publică, ajutorul medical ce trebue să se dea suferinzilor și tuturor oamenilor lip­siți de mijloace, paza orașului, etc. Atacă cu violență pe unii dintre liberali taxându-i de lași și odioși, prin faptul că au scos un pamflet murdar intitulat «Ciocoiul», care constitue o rușine pentru presă, a patra putere în Stat, pamflet în care s’au debitat cele mai josnice calom­nii, pe cari condeiul adesea refuză să le scrie. Sfârșește spunând că cu toată a­­ceastă nerușinată campanie dusă în contra tuturor fruntașilor conser­vatori și liberali democrați, timp de ș­ase septemâni, nu se îndoește că e­enii poi-mâine vor ști să-și datoria la urnă. întrunirea s’a terminat la orele 12 noaptea și au plecat cu toții, în cea mai deplină liniște, pe la locu­ințele lor. Goonie vetul în toate statele europene și Pn a cedat băncei Wiener Bank­verein. Banca din Elberfeld a cum­părat brevetul pentru Germania și e pe cale de a întemeia o so­cietate pe acțiuni cu capital de 1 și jum. milion de mărci pen­tru clădirea unei fabrici de mă­tase artificială. Wiener Bankverein va înfi­ința de asemenea o societate pentru Austro-Ungaria și proba­bil una și pentru Italia. Există actualmente fabrici de mătase artificială, după 2 sisteme: adică sistemul Gordonnet și sis­temul Lehnert, și amândouă merg foarte bine. Dar noua invențiune Fre­mery și Urban după oamenii cei mai competing, este mult mai superioară atât prin calitatea produsului cât și prin ieftinăta­­tea sa. Un Ndeo-Christ.— Zilele a­cestea a sosit la Roma, mergând paciuri pe jos, îmbrăcat cu un talar de pânză albă, cu capul descoperit, și cu părul în lungi bucle blonde, un nou Mesia. La intrarea sa în cetatea e­­terică, Neo-Cristul puse mai în­­tâia poporul în mirare. In cu­rând însă babele, cari mergeau la piață ca să târguiască, îl pri­viră mai de aproape și recunos­cură în el pe Mesia; îndată mulțimea babelor în­cepu să scoată strigăte de bu­curie : «Isus s’a născut! «Isus a înviat!» Și necunoscutul stră­bătu orașul, escortat de sute de entuziaști. De atunci Neo­ Cristul predică pe stradele Romei o religie nouă și, lucru ciudat, religia pe care o propagă este aceia a artei, a poesiei și a frumusețe!. Intervievat de un ziarist ita­lian, Neo-Cristul de la Roma a declarat că-l chiamă Luigi Lo­­polfido, că se întoarce din A­­merica, unde a petrecut ani în­delungați, și că a venit la Roma ca să clădească aci, cu ajutor­ credincioșilor, templul Frumu­sețea. O carte poștală ilus­­trată, foarte originală. — Un ziarist din București a pri­mit din New-York o carte poș­tală ilustrată, care trădează ade­văratul gust american. Carta arată priveliștea «mare­lui New-York, al douilea mare oraș al lumii» văzut din sborul păsărilor, și are dedesubtul ilus­trației următorul text: suprafață, — 359 mile pătrate.—Țărmul a­­pelor 350 mile.—3,388,711 locui­tori stabili,—425,000 călători— 7,725 polițiști—8,531 oameni de miliție și reservă—1198 biserici — 72 teatre—720 gazete. Marele New­ York are 25,000 femei mai mult de­cât bărbați.— La fie­care 9 minute se naște un copil.—La fie­care 10 și V« mi­nute moare un om. Zi­ î american și pace 1 IJIM SFAT I. F.­­. 1 Remediu de familie în contra influenței. — Taie felii șase niera bune cu coajă. Udărie cu un litru de apă fier­binte, adaogă zeama de la două lăm­di. Acoperă vasul și lasă li­chidul să zacă aproape de foc, apoi strecoară și servește cald bolnavului.. jJ a apărut „Biblioteca Economică 64 a Universului.— Un volum de 120 pagine, cu coperta colorată. Se vinde cu 35 bani în toată țara. Cuprinde frumosul roman : — Biruiți! VICtrl­­* « Secția VI: Teleorman, Ialo­mița, Gorj, Bacău. Secția VII : Vâlcea, Iași, Ro­­manațî. Secția VIII: Dorohoi, Tecuci, Ilfov. Adunarea trece apoi în secți­uni, pentru a verifica titlurile.­­ Ședința se ridică. Pioește întrunirea conservatorilor și liberalilor-democrați. D­­upă cum se vede, întrunirile cu­ LacriM din toata lumea Mătase artificiala. — Fremdenblatt anunță că s’a făcut o invențiune teh­nică de cea m­ai mare însemnata­te și care constă nici mai mult nici mai puțin de­cât, în fabricarea mătă­­sei artificiale. Două inventatori, d.d. doctori Max Fremery și G. Urban au isbutit să obție pe calea chimică un produs, care are toate cali­tățile mătase­ naturale și care poate fi lucrat mai cu înlesnire. Inventatorii au și căpătat bre­ Corpurile Legiuitoare CA.ME.HA. — Ședința de la 12 iunie — La orele 2 și 35 se deschide ședința sub președinția de vîrstă a d-lui N. Economu. Se proclamă secretari d-ni: Al. Isvoranu, Anastasie Simu, Er­nest Cânănău și Nae Coandă. Se trag la sorți județele, spre a se forma secțiunile cari să pro­cedeze la validarea titlurilor noui­­lor aleși. Iată rezultatul sorțului: Secția I. R.­Sărat, Putna, Ar­geș, Dolj. Secția II : Olt, Brăila, Covur­­lui, Botoșani. Secția III : Vlașca, Prahova, Muscel, Falciu. Secția IV: Mehedinți, Vaslui, Tu­tova, Buzău. Secția V: Neamțu, Dâmbovița, Suceava, Roman. SEI>T„A­rrU­X. Ședința de la 12 iunie 1899 Ședința se deschide la ora 2­­/4 sulă președinția de vârstă a d-lui Ștef. Greceanu. Se face apelul nominal al tu­turor senatorilor aleși. Pe banca ministerială sunt d-ni: gen. Lahovary și gen. Manu. Se trag la sorți județele îm­părțite în patru secțiuni pentru ca în secțiuni să se valideze ti­tlurile aleșilor și ei : Secția I: Neamț, Argeș, Tu­­tova, Vâlcea, Buzău, Falciu, Gorj și Tecuciu. Secția II: Romanați, Brăila, Muscel, Prahova, Roman, Co­­vurluiu, Ialomița, Dâmbovița. Secția III : Vaslui, Suceava, Mehedinți, Ilfov, Olt, Putna și Vlașca. Secția IV : R.­Sărat, Dolj, Ba­cău, Iași, Dorohoiu, Teleorman, Botoșani. Senatorii trec în secțiuni pen­tru a se valida.­­ Ședința se ridică, anunțându-se cea viitoare pentru Duminecă 13 Iunie la ora 2. Știri din străinitate — Prin poștă — Ziarul «Matin» zice că instruc­ția colonelului du Paty de Clan­ cuprinde 8 puncte în contra lul Ele sunt: 1) Speranza și Blan­­che ; 2) telegramele false; 3) scri»­soarea falsă Blanche ; 4) falsul Weyler; 5) falsul Henry; 6) co­municarea unui ziar a piesei se­crete : «Această canalie de D...»; 7) comunicarea piesei secrete maiorului Esterhazy (documentul liberator); 8) fapte ce se vor descoperi eventual. In­ mai multe orașe din Franța, precum : Paris, Roubaix, Mont­­didier, Moulins, Gahors, Rodez, etc. au fost săptămâna trecută adevărate uragane, însoțite de ploi cu tunete și fulgere, cari au desvelit casele, au smuls copacii­­din rădăcini și au făcut o mul*l­țime de stricăciuni. * 9 » Un ziarist, întrebând pe mi­­nistrul de război și al Angliei, dacă se vor porni trupe în sudul Africei și dacă generalul sir Red» vers Buller va lua comanda unei expediții în Transvaal, ministrul a răspuns : «Aceste știri nu pot fi nici desmințite, nici confirmate». * ♦­­ Secretarul Ligei maritime din Franța a primit de la comandan­­­­tul Marchand suma de 15.000 lei din premiul AudiflVed, ce­ i s’a decernat mai deunăzi de către Academia de științe morale și publice, pentru expediția sa îin Africa. 9­ * Deficitul budgetului Statelor­ Unite pe anul viitor este aproape de 100 milioane dolari, (500 mi­lioane franci). * * * Tribunalul din Erlau a con­damnat la moarte pe Kalamat­ Berkes și pe amanta sa Iulia Boto, fiind­că au asasinat îm­­­­preună pe soția celui d’intern. * * * Tribunalul corecțional din Nizza va judeca în ședință se­cretă, și în prezența generalu­lui Curge și a căpitanului Mou­nier, pe generalul italian Gi­letta acuzat de spionaj. * * * Ziarului «Poliliche Corespon­­denz» i se scrie din Salonic că 40 de franeuireniî bulgari, cari au trecut granița pe la Dubnisza, s’au retras repede pe teritoriul bulgar. Populația creștină le-a refuzat ori­ce alimente, ba i-a ame­nințat chiar cu estrădarea în mâna autorităților.­­ «Journal» zice că Dreyfus nu va debarca la Brest, ci­ în Lo­­rient. Tot «Journal» anunță că ad­vocatul lui du Paly de Citim va cere închiderea dosarului clientu­lui seu și punerea sa în libertate. In Brest, cufundându-se toi 2 bărci de pescari, s’au innocat 12 persoane.♦ *• ¥ O știre sosită din Cherbourg. *­­» S* MUTILATUL ROMAN NOU DE MARE SENSAȚIE de CAROLINA INTERNIZIO PARTEA A DOUA Metamorfose.—Lupte crunte.—Trădare V .Claudiu avu două zile friguri ,fi doctorul Îi spuse că are ne­­rVOC de­ mișcare la aer curat. — El bine, zise dinsul într’o pe când prânzia cu copitele, de azi înainte o să ies în toate ! Berile la preumblare pentru ca : «A văd dacă o să-mi meargă mai bine sănătatea. — Eu o să te însoțesc, tată, d­e repede Aneta. — Nu, frumoasa mea, fetele ] »trag prea mult atențiunea tre­­cătorilor și nu vreau sa fiu­­ observat. De alt­fel, preumblă­rile mele n’au să fie lungi. Bătrânul avea însă o altă idee: •pare să se poată întâlni cu Fa­lu, »’o urmărească, să afle ce făcea, în sfârșit să înceapă o cer­cetare pe contul său. De­sigur, nici unul dintre a­ceia cu cari avea să se întâl­nească n’avea și să ghicească că el era acel mutilat al cărui proces făcuse atâta zgomot. De mai bine de o săptămână, Claudiu­s­ra regulat în toate se­rile la preumblare. Umbla în­coace și încolo prin Turin, ne­păsător în aparență de tot ce vedea și de aceia ce treceau pe lângă el, însă în realitate obser­vând țoate și pe toți. Intr’o seară, trecu repede pe lângă el George de Montebruno. Claudiu era departe d’a avea vr’o bănuială asupra lui, cu toa­te că nu'î era de joc simpatic. Totuși îl urmă în mod mași­nal. — Unde s’o fi ducând la cea­sul ăsta, își zise dânsul, când ar trebui să fie acasă la masă. «Poate că e invitat unde­va, dar nu, nu se poate, pentru că atunc! s’ar duce în trăsură. Să fi având vr’o amantă de partea asta ? Se spune că a fost un mare ștrengar, însă cu o femee ca nevasta lui trebue să fi prins minte. E un bărbat foarte fru­mos, însă nu’mî inspiră de­loc încredere. Are în privire ceva care respinge: «Am ajuns acum așa temător, încât u­ne­ o­ri nu mă mai încred nici în mine însu­mi». Bolborosind așa, 1l urmăria mereu. I! văzu intrând într’o casă de aparență modestă și, împins de un sentiment de curiositate, în­cepu să se preumble încoace și încolo pe dinaintea casei. Trecuse de miezul nopței când se preumbla încă și era să plece când văzu pe baron­eșind din acea casă d­ impreună cu o femee a cărei față nu putea să o distingă. Glaudiu tresări. Era foarte ma­re emoțiunea de care era cu­prins. Avea să descopere oare vra o intrigă a baronului? Cine era acea femee ? Curioși jalea îi sporise și voia cu ori­ce preț să și-o satisfacă. George și însoțitoarea sa ve­­niau spre dinsul. Glaudiu se apropie de un fe­linar și-șî aprinse o țigare ținând chibritul între amândouă mâni­­le, așa că fața îî era ascunsă. Baronul și tovarășa trecură pe lângă el vorbind cu însuflețire. La lumina lămpei Claudiu se uită în fețele lor și fu așa uimit, încăt țigarea îi căzu din gură. Femeea aceia era Fani. Dînsul crezu că n’a fost recu­noscut, pentru că nici George nici Fani nu’î deferă nici o bă­gare de seamă. Claudiu auzi o frază a Fani: — Te rog... Nu’șî venise încă în fire, din uimirea de care fusese suprins, când baronul și tovarășa sa erau deja departe. Grăbi pasul ca să’î ajungă. Fani, însoțită de baron, la ora aceia? Fani asupra căreia cadeau toate bănuelile sale? Ce afacere avea dînsa cu băr­batul baron­esei? Ce mister ura între dînșiî ? Voia să afle on ori­ce preț. Ajunsese la câțî-va pași de dînsa. D’o dată la cotitura stra­­dei, George se despărți de Fani, care firește se întoarse îndărăt și se află față în față cu Glaudiu, care nu avu timp să se dea la o parte. Fani îl observase deja dinainte și voia să’î scoată ori­ce bănu­ială. Fani dele o escîamare de mi­rare în același timp. — D-ta, d-le Gioberto. Glaudiu rămase cam încurcat. — Eu, d-șoară Fani, și mă mir ca și d-ta, căci nu credeam că ești la Turin. — M’am întors de cât­va timp, răspunse Fani cu tristeță și, din nenorocire pentru mine, mi-am găsit locul ocupat. Claudiu se prefăcu uimit. — Go ? Nu mai ești in casa baronesei de Montebruno ? — Cum ? N'am aflat ? A tre­buit să me duc în satul meu și credeam că n’o să mă mai în­torc, însă interesele m­ele m’au adus aci din nou­. Sunt cu ade­vărat nenorocită, căci baroneasa a reluat pe lângă dînsa pe gu­vernanta pe care o avea când era fată, o bătrână care mă u­­ra fără nici un motiv și care tre­bue să’î G vorbit rea de mine; căci baroneasa, care mă iubea «șa de mult mai nainte, n’a mai voit să mă primească în servi­ciul său. Atunci am trimes o scrisoare d-lui baron ca să mij­locească pentru mine. Acum ba­ronul a venit să’mî spună că in­­tervenirea sa n’a isbutit. Ast­fel am pierdut o casă, unde credeam să’mî sfârșesc zilele. Fani vorbise într’un suflet cu un accent mișcat și privi apoi fața lui Glaudiu, ca să vadă e­­fectul produs de cuvintele sale. Fizionomia lui Glaudiu nu ex­prima de­cât un interes neho­­tărît. — îmi pare foarte reu pentru d-­a, zise dînsul, că ai perdut un loc bun. Insă n’o să’țî fie greu să găsești un altul. — O, dacă d-ta, d-­e Giober­to, oare servești atâtea d-șoare, ai bine voi să le ocupi de mine, recunoștința mea ar fi­ nesfârșită. Dinsul zîmbi. — Să nu mai vorbim de re­cunoștință ; aș fi fericit să’ți fiu de folos. Bine-voește a-mi da adresa d-tale pentru ca să te pot vesti când va trebui să te pre­zinți în vr’o casă. Fani părea de tot mulțumită. — Stau aci aproape. Nu mai văzut eșind adineaurea cu d. ba­ron ? Claudiu păru ca și căzut din nouri. — Nu, de unde să te văd ? ! E mult d'atunc! ? — Sunt poate cinci minute. D. baron a fost destul de bun ca să vie el însuși să’mi aducă răspunsul. Și fiind­că ne-am în­tâlnit pe scară, am eșit împre­ună. — îmi pare iarăși rău că n’am văzut pe d. baron, zise mutila­tul cu tonul cel mai natural, pentru că l’ași fi salutat. Ast­fel, fără voia mea, am fost conside­rat drept un om lipsit de edu­cație. — Dar nu cred că baronul te-a văzut pentru că mi-ar fi spus: — Mai bine ar fi așa. De alt­fel, n’ar fi de mirare să nu sa­lut pe cine­va, căci sunt așa dis­trat. — Cum se face că te afli pe Locurile astea ? — Fac preumblări la întâm­plare, în toate serile, căci alt­fel stomacul meu nu mai mistue nimic. Gioberto luase un accent de nespusă bunătate, silindu-se să-și ascundă furtuna din suflet și să înșele pe bani. Mergeau alăturea și camerista părea a se interesa foarte mult de dinsul. — Trebue să te îngrijești de sănătate, d-le Gioberto, pentru că sănătatea e lucrul cel mai pre­țios ce are cine­va. — Ai dreptate, și me gândesc și eu la sănătăte nu atâta pentru mine cât pentru fiicele mele. Ah­i dacă n'ar fi fost ele aș fi urmat de mult pe nevasta mea in mormînt. Fani își mușcă buzele pentru a se stăpâni. — O iubiaî mult? întrebă dîn­sa încet. — Foarte mult, și n’aș mai gă­si o femee ca dînsa, așa îngri­jitoare și blândă. Fani îl privia uimită. Ge bine minția acel om pen­tru ca să-și ascundă identitatea, căci de câte ori se dusese să cumpere flori, îl recunoscuse bine că era Claudiu. O flacără ușoară trecu pe o­­brajii galbeni ai Fani. — Așa e, d-le Gioberto, și eu am avut ocazie să văd atâtea că­sătorii nefericite, în­cât prefer să rămân liberă. Claudiu a ținti asupră-i ochii săi pătrunzători încetinându-șî pa­sul pentru un moment. — Dar dacă te-am înamorat? în­trebă dînsul. Fani visase, însă se vedea bine că visul săui e fals. — Nu mai sunt în vârstă da­că amoreza, exclamă dînsa. Ajunseseră în dreptul oasei de unde mutilatul văzuse pe baron eșind. — Eu locuesc aci în stagiul ^ al douilea la dreapta, zise Fani. Vrei să te urci și d-ta pentru un moment, ca să te odihnești? Claudiu era să refuze, însă îî veni de o dată un gând. — Mă tem să nu te supăr, zise dînsul, și apoi portarul o să gândească ceva reü, văzându-me intrând cu d-ta. Fani dele din umeri. — Eu n’am să dau nimănui socoteală de faptele mele ; când cine­va are gând bun, nu tre­bue să se teama de nimic. (Va urma). ^ 39

Next