Universul, ianuarie 1899 (Anul 17, nr. 147-176)
1899-01-14 / nr. 160
DE ARENDATtombrie a. o., moșia Foișor din jud. Dolj, pe Jiu de jos, în apropiere de gara Bogarcea,având întindere de 1250 pogoane pământ arabil și livezi. S)e dat in litere o pădure de 500 pogoane, având cea mai mare parte stejar, precum lemne de construcție și de foc. Doritorii se vor adresa str. Gazărmeî 33, la d-na Elisabeta M.Gancea,Craiova 1714 Balta de pescărie — Călărașii-Vechi — în întindere de peste 2200 pogoane este de dat în arendă de la Sf. Gheorghe viitor. Doritorii se vor adresa numai prin scrisoare d-lui S. Gabrielescu Heskia, strada Negru-Vodă No. 18, in București sau gara Ciulnița. 1716 DE ARENDATĂ0 județul Vlașca și de vînzare pădurea de pe moșia Gosmina din jud. Prahova. Pentru informațiuni a se adresa la d. S. Cămărășescu, strada Fântânei No. 34, București. 1373 Primul și cel mai mare Depozit de Fân — G. M. ZAXESCU — București, câmpul moșilor cumpăr și vînd orice cantități de fân presat și nepresat, numai calitate bună, din România și Transilvania, cu prețurile cele mai arantagioase. Gomandele se efectuiază prompt. Doritorii se pot adresa la subsemnatul G. m. Isrnescn, București, biurog, str. Blănari 14.—Telefon. 1316 LACU-SARAT Stațiunea balneară de primul ordin pentru maladiile de femei, sterilitate, anemie, rachitism, etc. Pentru informațiuni a se adresa la Doctorul Roșeanu, medicul băilor Lacul-Sărat 1660 7 Cereți la toate drogheriile, băcăniile și restaurantele din țară. MELEDI C Cea mai bună apă de casă — Izvorul întinerire! — Această apă este plăcută la gust, ușoară, răcoritoare și întăritoare, feruginoasă, gazoasă, fosfatată. Suverană contra anemie! Digestivă, reconstituantă și asimilabilă ,Vu decolorează vinul 1721 ______________________________ Dr. I. POENARU Cu o practică în spitale și experiență proprie de 10 ani.—Strada Romană No. 22.—Consultațiuni pentru orice boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obicinuite, adică 2 I.50b. vizita la domiciliul bolnavilor, i 1.50 b. consultația; de asemenea dinseiză infint însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al bontelor de stomadupă metodele rele mai noi. IIOCTUM IIV »SEDÎCINIA N. Rosenstein Chirurg DENTIST din Paris Vindecarea sigură a durerilor de dinți. Extracțiunea și obturațiunea nedureroasă ai dinților prin anestesie. Redresarea și punerea de dinți artificiali artistici. — Gale» Victorie! !So.IO —vis-a-vis de Teatrul Naționali D. NICOLAE COHȘA — MEDIC ROMÁIM — Franzensbad - Königshof 1650 Boalele de piele, boalele lumești (siphilis), neputința bărbătească, gust cu siguranță vindecate la Dr. PETELENI — 3^ OȘ ~ Special în boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultații de la 8—10 a. m. și de la i—6 p.m.—Bolnavii din provincie găsesc gazdă (pension) și tratament conștiincios. 151 Bolele secrete le|»tilina Burbătească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 29 ani de specialitate In boli lumești (de la 1870). Dr. TIOK No. 1, STR liMIGRATU,p. 1 Intrarea mumai prin str.str.Voevod Consultații de la 10-1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pe fiecare și medicul comunal, spre a constata cauza morții. Arestarea unui hoț de cal Lazar Dincă e un vestit hoț de cal. De la o vreme încoace însă, el se lăsase de furat caii și se apucase de pungășit buzunarele oamenilor. Cum însă e o mare deosebire între a fura un cal și un portofel, Dincă Lazăr căzu numaidecât în capcană. El fu prins era tocmai în exercițiul funcțiunei sale și arestat. Acuma, închis în beciul poliției, el se gândește cât e dereú, când cineva își schimbă meseria la bătrânețe. Nenorocirea din strada Sculpture! Era dimineață, la orele 6 și jumătate, o femee Stanca Dumitru, lucrătoare la binația cu No. 33, din strada Sculpture!, care se construește acum, pe când se afla cu niște material în stagiul al doilea, a căzut jos de la acea înălțime. Nenorocita s’a rănit grav la cap și pe corp. Intr’o stare aproape de nesimțire, sărmana femee a fost transportată la spitalul Colțea. Focul de la Banca Națională Era, la orele 10 și un sfert dimineața, a luat foc coșul de la o cameră a Băncii Naționale. Numaidecât se adună o lume imensă, fiind temeri să nu ardă întreaga clădire, din cauza vijeliei de erî. Personalul de serviciu al Băncei sărind însă în ajutor, focul s’a stâns numaidecât, fără a se mai fi apelat la ajutorul pompierilor. Alegeri comunale Sâmbăta a avut loc, la Iași, alegerea colegiului II comunal. Alegerea s’a efectuat în cea mai complectă liniște. Iată rezultatul: Alegători înscriși . . . 1344 Votanți ....... 813 Anulate ...... 28 A fost o singură listă, lista partidului conservator, compusă din d-niî căpitan Mavrodin Ioan, Brandia B. Alexandru, Mihail Gheorghe avocat, Cristescu S. Dimitrie, Grigoriu V. Gheorghe, Prassa Constantin, Maximovici Teodor, Zarifopol Ioan și Daraban Gheorghe, care a întrunit 785 voturi și a fost proclamată aleasă. Opoziția s’a abținut. I FREMII GRATUITE La 1 are fiecărei luni, «Universul» dă la toți abonații săi premii gratuite prin tragere la sorți. Iată obiectele ce se vor acorda la 1 iulie : Premiul I: Un geamantan de picioa«&. Premiul II: Clopoțel de masă cu picioare de marmoră și pe o statue de metal. Noutate. Premiul III: Un album pentru fotografii. Cititorii «Universului» să se grăbească a se abona, dacă vresc a concura la aceste premii. Costul abonamentului este de 5 lei pe 3 luni în toată țara. Abonații mai primesc ca premiu gratuit «Universul Literar» colorat, care apare în fiecare Duminecă. Universul la provincie [De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de H Iunie — Adjud Al 3-lea caz de anghina difterică..—Cu toate mesurile luate atât de serviciul sanitar cât și de administrație, anghina difterică își urmează cursul regulat în orașul nostru, așa că astăzi s’a mai constatat un caz de către medicul curant Feighenbamn la copilul evreului H. Șehter. Administrația a luat și de astă dată cele mai riguroase măsuri, postând chiar un gardist la locuința infectată de această boală contagioasă. Pruncucidere. Fata Ruxandra Mihail Baboschi, în etate de 19 ani, din comuna Sascut, pe când venia de la muncă, pe drum, a născut un copil pe care l-a și ucis. Cadavrul învelit în cârpe a fost găsit în podul casei numitei pe niște porumb, de către primarul sus-zisei comune. Procurorul tribunalului Putna, constatând crima la fața locului, a dispus arestarea criminalei. Timpul.—Seceta care bântue anul acesta în țară,a făcut ca starea semănăturilor să fie foarte proastă. De abia în ziua de 6 și 7 Iunie. a căzut o ploae torențială, care se crede că a fost generală. Craiova Titirez» întrunirea conservatorilor. — Aseară, partidul conservator a ținut o întrunire publică în sala Belle-Vue în vederea alegerilor comunale. Au vorbit d-niî : Economu, Aurel Iliescu și Ulysse Boldescu, recomandând cetățenilor craioveni urmatorea listă pentru col.î.de comună compusă din d-niî: Ulysse Boldescu, colonel M. Fălcoianu, Delcescu Ștefan, Const. Radulian, Grigorie Stănescu, Stravolca Constantin și Pesicu 1. Azi a avut loc alegerea, la care lista de mai sus a intrunit 607 voturi, fiind proclamată aleasă. Opoziția s’a abținut. Știri politice — Aseară a fost o întrunire intimă la clubul liberal din localitate. S’a discutat asupra evenimentelor petrecute în Slatina și s’a luat deciziunea de a se ține o întrunire publică în care să se arate cele petrecute, condamnânduse procedarea guvernului. E vorba ca la această întrunire să ia parte și d. Dim. Sturdza. D’ale poliției.—Nicolae Ion Ciobanu, din strada Grivița, a reclamat contra tatălui și mamei sale Safia, pentru bănie gravă, deoarece fiul, cu toate stăruințele părinților, a refuzat să ia în căsătorie pe tînâra Ioana T. Filip, care era mult iubită de părinți, dar care în realitate nu putea fi îndrăgostită de tînar. Așa că tot se adeverește vechea zicătoare : «iubește-me, că te tai». — Alexandru Mihăilescu, comersant din strada Craiovița, a reclamat contra individului Ioniță Dinu Dulgheru, tot din acea stradă, pentru furt de cărămidă. Gasul se constată de secția respectivă. Individul Alexandru Nicolae, ■venind prin oraș, a găsit de cuviință să fure de la jghiabul unei case o căldare mare, care fusese pusă de propietar pentru a strânge apă de ploaie. Pe când numitul individ voia s-o șteargă cu căldarea la spinare pe bariera Amaraziei, a fost prins de sergentul de zi Nicolae Ion și dus la poliție, unde dat judecăței a fost cu căldare cu tot înaintat parchetului local, care a și dispus arestarea lui Ioviș. Berind întrunire»—Aseară, la orele 8, conservatorii au ținut o întrunire publică în casa Obștei. Au vorbit d-nil Grigore Patriciu, profesor ; Mohor Petre, învățător , și Vasiliu Cristescu, avocat. Toți au îndemnat pe alegători sa voteze pe candidații listei conservatoare, făcând critică violentă precedentului consiliu. Înjunghiat. — Marți seara grădina Parcului era plină de lumea ei obișnuită: meșteșugari, soldați și servitoare. Îmbulzeala e aci totdeauna mare și contele manevrează mai mult ca oriunde. Intre vizitatorii obicinuiți era și calfa de măcelar Nicolae Pintilie, arțăgos și temut de cunoscuții sai. Pe la orele 10 seara, dânsul avu o discuție înfocată cu aleasa lui, când trecând în dreptul tînărului Ștefan Măcianca, Don Juanul mahalalei ’l lovi, cu sau fără intenție, cu cotul. Măcianca, ofensat de așa afront, I aruncă o pereche de palme să-l pomenească. Măcelarul, cu ochii infectați, orbit de o furie bestială, scoase cuțitul de la brâu și-l înfipse cu putere între coastele nefericitului bărbier, care căzu grămadă în brațele câtorva prietini. La țipetele disperate ale asistenților, lumea se strânse în jurul victimei, în timp ce măcelarul, profitând de îmbulzeala și spaima mulțimei alarmate, uitând chiar să-și scoată cuțitul din rană, se făcu nevăzut. Bietul Marlanca, transportat cu îngrijire la spitalul local, a fost pansat. Starea lui inspiră serioase îngrijiri, căci rana are o lungime de 2 centimetri și jumătate și o adâncime de 8 centimetri, așa că sunt temeri de o infecție ulterioară, care ar fi desigur mortală. Tot aparatul polițienesc a fost pus în mișcare în căutarea criminalului, care a fost găsit de abia pe la ora î din noapte. Deocamdată stă la răcoare în beciul poliției și mâine va fi înaintat parchetului local, care va ancheta crima, de care s’a făcut culpabil. Pruncucigaș».— Ein 9 Iunie s’a judecat la tribunalul local procesul fetei Ana Solomon Moscovici, acuzată de pruncucidere. Acuzata, o fată ca de vre-o 17 ani, vorbește prost românește și după cât pare, e originară din Bucovina sau Galiția. Anul trecut dînsa a fost în serviciul unui brutar Aron. Se spune că fiul stăpânului el o proteja mult. O ducea foarte bine, se îngrășa văzând cu ochii și după 9 luni e silită să părăsească stăpânul și orașul și pleacă la București unde, internată la Maternitatea, dă naștere unui băiat. La 30 Martie a. c., se întoarce în Bârlad și s’ar fi dus direct la fostul ei stăpân, unde rugă pe fiul acestuia să îngrijească de copil, copilul lor. Dînsul natural ’și neagă paterniatea și o poftește să-l lase în pace. Desnădăjduită, spune dînsa, amenințată să moară de foame cu copilul în brațe, nimeni nu voia să o primească, rătăcește fără țel când întâl im ÎHgor caîva toatu oioierul S. Vaismann, care ’și ia însărcinarea să o ușureze de povara netrebuincioasă, fructul dragostei nepermise. Se cinstesc toată ziua într’o cârciumă de pe strada Gărei, pe seară gâtuie copilul și mama criminală pe la miezul nopței ’i aruncă într’o fântână lângă cazarma pompierilor, îngrozită de crima comisă, o ia la fugă. Gardistul de stradă, nebănuind nimic, o oprește, însă rămâne uimit de expresia de groază ce citește pe fața ei, o ia din scurt și, văzând că se cam încurcă în vorbă, o duce la poliție. Dimineața copilul e găsit și poliția alarmată se gândește la deținută. Cu mult talent, d. Dodan, secretarul poliției, reușește a-i scoate mărturisirea crimei. Complicele eî e imediat arestat. A doua zi dînsa reușește să fugă din arestul poliției și timp de o săptămână întreagă au fost arestați la poliție nu mai puțin de vre-o 30 de evrei și evreice, bănuiți că ar fi găsduit pe muma criminală. Agentul de siguranță C. Filipescu reușește în fine să o găsească ascunsă într-un butoiu din pivnița cârciumarului Săvescu. Eri la judecarea procesului sala e archi-plină de evrei și mulți stau pe afară, doritori de a afla resultatul procesului. D. Vasiliu-Christescu, steaua baroului local, a fost admirabil în pledoaria sa. Tribunalul, a condamnat-o ca minoră, la un an închisoare, cu drept de apel, care l’a și făcut. Plauger. Galați Uragan.Astăzi pe la orele 4 p. m., s’a deslânțuit asupra orașului o furtună însoțită de nouri și tunete Se aștepta din moment în moment, o ploae torențială, care cel puțin dacă în starea actuală, n’ar fi avut alt efect salutariu, cel puțin ne-ar fi scutit de praful care ne orbește. Furtuna însă, mergând crescând, pe la orele 6 a degenerat în adevărat uragan. Copacii au fost trântiți la pământ, care au fost desvelite și garduri dărîmate . Intr’un cuvînt, un adevărat dezastru. Circulațiunea pe stradă a fost foarte anevoioasă, nu numai din cauza prafului, care te orbea, dar mai ales din cauza vântului cald, (sud, adeverat sirocco) care -ți tăia puterile și care te silea să te pui la adăpost. Pe Dunăre, uraganul a devenit un adevărat ciclon, căci a sfărîmat în bucăți și răspândit furiei valurilor, toate ghilele și catargele de la plutele cari descindeau fluviul. Plutașii se luptau pe de o parte a salva avutul, iar pe de alta averea ce li s’a încredințat. Scenele ce se petrec cu acest fioros spectacol sunt sfâșietoare și ceea ce e mai trist, e faptul că nimeni nu îndrăznește să le vie în ajutor. Peste Dunăre, unde sunt ancorate sutimi de caice încărcate, nu se poate ști ce se petrece, căci din cauza prafului des, care a acoperit fluviul ca un paravan nepatrunzător, nu se străbate măcar cu ochi ani) ceea ce se întâmplă acolo. In tot cazul, după calmarea uraganului, ne vom edihea de dezastrele de acolo. Pasagerii sosiți spre seară din Brăila, zic că același uragan domnește și la Brăila. Frauda de la poștă. Afacerea casierului de la poștă Vasiliu Dimitrie se complică din ce în ce mai mult. Până astăzi încă nu se știe exact suma care lipsește din cassă, sumă pe care inspectorul și controlorul se silesc s’o stabilească în mod exact. In ceea ce privește pe dispărut, un lucru numai se știe, că dânsul ’și-a luat un pașaport pentru Europa și un revolver pentru orice eventualitate. Până acum nu s’a putut constata, nici dacă a trecut vre-o fruntarie, nici dacă s’a sinucis, lucru de altminteri foarte probabil, căci dacă s’ar fi imbarcat pe vr’un vapor în partență, sau dacă trecea fruntaria pe uscat, desigur că faptul ar fi trebuit să fie înregistrat. Fort.—Astă seară, un oarecare Aristide Callehis, ajutor de vătaf al hamalilor, primind de la stăpânul său suma de 30 lei spre a-și plăti oamenii, a găsit de cuviință a o șterge cu această sumă. Prins însă asupra faptului de către d. sub-comisar Zanie și guardul postului Bosman, a fost înaintat căpităniei, spre a i se dresa actele de dare în judecată. Incendiu. — Pe când cortegiul funebru al regretatului fiu al d-lui general Pilat, despre a cărui moarte v’am înștiințat, se găsea dincolo de bariera Tecuciului, în apropiere de cimitir, un început de incendiu s’a declarat pe platoul cazărmei roșiorilor, care s’a stins însă de înșiși soldații, fără ajutorul pompierior. Focul a luat naștere de la o grămadă de gunoiu, pe care locuitorii din acele părți au obiceiul de a-l acumula acolo și care ardea astupat de vr’o 2 zile fără a fi observat și care n’a izbucnit cu furie dacât după deslănțuirea furtunei. Coresp. Huși Ploi torențiale. — La drept vorbind nu mai nădăjduiam să pot întrebuința titlul acesta, care sună așa de frumos agricultorilor. Cu toate acestea, deși prea târziu, de câteva zile aproape Ia fiecare de-amează și maî-maî la aceiași oră, cerul să acoperă de nouri și o ploaie torențială, mult bine-făcătoare, cade o jumătate de oră sau o oră întreagă asupra orașului nostru. Apoi cerul se face iar senin, pare că nici urmă de nori n’a fost și nopțile sunt de un farmec negrăit. In județ a plouat de asemenea mult și bine. Ceea ce nu împedică ca recoltele anului acestuia și în special pâinea albă, să fie pierdute, dat fiind-că n’au avut ploaie la timp. Elevii gimnaziului.— D. profesor G. Moisin, în înțelegere cu directorul gimnaziului, d. Tn. Ghiga, au dispus ca orice elev din gimnaziu să fie arestat, dacă va fi întâlnit pe stradă la o oră mai târzie de 9. Măsura aceasta s-a luat bănuindu-se că niște elevi din gimnaziu ar fi spart mai zilele trecute două trei geamuri da la o sinagogă. . Elevii însă protestează cu energie, că el ar fi autorii unor lucruri așa de urîcioase. Ajutor țăranilor. Zilele acestea s’a împărțit la parte din țărani câte 5 banițe de merit pentru ca în caz de foamete să aibă de hrană el și vitele lor. Dar județul nostru a fost cel mai bântuit de secetă și după cât știu sunt mii de țărani și zeci de mii de vite în perspectivă de a suferi foamea, așa că ar trebui pusă multă grijă ca nimeni să nu rămâie uitat. Coresp. Iași O crimă din gelozie.—Sigur, că mult mai orbit de patimă era băutaiu! Theodor Vasile Crețu, decât maurul din Veneția, când a comis crima, pe care o povestesc mai jos. In comuna Manoleasa se găsea o fată de frumusețe îngerească, numită Marioara. Era adorată de toată lumea, iar flăcăii nu mai încetau de a se uita cu jind la dânsa. Printre cei mai înfocați era și locuitorul Theodor Crețu, care isbuti să capete mâna fetei și s-o ia de nevastă. După câtva timp însă, nenorocirea a luat locul fericirei, căci amorezațil bărbat a fost cuprins de o neagră bănuială, și anume, că nevasta lui îl înșeală cu un alt flăcări, numit Gheorghe Boariu. Se ’nțelege că scenele de gelozie n’au întârziat de a veni, și că sărmana copilă era victima unei vieți de chin și de agonie. Dar nici starea asta n’a ținut mult, căci mintea bietului bărbat s’a zăpăcit complect și l’a îndemnat să comită o crimă. Era, pe când toată lumea chefuia la cârciumă, deodată apare Theodor Crețu, și fără să spue o vorbă, se aruncă asupra închipuitului său rival, și cu o lovitură de cuțit Îi spintecă abdomenul. Un sac de sânge se formează, iar nevinovatul băiat cade în inconștiență și în agonie. Au sărit în grabă oamenii de au dezarmat pe furioasa lustie, pe care l-au înaintat autorităților comunale. Incă o crimă...Astăzi a sosit vestea telegrafică din partea Subprefecturei plășea Codru, că un individ, numit Ioan Alexe, a rfinit grav cu un cuțit pe locuitorul Gheorghe Cârza. Cauza acestei crime încă nu se cunoaște; se bănuește însă că o ceartă veche e la mijloc. Rănitul într’o stare gravă a fost transportat la spital, iar criminalul a fost arestat. O femce ucigașii.— O veste sosită aseară din Roman, a impresionat adânc pe acei cari au aflat-o. E vorba de femeia Maria Neagu din comuna Elisabeta Doamna, din acel județ, care și-a ucis cu două lovituri de topor bărbatul, numit Gheorghe Neagu Crâșmariu pentru că acesta a cheltuit o sumă oarecare cu o femeie din oraș. După săvârșirea crimei, mizerabila femeie, ajutată de o soră a ei, a luat cadavrul bărbatului, și i-a dat foc în curtea cailor sale. Dar cum flăcările n’au știut să mistue complet cadavrul ucisului, atunci cele două femei au luat resturile rămase și le-au transportat afară din sat, aruncându-le într’o gârlă. Autoritățile însă au observat lipsa crâșmarului și din cercetările făcute au descoperit îngrozitoarea crimă. Un perceptor necinstit. Parchetul din Iași a primit înștiințarea anonimă, că în comuna Tăutești din județul nostru, perceptorul de acolo numit Vasile Tescu nu prea are o purtare cinstită, și că a comis oarecari neorândueli. Cercetările făcute în grabă au confirmat denunțarea, dovedind că necinstitul perceptor e autorul mai multor falsuri, și a unei frustări de mai multe mii de lei din casa comunală. Ancheta nu s-a sfârșit, iar autorul hoțiilor se află arestat la penitenciarul local. Mieream blice se țin lanț în orașul nostru. Astfel astă-seară, orele 9, partidele conservator și liberal-democrat au ținut o întrunire publică la liceul vechiu, în vederea alegerilor comunale. i de astă dată lume foarte multă, el dintéru care ia cuvîntul este d. Al. Serghiescu. D-sa arată starea deplorabilă, în care se găsește situația financiară a comunei noastre. Spune cum d. Rășcan, în calitate de prefect, a cerut dizolvarea consiliului comunal înpotriva căruia se ridicaseră plângeri din toate părțile. Oratorul zice că orașul Ploești, sub oblăduirea fostului consiliu comunal, era să dea un faliment rușinos, căci mergea din deficit în deficit și întrecea astfel cu mult, în datorii, Brăila și Galați. Se ocupă de veniturile budgetului pe cei trei ani precedenți, precum și de diferitele sporuri la taxa marcatului, taxa cântăritului mărfurilor, taxa măsurilor productelor agricole, abonamentul serviciului curățitului, taxa libretului, chiria proprietăților comunei și abatoriului, chiria localurilor de pe piețe, produsul net al veniturilor băilor municipale, din amenzi și diferite hotărîri judecătorești, din rămășițele veniturilor comunale, sporuri ce se evaluează la peste o sută de mii lei. D. Serghiescu adaugă că o sumă de 55.000 lei a unui imobil consemnat la casa de depuneri, a fost ridicată de către fostul consiliu comunal și vărsată în casa comunei pentru a putea face față cheltueleor ordinare. Mai zice că serviciul accizelor a dat un deficit de 25.000 lei și că budgetul comunei noastre va da un deficit la finele anului, de o jumătate milion. Termină spunând că o criză înspăimântătoare ne așteaptă, mai cu seamă că seceta încă predomină în județul Prahova, astfel că situația e cât se poate de îngrijitoare și că oamenii încercați trebue să intre în consiliul comunal și să înfrunte dezastrul ce ne așteaptă. D. G. Dobrescu, de la tribună, speră că o îndreptare se va face de către guvernul actual, a greșelilor comise de partidul ocult. Reamintește peripețiile prin cari au trecut foștii consilieri comunali în frunte cu d. Grigorescu și cum au demisionat în fața purtărei scandaloase și necinstite a repauzatului primar Radu Stanian, care făcea politică de gașcă și chiverniseală, probă evidentă e planul orașului, voind să dea unui oarecare antreprenor 15000 lei în loc de 8000, după cum proiectase fostul primar, d. G. Ienesemu învinuește pe d. Al. G. Radovici, pentru motivul că nu e bărbat parolist, numindu-l panglicar și farsor politic, căci a înșelat buna credință a cetățenilor ploeșteni, păcălindu-i că tot timpul cât va sta la comună va face o eră de îmbunătățiri și înfrumusețări, — dar că d. Grigorescu cât a fost în consiliul comunal a ținut în loc poftele unora cari confundau buzunarele comunei cu ale lor proprii. D. Dobrescu mai spune că e o datorie pentru viitorul consiliu comunal, de a reduce taxa prestației așa cum a fost înainte, încheie cuvântarea spunând că mâine seară vor prezintă două liste : una In cap cu d. Rășcan la colegiul I și alta la colegiul II in frunte cu d. Grigorescu și roagă pe cetățeni ca să le voteze. Asistenții chiamă la tribună pe d. Nicolae Rășcanu. D-sa le mulțumește de călduroasa primire ce -l fac și le explică modul cum a obținut dizolvarea fostului consiliu comunal liberal, prezidat de d. Al. G. Radovici. Declară că este revoltat peste măsură de nepriceperea acelui consiliu, care avea o datorie de o sută și ceva de mii de lei și contractase un împrumut de trei milioane cu scop ca să plătească datoria de mai sus. Oratorul vorbește despre alimentarea orașului cu apă, iluminarea cu electricitate, asistența publică, ajutorul medical ce trebue să se dea suferinzilor și tuturor oamenilor lipsiți de mijloace, paza orașului, etc. Atacă cu violență pe unii dintre liberali taxându-i de lași și odioși, prin faptul că au scos un pamflet murdar intitulat «Ciocoiul», care constitue o rușine pentru presă, a patra putere în Stat, pamflet în care s’au debitat cele mai josnice calomnii, pe cari condeiul adesea refuză să le scrie. Sfârșește spunând că cu toată această nerușinată campanie dusă în contra tuturor fruntașilor conservatori și liberali democrați, timp de șase septemâni, nu se îndoește că eenii poi-mâine vor ști să-și datoria la urnă. întrunirea s’a terminat la orele 12 noaptea și au plecat cu toții, în cea mai deplină liniște, pe la locuințele lor. Goonie vetul în toate statele europene și Pn a cedat băncei Wiener Bankverein. Banca din Elberfeld a cumpărat brevetul pentru Germania și e pe cale de a întemeia o societate pe acțiuni cu capital de 1 și jum. milion de mărci pentru clădirea unei fabrici de mătase artificială. Wiener Bankverein va înființa de asemenea o societate pentru Austro-Ungaria și probabil una și pentru Italia. Există actualmente fabrici de mătase artificială, după 2 sisteme: adică sistemul Gordonnet și sistemul Lehnert, și amândouă merg foarte bine. Dar noua invențiune Fremery și Urban după oamenii cei mai competing, este mult mai superioară atât prin calitatea produsului cât și prin ieftinătatea sa. Un Ndeo-Christ.— Zilele acestea a sosit la Roma, mergând paciuri pe jos, îmbrăcat cu un talar de pânză albă, cu capul descoperit, și cu părul în lungi bucle blonde, un nou Mesia. La intrarea sa în cetatea eterică, Neo-Cristul puse mai întâia poporul în mirare. In curând însă babele, cari mergeau la piață ca să târguiască, îl priviră mai de aproape și recunoscură în el pe Mesia; îndată mulțimea babelor începu să scoată strigăte de bucurie : «Isus s’a născut! «Isus a înviat!» Și necunoscutul străbătu orașul, escortat de sute de entuziaști. De atunci Neo Cristul predică pe stradele Romei o religie nouă și, lucru ciudat, religia pe care o propagă este aceia a artei, a poesiei și a frumusețe!. Intervievat de un ziarist italian, Neo-Cristul de la Roma a declarat că-l chiamă Luigi Lopolfido, că se întoarce din America, unde a petrecut ani îndelungați, și că a venit la Roma ca să clădească aci, cu ajutor credincioșilor, templul Frumusețea. O carte poștală ilustrată, foarte originală. — Un ziarist din București a primit din New-York o carte poștală ilustrată, care trădează adevăratul gust american. Carta arată priveliștea «marelui New-York, al douilea mare oraș al lumii» văzut din sborul păsărilor, și are dedesubtul ilustrației următorul text: suprafață, — 359 mile pătrate.—Țărmul apelor 350 mile.—3,388,711 locuitori stabili,—425,000 călători— 7,725 polițiști—8,531 oameni de miliție și reservă—1198 biserici — 72 teatre—720 gazete. Marele New York are 25,000 femei mai mult decât bărbați.— La fiecare 9 minute se naște un copil.—La fiecare 10 și V« minute moare un om. Zi î american și pace 1 IJIM SFAT I. F.. 1 Remediu de familie în contra influenței. — Taie felii șase niera bune cu coajă. Udărie cu un litru de apă fierbinte, adaogă zeama de la două lămdi. Acoperă vasul și lasă lichidul să zacă aproape de foc, apoi strecoară și servește cald bolnavului.. jJ a apărut „Biblioteca Economică 64 a Universului.— Un volum de 120 pagine, cu coperta colorată. Se vinde cu 35 bani în toată țara. Cuprinde frumosul roman : — Biruiți! VICtrl* « Secția VI: Teleorman, Ialomița, Gorj, Bacău. Secția VII : Vâlcea, Iași, Romanațî. Secția VIII: Dorohoi, Tecuci, Ilfov. Adunarea trece apoi în secțiuni, pentru a verifica titlurile. Ședința se ridică. Pioește întrunirea conservatorilor și liberalilor-democrați. După cum se vede, întrunirile cu LacriM din toata lumea Mătase artificiala. — Fremdenblatt anunță că s’a făcut o invențiune tehnică de cea mai mare însemnatate și care constă nici mai mult nici mai puțin decât, în fabricarea mătăsei artificiale. Două inventatori, d.d. doctori Max Fremery și G. Urban au isbutit să obție pe calea chimică un produs, care are toate calitățile mătase naturale și care poate fi lucrat mai cu înlesnire. Inventatorii au și căpătat bre Corpurile Legiuitoare CA.ME.HA. — Ședința de la 12 iunie — La orele 2 și 35 se deschide ședința sub președinția de vîrstă a d-lui N. Economu. Se proclamă secretari d-ni: Al. Isvoranu, Anastasie Simu, Ernest Cânănău și Nae Coandă. Se trag la sorți județele, spre a se forma secțiunile cari să procedeze la validarea titlurilor nouilor aleși. Iată rezultatul sorțului: Secția I. R.Sărat, Putna, Argeș, Dolj. Secția II : Olt, Brăila, Covurlui, Botoșani. Secția III : Vlașca, Prahova, Muscel, Falciu. Secția IV: Mehedinți, Vaslui, Tutova, Buzău. Secția V: Neamțu, Dâmbovița, Suceava, Roman. SEI>T„ArrUX. Ședința de la 12 iunie 1899 Ședința se deschide la ora 2/4 sulă președinția de vârstă a d-lui Ștef. Greceanu. Se face apelul nominal al tuturor senatorilor aleși. Pe banca ministerială sunt d-ni: gen. Lahovary și gen. Manu. Se trag la sorți județele împărțite în patru secțiuni pentru ca în secțiuni să se valideze titlurile aleșilor și ei : Secția I: Neamț, Argeș, Tutova, Vâlcea, Buzău, Falciu, Gorj și Tecuciu. Secția II: Romanați, Brăila, Muscel, Prahova, Roman, Covurluiu, Ialomița, Dâmbovița. Secția III : Vaslui, Suceava, Mehedinți, Ilfov, Olt, Putna și Vlașca. Secția IV : R.Sărat, Dolj, Bacău, Iași, Dorohoiu, Teleorman, Botoșani. Senatorii trec în secțiuni pentru a se valida. Ședința se ridică, anunțându-se cea viitoare pentru Duminecă 13 Iunie la ora 2. Știri din străinitate — Prin poștă — Ziarul «Matin» zice că instrucția colonelului du Paty de Clan cuprinde 8 puncte în contra lul Ele sunt: 1) Speranza și Blanche ; 2) telegramele false; 3) scri»soarea falsă Blanche ; 4) falsul Weyler; 5) falsul Henry; 6) comunicarea unui ziar a piesei secrete : «Această canalie de D...»; 7) comunicarea piesei secrete maiorului Esterhazy (documentul liberator); 8) fapte ce se vor descoperi eventual. In mai multe orașe din Franța, precum : Paris, Roubaix, Montdidier, Moulins, Gahors, Rodez, etc. au fost săptămâna trecută adevărate uragane, însoțite de ploi cu tunete și fulgere, cari au desvelit casele, au smuls copaciidin rădăcini și au făcut o mul*lțime de stricăciuni. * 9 » Un ziarist, întrebând pe ministrul de război și al Angliei, dacă se vor porni trupe în sudul Africei și dacă generalul sir Red» vers Buller va lua comanda unei expediții în Transvaal, ministrul a răspuns : «Aceste știri nu pot fi nici desmințite, nici confirmate». * ♦ Secretarul Ligei maritime din Franța a primit de la comandantul Marchand suma de 15.000 lei din premiul AudiflVed, ce i s’a decernat mai deunăzi de către Academia de științe morale și publice, pentru expediția sa îin Africa. 9 * Deficitul budgetului Statelor Unite pe anul viitor este aproape de 100 milioane dolari, (500 milioane franci). * * * Tribunalul din Erlau a condamnat la moarte pe Kalamat Berkes și pe amanta sa Iulia Boto, fiindcă au asasinat împreună pe soția celui d’intern. * * * Tribunalul corecțional din Nizza va judeca în ședință secretă, și în prezența generalului Curge și a căpitanului Mounier, pe generalul italian Giletta acuzat de spionaj. * * * Ziarului «Poliliche Corespondenz» i se scrie din Salonic că 40 de franeuireniî bulgari, cari au trecut granița pe la Dubnisza, s’au retras repede pe teritoriul bulgar. Populația creștină le-a refuzat orice alimente, ba i-a amenințat chiar cu estrădarea în mâna autorităților. «Journal» zice că Dreyfus nu va debarca la Brest, ci în Lorient. Tot «Journal» anunță că advocatul lui du Paly de Citim va cere închiderea dosarului clientului seu și punerea sa în libertate. In Brest, cufundându-se toi 2 bărci de pescari, s’au innocat 12 persoane.♦ *• ¥ O știre sosită din Cherbourg. *» S* MUTILATUL ROMAN NOU DE MARE SENSAȚIE de CAROLINA INTERNIZIO PARTEA A DOUA Metamorfose.—Lupte crunte.—Trădare V .Claudiu avu două zile friguri ,fi doctorul Îi spuse că are nerVOC de mișcare la aer curat. — El bine, zise dinsul într’o pe când prânzia cu copitele, de azi înainte o să ies în toate ! Berile la preumblare pentru ca : «A văd dacă o să-mi meargă mai bine sănătatea. — Eu o să te însoțesc, tată, de repede Aneta. — Nu, frumoasa mea, fetele ] »trag prea mult atențiunea trecătorilor și nu vreau sa fiu observat. De altfel, preumblările mele n’au să fie lungi. Bătrânul avea însă o altă idee: •pare să se poată întâlni cu Falu, »’o urmărească, să afle ce făcea, în sfârșit să înceapă o cercetare pe contul său. Desigur, nici unul dintre aceia cu cari avea să se întâlnească n’avea și să ghicească că el era acel mutilat al cărui proces făcuse atâta zgomot. De mai bine de o săptămână, Claudiusra regulat în toate serile la preumblare. Umbla încoace și încolo prin Turin, nepăsător în aparență de tot ce vedea și de aceia ce treceau pe lângă el, însă în realitate observând țoate și pe toți. Intr’o seară, trecu repede pe lângă el George de Montebruno. Claudiu era departe d’a avea vr’o bănuială asupra lui, cu toate că nu'î era de joc simpatic. Totuși îl urmă în mod mașinal. — Unde s’o fi ducând la ceasul ăsta, își zise dânsul, când ar trebui să fie acasă la masă. «Poate că e invitat undeva, dar nu, nu se poate, pentru că atunc! s’ar duce în trăsură. Să fi având vr’o amantă de partea asta ? Se spune că a fost un mare ștrengar, însă cu o femee ca nevasta lui trebue să fi prins minte. E un bărbat foarte frumos, însă nu’mî inspiră deloc încredere. Are în privire ceva care respinge: «Am ajuns acum așa temător, încât une ori nu mă mai încred nici în mine însumi». Bolborosind așa, 1l urmăria mereu. I! văzu intrând într’o casă de aparență modestă și, împins de un sentiment de curiositate, începu să se preumble încoace și încolo pe dinaintea casei. Trecuse de miezul nopței când se preumbla încă și era să plece când văzu pe baroneșind din acea casă d impreună cu o femee a cărei față nu putea să o distingă. Glaudiu tresări. Era foarte mare emoțiunea de care era cuprins. Avea să descopere oare vra o intrigă a baronului? Cine era acea femee ? Curioși jalea îi sporise și voia cu orice preț să și-o satisfacă. George și însoțitoarea sa veniau spre dinsul. Glaudiu se apropie de un felinar și-șî aprinse o țigare ținând chibritul între amândouă mânile, așa că fața îî era ascunsă. Baronul și tovarășa trecură pe lângă el vorbind cu însuflețire. La lumina lămpei Claudiu se uită în fețele lor și fu așa uimit, încăt țigarea îi căzu din gură. Femeea aceia era Fani. Dînsul crezu că n’a fost recunoscut, pentru că nici George nici Fani nu’î deferă nici o băgare de seamă. Claudiu auzi o frază a Fani: — Te rog... Nu’șî venise încă în fire, din uimirea de care fusese suprins, când baronul și tovarășa sa erau deja departe. Grăbi pasul ca să’î ajungă. Fani, însoțită de baron, la ora aceia? Fani asupra căreia cadeau toate bănuelile sale? Ce afacere avea dînsa cu bărbatul baronesei? Ce mister ura între dînșiî ? Voia să afle on orice preț. Ajunsese la câțî-va pași de dînsa. D’o dată la cotitura stradei, George se despărți de Fani, care firește se întoarse îndărăt și se află față în față cu Glaudiu, care nu avu timp să se dea la o parte. Fani îl observase deja dinainte și voia să’î scoată orice bănuială. Fani dele o escîamare de mirare în același timp. — D-ta, d-le Gioberto. Glaudiu rămase cam încurcat. — Eu, d-șoară Fani, și mă mir ca și d-ta, căci nu credeam că ești la Turin. — M’am întors de câtva timp, răspunse Fani cu tristeță și, din nenorocire pentru mine, mi-am găsit locul ocupat. Claudiu se prefăcu uimit. — Go ? Nu mai ești in casa baronesei de Montebruno ? — Cum ? N'am aflat ? A trebuit să me duc în satul meu și credeam că n’o să mă mai întorc, însă interesele mele m’au adus aci din nou. Sunt cu adevărat nenorocită, căci baroneasa a reluat pe lângă dînsa pe guvernanta pe care o avea când era fată, o bătrână care mă ura fără nici un motiv și care trebue să’î G vorbit rea de mine; căci baroneasa, care mă iubea «șa de mult mai nainte, n’a mai voit să mă primească în serviciul său. Atunci am trimes o scrisoare d-lui baron ca să mijlocească pentru mine. Acum baronul a venit să’mî spună că intervenirea sa n’a isbutit. Astfel am pierdut o casă, unde credeam să’mî sfârșesc zilele. Fani vorbise într’un suflet cu un accent mișcat și privi apoi fața lui Glaudiu, ca să vadă efectul produs de cuvintele sale. Fizionomia lui Glaudiu nu exprima decât un interes nehotărît. — îmi pare foarte reu pentru d-a, zise dînsul, că ai perdut un loc bun. Insă n’o să’țî fie greu să găsești un altul. — O, dacă d-ta, d-e Gioberto, oare servești atâtea d-șoare, ai bine voi să le ocupi de mine, recunoștința mea ar fi nesfârșită. Dinsul zîmbi. — Să nu mai vorbim de recunoștință ; aș fi fericit să’ți fiu de folos. Bine-voește a-mi da adresa d-tale pentru ca să te pot vesti când va trebui să te prezinți în vr’o casă. Fani părea de tot mulțumită. — Stau aci aproape. Nu mai văzut eșind adineaurea cu d. baron ? Claudiu păru ca și căzut din nouri. — Nu, de unde să te văd ? ! E mult d'atunc! ? — Sunt poate cinci minute. D. baron a fost destul de bun ca să vie el însuși să’mi aducă răspunsul. Și fiindcă ne-am întâlnit pe scară, am eșit împreună. — îmi pare iarăși rău că n’am văzut pe d. baron, zise mutilatul cu tonul cel mai natural, pentru că l’ași fi salutat. Astfel, fără voia mea, am fost considerat drept un om lipsit de educație. — Dar nu cred că baronul te-a văzut pentru că mi-ar fi spus: — Mai bine ar fi așa. De altfel, n’ar fi de mirare să nu salut pe cineva, căci sunt așa distrat. — Cum se face că te afli pe Locurile astea ? — Fac preumblări la întâmplare, în toate serile, căci altfel stomacul meu nu mai mistue nimic. Gioberto luase un accent de nespusă bunătate, silindu-se să-și ascundă furtuna din suflet și să înșele pe bani. Mergeau alăturea și camerista părea a se interesa foarte mult de dinsul. — Trebue să te îngrijești de sănătate, d-le Gioberto, pentru că sănătatea e lucrul cel mai prețios ce are cineva. — Ai dreptate, și me gândesc și eu la sănătăte nu atâta pentru mine cât pentru fiicele mele. Ahi dacă n'ar fi fost ele aș fi urmat de mult pe nevasta mea in mormînt. Fani își mușcă buzele pentru a se stăpâni. — O iubiaî mult? întrebă dînsa încet. — Foarte mult, și n’aș mai găsi o femee ca dînsa, așa îngrijitoare și blândă. Fani îl privia uimită. Ge bine minția acel om pentru ca să-și ascundă identitatea, căci de câte ori se dusese să cumpere flori, îl recunoscuse bine că era Claudiu. O flacără ușoară trecu pe obrajii galbeni ai Fani. — Așa e, d-le Gioberto, și eu am avut ocazie să văd atâtea căsătorii nefericite, încât prefer să rămân liberă. Claudiu a ținti asupră-i ochii săi pătrunzători încetinându-șî pasul pentru un moment. — Dar dacă te-am înamorat? întrebă dînsul. Fani visase, însă se vedea bine că visul săui e fals. — Nu mai sunt în vârstă dacă amoreza, exclamă dînsa. Ajunseseră în dreptul oasei de unde mutilatul văzuse pe baron eșind. — Eu locuesc aci în stagiul ^ al douilea la dreapta, zise Fani. Vrei să te urci și d-ta pentru un moment, ca să te odihnești? Claudiu era să refuze, însă îî veni de o dată un gând. — Mă tem să nu te supăr, zise dînsul, și apoi portarul o să gândească ceva reü, văzându-me intrând cu d-ta. Fani dele din umeri. — Eu n’am să dau nimănui socoteală de faptele mele ; când cineva are gând bun, nu trebue să se teama de nimic. (Va urma). ^ 39