Universul, ianuarie 1902 (Anul 20, nr. 1-29)

1902-01-15 / nr. 13

3­0­o­o — SE VINDE MAI EFTIX — Toate Mărfurile din Magasinul Slobrescu CALEA VICTORIEI, colț cu­mul. Academiei Mărfurile sunt: Lingerie pen­tru dame și bărbați; Pânzeturi line, Mătăsuri, Stofe pentru haine bărbătești ; parfmnerie. ÎNCĂLȚĂMINTE solidă și ELEGANȚĂ 4385* IEI ANI cu împrumut pe amanet, condițiuni avan­­tagioase, încredere absolută. Soarelui 35, (Fontanel). 9—12, 2—5 p. m. 4363 Dr. Theodor Marovici — Dentist român — Medaliat cu marea cruce de aur, 4 medalii de aur și 2 de argint de la Academia și Expoziția din Paris și Bordeaux. Piața Teatrului, d’asupra ber. Cooperativa. Cons. 9-12 și 2-6’ — Cu prețul redus și garantat — 4368 Desfacerea Produselor după proprietățile Principelui B. Stirbey Vinuri nouă și vechi din viile Știrbey, Drăgășani. In fie­care dimi­neață proaspăt, froumage­a la creme (crema de Buftea), unt și urdă, pește vin, Miere tn flacoane și fagure, să­culețe de făină de lux, fabricațiune specială. Deposit angro de făină de diferite calități, din moara Buftea, proprie­tatea Prințului B. Știrbey. 4372 Dr. C. PLEȘOIANU Medaliat de Asistența publică din Paris S'a mutat Str. Sculpturei, 33 — BOALE INTERNE — Special în hsaie de stomac și intestine Consulta Huni 2—4 p. m. 4360 NOT'INTATGA IN COMANDITA pentru comercial de Mașini­ agricole­­ și industriale Anunță pe onor. Public și pre­țioasele lor cunoștințe că și-au instalat biuroul in Strada Smârdan No. 7 București (Casa Zeflenli) și că sunt in măsură a furniza tot I I felul de MAȘINI AGRICOLE și­­ INDUSTRIALE in condițiile cele­­ mai avantagioase de la cele mai re­numite fabrici din lume, pe cari le reprezintă. 4354 13 © vânzare 3000 vedre țuică călită le su­perioară de plaiul Buzău. Dori­torii se pot adresa d-lui Ion Da­mian, unde se află și țuica, co­muna Șarânga, prin gara Ulmeni, 20 minute depărtare, sau la d. Niculescu,str. Ghica-Vodă No. 16 București. 2873 Pădurea TUNARI / oră departe de București Si Cöteaul cei. . . 42 lei » șlisu . . 30 » Nuele și én­jenul . 16 » Araci de vie raia 16 » — vîrsduîe loco — 5 leî carul de crăci 4356 Pyrotech­nia Armatei Se aduce la cunoștința generală că in ziua de 1 Februarie 1902, ora 3 p. m., se va ține licitațiune pu­blică la Pyrotehhnia Armatei pen­tru vindere de materiale vechi. Pentru mai multe lămuriri a se edea publicațiunea No. 3199 din 22 Decembrie 1901, inserată în «Mo­nitorul Oficial» No. 216. 4386 233S - DIAFAN și cu MUSTULEȚ Aromă plăcută din fab­rica, fie la Gust dilicios Finețe­na întrao­­âr­t­A 1 C­O­V S 01 De vînzare la principalele magazine de coloniale. Depoul general la Depoul de Conserve Staicovicî, strada Regală 11 bis. 4275­1 — Strada Honimul No. 22 constil­ațiune pentru ori­or beate de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de ju­­mătate din prețurile obicinuite, adică 2­1.50­b. viațta la domiciliul bolnavilor, 1­1.50b. consultația. Tratament al bentelor de stomac după metodele cele mai noi. (Onorariul se achită in parte după fie­­­care vizită sau consultație)I rodinul In piincle De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 12 Ianuarie — Bacaü Curtea cu jurați.—Erî s’a ju­decat la Curtea cu jurați procesul intentat femeei Haia Heler, din co­muna Fântânele, pentru pruncuci­dere. Iată un scurt istoricul crimei: Fe­­meea Haia Heler era căsătorită cu H. Heler, și din această căsătorie a avut mulți copii. In timpul emigră­rilor de astă-vară soțul ei plecă la Mușiar le grafiști, 21 companii de tren, plus trupele de artilerie și de geniu depinzând de Arsenalul din Constantinopol (Top-Hani). Alte nouă baterii sunt pe cale de a fi create. O armată de rezervă (rédh­) de 375 batalioane de infanterie, plus 606 batalioane suplimentare (n­avâ- labour larg) ale căror cadre reduse se compleetează cu exce­dentul de oameni din redii și nizam, 48 escadroane de cava­lerie. Ca trupe neregulate sunt 266 escadroane de cavalerie(hamidié). Miliția (mus Luk­hiz) nu este or­ganizată din timp de pace; ea trebuie să cuprindă în timp de război­ numai batalioane de in­fanterie. Turcii sunt excelenți soldați, disciplinați, sobri, acceptând toate oboselile, toate privațiunile cu resemnarea fatalistă care,după împrejurări, îi face tari sau­ slabi. In afară de hrană, care le este distribuită cu îndestulare, sol­dații turci sunt destul de nepăs­­tuiți. Ei nu primesc mai nici­odată soldă, afară numai când se liberează, li se dă atunci o parte din ea în bani, iar restul în bi­lete valabile pentru plătirea im­pozitelor. Exceptând Constanti­­nopolul, chiar în orașele impor­tante ca Monastir sau Salonic, îmbrăcămintea lor este absolut mizerabilă. Nimeni nu dă cea mai mică importanță corectitu­dine­ ținutei, ofițerii insă­șî ne­­dând în­tot­dea­una bunul exem­plu oamenilor de sub coman­da lor. De alt­fel, ofițerii turci sunt puțin încurajați în cariera lor ; avansarea, cu toate dispozițiu­­nile reglementare care fixează drepturile respective de alegere și de vechime, se face aproape exclusiv după favoruri și într-un mod arbitrariu, așa în­cât ade­sea se văd coloneii de 30 de ani și locotenenți cu perul cărunt trecuți de 50 de ani. Viața materială a ofițerilor turci nu le-ar putea ridica nivelul lor moral. Mica lor soldă le este plătită foarte neregulat. Când Sultanul, cu ocaziunea vre­unei sărbători dă ordinul de a se plăti o lună de soldă ofițerilor, aceasta este un adevărat eveniment și constitue pentru el un înalt apt de generositate imperială. Din fericire că ofițerii primesc rațiuni în natură și cum numărul acestor rațiuni crește mai repede cu gra­dul de­cât cu trebuințele inte­resatului, ofițerii superiori prin revinderea lor să-și­ mai procure ceva parale. Mulți ofițeri, mai ales dintre cei inferiori, locuesc în clădirile militare. Dar ce locuințe s­ub cazarma cavaleriei de la Pripop în Macedonia, spre exemplu, sunt camere afectate la câte 5 sau 6 ofițeri, în cari noi n’am pune mai mult de 3 sau 4 ser­genți. Mobilierul este redus la cea mai simplă expresie. In jurul camerei, o banchetă, în colțuri, așternuturile împa­chetate cami seara se întind pe pardoseala după obiceiurile țării, pentru a forma culcușul ofițe­rului ; nimic care să indice o schinteie de viață intelectuală : nici cărți, nici mese. Nu e vorba, turcii scriu și pe genunchi. Artileria turcă este armată cu unurî Kr­upp ; infanteria posedă puști Mauser de două sisteme diferite, de 0m­m, cu magazin și de 7m­m, 65 cu încărcător. Armata turcă nu este o canti­tate neglijabilă, însă ea nu este aceea ce ar putea să fie dacă ar avea un alt comandament și o altă administrație. Ultima­ campanie turco-greacă a făcut să reiasă rapiditatea mobilizarea, devota­mentul și indurarea soldaților nizamului și rechfului, însă ea a arătat tot­de­odată multă indeci­­ziune și neglijență din partea comandamentului superior, ceea ce pare inexplicabil când se con­sideră enorma disproporție care există între beligeranți. S. Nera B. Renunțarea arhiducesei Elisabeta Maria La drep­turile asupra tronului — Vezi ilustrația — Corespondentul nostru particu­lar din Viena ne-a telegrafist Miercurea trecută că în acea zi a avut loc în palatul imperial ce­remonia renunțării arh­iducesai Elisabeta Maria la drepturile a­­supra tronului, cu ocazia căsă­toriei ei cu principele Otto de Windischgraez, împăratul Francisc Iosif, ca șef al familiei, a ținut un discurs către cel de fața, pentru a fi martori al acestui act. După aceea contele Goluchowski, în calitate de ministru al casei imperiale, citi documentul de renunțare. Arh­iducesa Elisabeta se plecă profund înaintea împăratului și apoi se duse la masa pe care se afla crucifixul. Episcopul dr. Schneider, ținu deschisă evanghelia pe care ar­­h­iducesa Elisabeta depuse două degete de la mâna dreaptă, fără mănușă, și luând formula de ju­­rămînt în mâna stângă, citi cu v­­­ ce tare textul. După aceea ea subscrise documentul de renun­țare, pe care notarul Statului îl sigila cu sigilul arh­iducesei. Tot asemenea făcu și prințul Alfred de Windischgraef, ca martor al mirelui. Ilustrația noastră de pe pag. I, reprezintă ceremonia de mai sus. Arh­iducesa era îmbrăcată în­­tr’o splendidă toaletă Duchesse, cu pastlele de argint. Trenă lungă era împresurată de un volan din ghipsură creme. « ——....iram O • «M———I— f­n zeu Tâlhari prinși asupra făp­tuirii.—In ziua de 11 curent, la­­ cârciuma d-lui Irimia Toma, din piața Oborului, s’au prezentat trei indivizi, imbrăcați țărănește, cari, după ce s’au ospătat, au cerut cu plată o cameră, pentru a petrece noaptea. Cu mv­rea noptea, acești indivizi, cari în realitate erau niște îndrăz­neți tîlharî, ieșind din camera lor, au încercat să­ pătrundă tn odaia ocupată de mama hangiului ; găsind însă ușa încuiată, au intrat în pră­vălie de unde au furat mai multa lucruri. Pe urmă voind a intra și în camera hangiului, cu scopul bine vădit de a’i jefui și asasina, hoții au fost simțiți de cel din casă. Dându-se alarmat, gardiștii interve­­niră și puseră mâna pe hoți, le­­gându­-i burduf și ducândul la po­­­liție. In urma cercetărilor făcute, ei au declarat că se numesc : Gheorghe Ion Lungu, Constantin Mihalcea și Stăru Oprea. Cel d’înléiü, Gheorghe I. Lungu, este un vechiu client al pușcăriei. Asupra lor s’au găsit mai multe cuțite și un pistol cu 2 țevi, încărcat. Marv. CASA DE SANATATE 51. Str. Teilor, 51 Dirijată de D­rut ȘAABNER TUCURI SE CAUTĂ­­ CASELE: Interne, Chirurgicale, Ner­voase și Chronice la bărbați, femei și copii, precum și Fa­ceri și boabele d­e femei Sa poate chimmna ori ca sasâic, chirurg, sau­ mamoș Se primesc euință, lutrețineta, medie și me­dicamente. Pentru pensiuni lunare preturi moderate 4383 UNTURA de FESSE: galbenă, și albă Gelatină și Clei de Morun - LA — . Drogheria THQMA BRATULESCU București, calea Griviței 145 America lăsându-șî femeea să în­grijească de copil și tot­odată fe­­meea lui rămâne însărcinată, și prin luna Octombrie naște un copil. Greutățile vieței fiind prea mari și ea­ fiind singura care muncea spre agonisirea existenței zilnice a co­piilor săi, noul venit i se păru de prisos și deci când 11 născu­țl și a­­runcă, fără multă gândire într’un iaz din corn. Fântânele. Mai mulți locuitori din acea comă găsind cadavrul micuțului copilaș, sesizară parchetul, care, începând imediat cercetările sub conducerea energicului no3tr procuror, în scurt timp aflază pe criminala mamă. Fiind dată judecatei și trimeasă înaintea curtei cu jurați, ieri a com­părut înaintea curtei, fiind asistată de d-nii avocați Botez și Mihail. Curtea cu jurați retrăgându-se în deliberare, la ora 2 și jumătate a­­duce un verdict negativ și d. pre­ședinte pronunță achitarea incul­patei. Atays. UN SFAT’ FE ZI Bijuteriile de jeuri se cu­răță frecându-se cu miez de pâine și apoi cu flanelă ; dacă sunt prea murdare se freacă cu o pe­riuță muiată în benzină. -----------» » g»» «»--... | . ■ —— Constanța Crim­­ii.—Locuitorii Ghiță Berbec și Vasila Filman, din comuna Sari­­ghiol, au răpit pe fata Cristina a locuitorului Gotlib Cingher, și au predat-o dezertorului Danii Filman la frontiera Bulgariei. Se susține că la mijloc există o crimă, de­oare­ce fata a fost răpită desculță și cu capul gol. Ghiță Berbec se află deținut la comuna Sarighiol, iar Vasile Firman a dispărut. Ghiță Berbec declară că fata Cris­tina a fost dusă în satul Ostanța, lângă Flușciuc. S-a făcut intervenție pe cale di­plomatică, pentru a se afla dacă Cristina trăește sau nu. Incendiu.­Un violent incendiu a izbucnit la casa văduvei, Ioana N. Ion din cătunul Făgăraș pendinte de comuna Urnccheî distrugând-o cu desăvîrșire. Proveniența incendiului este ne­cunoscută. Casele nu au fost asigurate, pagu­bele sunt de 1.000 lei. In noaptea de 10 curent au ars mai multe șire de paie ale locuito­rului Ion Vasile din cătunul Coslu­­gea cauzăndu-i o pagubă de 500 lei. Mișcarea portului.­ In port e o a­fluență mare, zeci de vapoare stau în radă pentru a lua locul ce­lor încărcate. Astă­zi se găsesc în port următoarele vase : «Vascapu», pavilion ungar, «Am­­fitriti» pav­­elen; «Kettie», «Lodh­­mor», «Reptondate B», «Jones», «Sagamore», «Merchiston» și «Tre­­venion», pav. englez ; «Iolanda An­gela» și «Montenegro» pavilion ita­lian ; «Maris», «Valianos» și «Bi­­lio», pavilion elen, toate încarcă ce­reale. Teatrale.—Jour seara, se va da în salonul El­pis, tn beneficiul sim­­paticului artist Gogu Răid­ulescu, Frumoasa operetă «Cloveta în con­centrare». .­­­s Miron. Focșani Prinderea unor falsifica­tori de monedă.—Era, 11 Ianu­arie, în urma unui denunț, prima­rul comunei Colacu anume Nicolae Gardină. Împreună cu șeful secției de jandarmi din Vidra, a descope­rit în sus numita comună pe niște falsificatori de monedă. Asupra lor s-au găsit mai multe monede falsi­­ficate de 1 leu, o monedă de 2 lei, 30 monede de nichel a 20 bani, etc. Materialul întrebuințat la fabri­care, topitoarele și tiparele au fost confiscate. Falsificatorii sunt urmă­torii : I. Bereue­, Mihai Bereue! din comuna Colacu , Ion Stan din com. Bârsești, cumnatul lor. Afară de aceștia mai sunt o mulțime de com­plici, cari toți sunt arestați. Cașul s’a deferit parchetului. Incendi­i.­In comuna Adjudul­­nou s’a aprins și a ars cu desăvîr­­șire un grajd al locuitorului Tănase Ștefan. Focul a luat naștere din neglijența unui servitor, care a a­­runcat un muc de țigare aprins în esle. Pagubele se urcă la suma de 350 lei. 1 De la Milcov. Ploești De la Ligă.­Astă-seară, în am­fiteatrul liceului nou, a avut loc a­­legerea comitetului Ligei culturale, secțiunea de Prahova. Au fost aleși d-ni: Luca Elefte­­rescu, președinte ; I. Niculescu-Da­­cianu și Geore C. Dobrescu, vice­președinți ; T. Raicu și B. Gădi­­neanu, membri; I. Ganea, casier, și M. Tutunaru secretar. S’a hotărît tot de odată ca de a­­cum înainte să se lucreze serios în chestia națională, iar ziua de 24 ianuarie să se serbeze cu solemni­tate, când d. avocat C. C. Dobrescu va ține și o conferință. Nenorocire.­­ Lucrătorul Du­mitru Ioan, din calea Târgșor, pe când lucra astă­zi la un strung, din nebăgare de seamă, mâna dreaptă i-a fost apucată de strung,­ sdobindu-i palma. Intr’o stare gravă, nenorocitul lu­crător a fost transportat la spital. Tâlhărie.­Aseară, niște indi­vizi necunoscuți au eșit înaintea țăranului Ghiță Giovanu, în apro­pierea barierei Bucov, și, după ce l’au bătut sdravăn, i-au furat suma de 15 leî ce o avea asupră-î. Păgubașul a reclamat cazul auto­rităților. Cociu. Sulina F»r­.—Pe vaporul comercial en­glez «Ailsauîd» s’au furat 3 lire en­gleze (75 leî) și un ceas de argint, de la focarul Constantin Andonachis. Autorul furtului se presupune de către focarul Constantin că ar fi tot un focar, tovarăș de al lui, Gaines Craig. Și, din cauză, că vanorul vs OCAZIUNIE UNICA In Magazinele administrației «Universul» se găsește’ Un bogat asortiment da tot felul de Obiecte —--------- CAR­I SE VINI» CU —— ■s |Tarietatea valoare­­lor =­­3.1x1 Genaza. ■i­ N­­e s­făt «erei Desfacerea este autorizată de onor. Cameră de cotnari din Biscurești Nu cumpărați nimic până nu vizi­tai» Magazinele «Universului», pleca mâine, faptul se va constata de către comandantul vasului. Deținut.—In arestul poliției se află deținut un individ, anume Con­­drat Ti­tu, trimes de primăria sa­tului nou sub-prefecturei Sulina. In anchetă.—Astă-seară, cu va­porul, local, au sosit d-niî Mosgos, substitut de procuror, Popescu me­dic primar al jud. Tulcea, și Ma­­teescu-Buzea, advocat, pentru ter­minarea anchetei criminale, în cri­ma săvârșită la palatul Comisiei Eu­ropene a Dunărei. Chir’îac. Turnu-Severin Mamă denatu­rată. — Astă­­noapte pe la orele 3, un gardist postat pe calea Traian, a găsit în­veliți într’o pătură 2 copii, unul de sex masculin și altul de feminin. La gâtul fie­căruia se afla câte un bilet pe care era scris : «botezați ortodox!, George și Maria, frați ge­meni». Ei au fost aduși la poliție aproape înghețați de frig; mâine’ vor fi în­­naintați primăriei locale. Tot­odată poliția noastră a trimis o anchetă pe la toate comunele, pentru a des­coperi pe denaturata mamă. Epidemie încetată. — Epide­mia de febră tifoidă, care bântuia cu furie în orașul nostru, grație măsurilor sanitare, riguroase, luate de d. dr. Gărdăreanu, a încetat cu desăvârșire. Cora. Tecuci. Evadare.— Din arestul compa­niei locale de geandarmî a fi evadat noaptea trecută indivizii: Neculai Gheorghiu, T. D. Angh­el, ambii din București, și N. G. Nițoiu, din Foc­șani. Ei erau închiși pentru mai multe pungășii făptuite. Au­ evadat spărgând ușa arestului. Poliția e p­e urma lor. Furt.­­Flăcăul V. Reașcă, servind la d. Chircoveanu, comerciant, își pusese în gând să facă avere. Cu acest gând, de câte ori se afla mai aproape de teșghea și nimeni în magazin, lua câte ceva dinăuntru și punea de-o parte. Urciorul nu merge de multe ori... și i se în­fundă, fiind prins cu mâna cu sac. Se zice că ar fi agonisit vr’o 325 de lei cu procedeul acesta. Cazul e deferit parchetului Costaehy. —-----------—ga» ■-— Războiul aiglo-boe? — Prin poștă — Ziarul englez «Daily Mail» află din orașul Capului știrea că în curând administrația Coloniei se va încredința lui Cecil Rhodes. Progresiștii cred că el e singu­rul om capabil de a învinge gre­utățile aduse de războiu. Se zice că parlamentul Colo­niei Capului se va reuni în cu­rând și Cecil Rhodes va fi întru­cât­ va silit ca să ia frânele gu­vernului.* * » Fostul șef al legiunei italiane în Transvaal, colonelul Ricchi»­ardi, care s-a căsătorit cu ne­poata lui Krueger și care acum se află la Roma, se va reîn­toarce în curând în Africa de Sud cu un corp de voluntari. Se anunță din New-York că s’a format acolo sub numele de «Societatea americană pentru li­bertate» o asociațiune care are de scop favorizarea agitațiunei hoero­file. E vorba să se for­meze o comisiune compusă din persoane influente ale Statelor­ Unite care să se ducă la Wa­shington pentru a influența asu­pra congresului ca să se ocupe de propunerea relativă la o me­­diațiune între Anglia și boerî. Pentru ca scopul să fie mai sigur atins, se vor aduna două milioane de iscălituri pe o peti­­țiune care să se prezinte con­gresului. Intre cei ce sprijinesc această mișcare este și un unehiu al președintelui republicei, Ro­osevelt.* * * Se pare că se confirmă știrea că vaporul «Mapeknoor» plecat la Crăciun în Africa de sud cu 900 cal pentru armata lui Kit­chener, s’a pierdut. 40 de locui­tori din Fiume se aflau pe bor­dul vasului însărcinațî cu supra­vegherea cailor. ^ awwww ■ [UNK] .. idimarea generală a so­­cietatei pensionarilor ieri, a avut loc în sala Tine­rimea română adunarea gene­rală a societăței pensionarilor ci­vili și militari, sub preșidenția d-lui general Algiu. D. Capeleanu, vicepreședin­tele societăței, dă citire dărei de seamă a activităței anuale a so­­cietaței, care se aprobă. D-sa aduce înaintea adunare­ o propunere a comitetului exe­cutiv prin care se cere separa­rea filialei din Ploești, care prin corupturile sale de spese imagi­nare a devenit dăunătoare inte­reselor societăței. D. Ștefănescu-Priboiu­ cere ca toate filialele din țară să lucreze în mod separat în sfera lor. D. Gr. Manu se pronunță în contra­propunere­ d-lui Priboiu, spunând că nu toate filialele s’au condus ca acea din Ploești. Adunarea admite numai sepa­rarea filialei Ploești. D. Manu, comunică adunarea activitatea desfășurată de către pensionarii din provincie, cari s’au organizat militărește pentru a duse înainte Luata­r pentru abro­garea legei de taxi și rețineri la cari au fost expuși pensionarii. D-sa regretă că pensionarii din Capitală s’au arătat până acum cu mult mai indiferenți cauzei lor de­cât colegii din provincie. Sfîrșind, d-sa propune a se forma o comisiune de trei cari să se prezinte azi președinților Corpurilor Legiuitoare și să le ceară ca petiția pensionarilor să se pună fără întârziere la ordi­nea de zi. D. Manu mai propune ca în caz dacă demersul acestei co­misii ar remâne nefructuos,­­­­tunel să se convoace un nou congres al pensionarilor din în­treaga țară pentru a se lua o hotărîre definitivă. Propunerea d-lui Mano e ad­misă și se alege o comisie for­mată din d­-nii Mano, colonei Ciuflea și Steiorian care se va prezenta azi președinților Cor­purilor legiuitoare. D. Capeleanu, dă citire bu­getului anului viitor care se a­­probă. Mes. Știri din străinătate — Prin poștă — O telegramă din Geneva a­­nunță că prințul Petru Cara­­gheorghevici, care acum pășește pe față ca pretendent la tronul Serbiei, a publicat un manifest către poporul sârb în care cere ca să se ridice un monument în memoria revoluției, pe care bu­nicul său a dirigiat-o acum o sută de ani contra asupritorilor turci. Prin aceasta se va sărbători în­temeierea dinastiei Caragheor­­ghevici. Prințul Petru a dat pen­tru acest monument 50.000 d­e franci. Doctorul Rouby, într'o confe­rință asupra delirului transitoriu alcoolic, ținută la societatea me­dicală din Alger, a studiat cazul lui Briare. Teza conferențiarului e următoarea : Briare a asasinat pe cei cinci fii al săi, dar a co­mis această crimă într’un delir transitoriu, nea­vând aici un in­teres ca să-șî suprime copiii, pentru care a dovedit in­tot­­dea­una o mare afecțiune. Doc­torul Rouby s’a minunat că nu s’a procedat la examinarea stărei fizice a lui Briâre și că s’a pre­supus într’visul un echilibru min­tal pe care nu’l are. * * ¥ Din Paris se anunță că adu­narea generală a acționarilor zia­rului «Figaro» a numit pe fostul secretar de redacție Calmette, cu 655 contra 127 voturi, ca di­rector al acestui ziar. * Din Belgrad i se scrie zia­rului «Budapesti Hirlap» că în urma unei perchiziții domiciliare, funcționarul de la ar­hiva Sta­tului, Kumandi, supus grec, a fost espulsat din Serbia, din causă că răspândea calendarul antidinastie «Topola» care apare în Budapesta. . « * . «Daily Express» primește din Chicago știrea că Rockefeller are de gând de a dona Uni­versi­tăței din Chicago 103 milioane de franci.* ¥ ¥ Ziarele vieneze spun că arh­i­ducesa Elisabeta măritată Win­­disehgrăt a primit următoarea zestre : 8 milioane coroane și 1.250.000 coroane rentă anuală, un castel împreună cu 20.000 hectare de pământ, un palat în Viena, un colan cu 32 briliante, o diademă cu diamante, precum și o mulțime de alte giuvaerieale de mare preț.* ¹ ¥ La Auxerre în Francia auto­ritățile militare au trebuit să li­­cențieze un regiment întreg de infanterie. In doua zile influența a atins 300 de soldați. Spre a se combate epidemia se recurge la sistemul de a se izola bolnavii, trimițându-se cei sănă­toși acasă pentru un period de 10 zile.* ¥ ¥ Se scrie din Montecarlo că umflarea balonului lui Santos Dumont începuse și operația mer­gea de minune, când sosi un ordin al autorităței de a o sus­penda, căci sulfatul de fer din care se extrage hidrogenul se vărsase în mare unde, combi­­nându-se cu clorura de sodiu, a făcut apa roșie ca sângele, așa că marea albastră devenise ma­rea Roșie. Conferința d-lui Ilajdeu despre Ion He­­liade i­idulescu Era, la orele 2. p. m. Acade­mia română a ținut ședință fes­tivă pentru aniversarea centena­rului lui I. Heliade Rădulescu. Au asistat la ședință un mare număr de academiciani, între care d. Dim. Sturdza, președin­tele consiliului, d. P. S. Aure­lian, ministru de interne, precum și d. Missir, ministru de do­menii, d-na Sturdza, familia He­liade Rădulescu și alte nume­roase persoane din elita Bucu­­reșteană. Tribuna publică era literal­mente plină de un public ales de ambe sexe. Prezidează d. P. S. Aurelian. i­ D. Iacob Negruzzi se folosește de prilejul propice al aniver­sarei centenarului lui Heliade Rădulescu, pentru a dărui Aca­demiei două scrisori originale. Una scrisă de Heliade și cea­­l­ altă de Const. Negruzzi în anul 1830, atunci când ambii erau în centrul activităței lor literare. E o corespondență schimbată între aceste doua mărețe figuri ale vechei generații, în care se tra­tează despre limba română și despre măsurile de luat pentru ca limba literară din Moldova să nu difere de cea din Muntenia. « ¥ * D. B. P. Itardeu, face o lec­tură despre I. Heliade Rădu­lescu. D-sa se simte mândru pentru onoarea ce i-a fost reservată de a lua cuvîntul cu ocazia serbare! centenarului marelui român, și explică cauzele cari l’au deter­minat ca să primească această înălțătoare sarcină. Intr’adever, d-sa reamintește că_ a vorbit și pe pământul mor­­mîntului părintelui literaturei ro­mâne, precum și cu ocazia inau­gurarea statue­­lui. Dă cetire la unele din pasa­­giile acestor cuvîntări unde sunt aduse elogiile cele mai meritate aceluia care și-a consacrat viața întreagă, la înălțarea morală și intelectuală a neamului seu, pu­nând primele temelii ale litera­turei noastre de azi. Pentru un popor, adaugă ora­torul, a iubi pe oamenii sei mari e a se iubi pe sine. Laudă pe acei cari ați luat inițiativa ser­barea centenarului marelui das­căl, al cărui fii spirituali sunt toți bărbații de litere din zilele noastre. Heliade a fost geniul de a pu­rurea vigilent al neamului, în e­­poca sa de grea cumpănă. Acti­vitatea sa începu să se desvolte din frageda vârstă de 20 ani. In acea vârstă el se­ dăduse trup și suflet educațiunei, profesând și scriind între altele gramatica sa, care, întrebuințată multă vreme prin școli ca manuscris, a fost mai târziu tipărită de către Go­lești și Văcărești, cari au fost cel mai mari protectori al lui Helliade. Ca și cei­l­alți bărbați eminenți ai veacului său, Heliade, mai mult de­cât toți, își desfășura activitatea pe terenul politicei și al literaturei, având ca caracte­ristică energia sa neîntrecută, care a produs o mare ad­mirație tuturor, inspirând și poe­tului Eminescu, una din cele mai gustate ale sale poezii. Cuibul firesc al activităței sale cu toate că era în Muntenia, totuși această activitate se întin­dea și în cele­l’alte ținuturi te­­­cuite de români, precum și dipir­colo de Carpațî. Vecinic veghetor, Heliade com­batea în­tot­dea­una pericolele ce amenințau­ țara sa, întrebuințând ca arme graiul său eiocnent și pana sa puternică. Așa, când în 1846, Rusia voia să pună mâna pe numele țarei, Heliade a isbutit să facă ca propunerea colosului de Nord să fie respinsă, scriind una din fabulele sale cele mai reușite. Sfîrșind, d. Haydeű spune că luând adesea cuvântul pentru a vorbi despre bărbații mari ai țarii cari zac în mormânt, d-sa se simte devenit un fel de cioclu. Primește cu bucurie acest nu­me de cioclu, nu însă pentru a înmormânta, ci pentru a reînvia memoria acelor bărbați de a pu­rurea iubiți, pentru a consfinți imortalitatea la care au dreptate mărețe și adevăratele merite. Ședința se ridică la 3 fără un sfert. Mes. Abonamentul CU PREMII la „UNIVERSUL“ politic cotidian Cu începere de la 15 ianuarie 1902 Pentru 3 luni . Lei 5.— » 6 » . » 10.— » 1 an . « 19­50 Toți abonații pentru 31 luni primesc ca premiu «Biblioteca Uni­versului», precum și 2 bilete pen­tru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonații pentru 6 luni primesc ca premii­ «Biblioteca Uni­versului», precum și 4 bilete, pen­tru a concura, prin tragere la sorți, în obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie în folosul școa­­lei italiane, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru 1 an primesc ca premii­ «Biblioteca Uni­versului», precum și 8 bilete pen­tru a concura,­prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al loteriei în folosul școalei italiene, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații­ la Universul po­­litic-cotidian primesc în mod gra­tuit și Universul Literar colo­rat săptămânal. Asigurarea abonaților Toți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pen­tru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generală, așa că în caz de nenorocire pe căile fe­rate, In urma ciocnirei sau deraiă­­rea unui tren, familia abonatului primește 4000 leî în caz de moarte, iar abonatul 1000 leî în caz de in­validitate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premiu prin tragere la sorți, abonaților pen­tru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» politic-cotidian . 1 Vilă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet, dusul și întorsul la Roma. 1 Ceas de aur pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat. 1 Ceas de argint pentru damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fie­care lună, la alte trei premii constând în obiecte frumoase și de valoare. Reportagiu politic Contrariu celor publicate de unii confrați, membrii comisiunei budgetare nu s’au întrunit erî la d. Sturdza, președintele con­siliului și ministru de finanțe. De asemenea nu s’a ținut­ erl nici un consiliu de miniștri, d. Sturdza fiind la Academia ro­mână cea mai mare parte din timp. " « v­. . • "­>■ In privința remanierei minis­teriale nu s’a hotărât încă nimic. Se spune că d. Vasile Lascar ar consimți să ia ministerul de interne, ni se afirmă însă că d. Sturdza, care a vorbit cu d-sa, nu s-a pomenit încă despre a­­ceasta. ft . ¥ . Prin cercurile politice se vor­­bește că_ d. Emil Costinescu nu va primi să intre în minister. In cazul acesta se va propune d-lui Poni departamentul dome­niilor.­­* Atât majoritatea deputaților, cât și a senatorilor, cere cu in­sistență să se facă, fără întâr­ziere, remanierea ministerială. Cauza este că sunt multe per­soane cari așteaptă să vie la gu­vern. Se crede însă că tocmai pen­tru aceasta și d. Sturdza amână remanierea ministerială și va a­­mâna-o până după votarea bud­getelor. Acei cari aspiră să vie la gu­vern și cari sunt cam numeroși, nu vor face dificultăți la votarea budgetului, așteptând rezultatul remanierei. P. Maeri. Intrunirile meseriașilor întrunirea de la Băile Eforiei întrunirea s’a deschis la ora 2, sub președinția d-lul R. I. Pop. S’a dat cuvîntul d-lui Roman. D-sa arată că intrarea mese­riașilor in liga națională a mese­riașilor, industriașilor și comer­cianților, este o greșală. Interesele arh­itecților indus­triașilor și comercianților ne­fiind identice cu acelea ale meseria­șilor, d-sa propune ca mese­riașii în corp pre să se ducă în sala Constructorilor, unda e în­trunit întregul corp al meseria­șilor și care reprezintă adevăra­­tele interese ale acestei bresle. Aproape toți primesc această propunere și părăsind sala Efo­riei, se duc la sala constructo­rilor. întrunirea de la sala Cons­­tructorilor In timpul când parte din me­seriași erau întruniți în sala Efo­riei, grosul meseriașilor era în­trunit în sala constructorilor. Cel de insurCi­nare a luat cuvîn­tul a fost d. avocat Carpen, care a făcut o aspră critică a proec­­tului de lege al meseriilor depus de d. Misir. D-sa spune că acest proect conține 96 articole, dar nici unul din acele articole nu conține în­lăturarea concurenței ce se face românilor din partea streinilor. Proectul depus de d. Misir, zice d-sa, nu va aduce nici o îmbunătățire în starea actuală a meseriașilor. In acest interval au sosit și meseriașii cari au ținut întrunire în sala Băilor Eforiei. După d. Carpen, a luat cu­vântul d. I. Brătescu. D-sa spune că proiectul de lege depus de d. Missir, este o bătaie de joc. Prin acest proiect de lege, în loc să fie protejat me­seriașul român, adaogă oratorul, din contră, e protejat streinul. Prin strein d-sa nu înțelege pe acei cari sunt stabili în țară, ci pe acei care vin primăvara și pleacă toamna. D. Brătescu a făcut o compa­­rațiune între proiectul depus de d. Missir și cel depus de d. N. Filipescu, arătând că acest din urmă proiect corespundea în a­­devăr intereselor meseriașilor. «Dacă s’ar vota proectul de­pus de d. Misir, zice d. Bră­tescu, ar fi o calamitate pentru meseriași și la votarea acestui proiect, trebue să ne opunem cu toată energia. «In cas însă când d. ministru n'ar voi să retragă acest proiect depus, atunci să se convoace congresul meseriașilor din în­treaga țară, pentru a protesta și a împedeca votarea lui cu ori­și ce preț».m * ¥ Au mai vorbit d-nn­ Roman, N. Popescu, N. Ionescu și Al. Popescu, cari au atacat Liga na­țională a meseriașilor, industria­șilor și comercianților, precum și legea d-lui Misir, zicând că e făcută în spirit socialist și anti­națională. La sfirșit au mai vorbit d-na Marinescu, d-nii Tom­a Ionescu și S. Georgescu care a făcut a­­pel la meseriași ca Jouî 17 p., ora 2 p. m., să se întrunească din nou în număr cât mai mare. La acea întrunire vor lua parte și d-niî R. Porumbari­, Iunius Leca și N. Filipescu. întrunirea s’a sfirșit la orele 5 p. m. Itep. .................­ ■ » m » —........ Lucruri din toită lumea Cel mai bogat Jokey- Club din lume.—De­sigur că Jokey-Clubul din Buenos-Aires, capitala Argentinei, este cel mai bogat din lume de­oare­ce are un edificiu splendid fără pereche. Acesta a costat suma de 16 mi­lioane franci. Vestibulul, scările, împodobite cu statul mărețe, co­lonada, sunt unice în felul lor, în­tocmai ca și frumoasa sală de mâncare, sala de recepțiune și sala de scrimă. Luxul acesta se cam înțelege de la sine, de­oare­ce Jokey-Clubul din Buenos­ Aires are peste 1000 de membrii și taxa de înscriere este de 5000 de franci. In sala de scrimă pot face exerciții 20 de perechi. Clubul acesta a fost înființat de sport­­mvanii argentini și englezi. Căsătorită de 3 ori cu același bărbat. — D-șoara Grazia Snell, din Chicago, fru­moasă și milionară, avea 17 ani 0,a­­ i­ a fubit cu Frank Nixon Coffin, vizitiu în casa părintească«. Ueî 2 fugari se căsătoriră, tră­­iră împreună 10 ani, și apoi Sndi obținu divorțul, pentru in­­compatibilitate de caractere. Ei, aveau un copil care se îmbol­năvi puțin timp după acea și care în delirul său chist­a pe tatăl său. Acesta chemat, veni, și copi­lul muri în brațele sale. Dure­rea uni pe cei 2 douî divorțați cari se căsătoriră pentru a doua oară. Nu trecu mult timp și cei două se certară din nou și Grazia Snsu­ se înamora de un impie­gat de oțel James C. Walker, în care descoperise o voce din bariton. Ea îi dădu bani și îl­ trimise în Europa spre a studia canto. Walker sfîrși studiile și la reîntoarcere primi ca dar un cec­ de 50 mii dolari și mâ­na d-neî Sneil. Dar eî nu trăiră fericiți multă vreme căci soția scria nuvele și soțul era gelos de eroii din a­­ceste cărți. Intr’o zi el dete foc tuturor manuscriselor și se di­vorța. A doua zi milionara nuvelistă, se căsători pentru a patra oară,­ însă a treia oară cu primul băr­­­bat Frank Nixon Coffin. Amicilor, cari o felicitau, ea le spunea: întâia oară m’am căsă­torit din amor, a doua oară din mutuală simpatie, a treia fu & mare greșală și a patra am ce­ dat obiceiului de a me căsători cu același bărbat. Cum lucra Schubert. —­Marele artist Schubert n’a fost, numai unul din cei mai distinși, compozitori muzicali, ci și unul din cei mai productivi și sâr­­guincioși. Nici­odată Schubert nu întîrzia a-șî pune inspirațiile pe hârtie. Schumann zicea odată despre el, că are să se epuiseze, și cel mult dacă va face muzică^ la conferințele filosofice. Impu­­ țările de felul acesta îl supărau, pe Schubert și protesta contra lor. Schubert a scris muzica pen­tru versurile a 85 poeți. Intre aceștia, Goethe figurează cu 72 opere, Schiller cu 46, Körner cu 17, Malbison cu 28, Claudius cu 12, Ossian cu 10 și Heine cu 6.«. Ca ceva caracteristic pentru forța de productivitate și pen­tru sirguința lui Schubert, se citează și faptul că, în 15 Oct. 1815, a compus 7 cântece, iar în 19 Oct. acelaș an 8 cântece. Pe atunci Schubert era numai de 18 ani. Fie­care operă o prelu­cra cel puțin odată, altele însă de două, sau chiar de trei ori­, «yin­». Si / Preferință. Un domn galant vorbind cu-L damă de lucrurile vieței, o în­treabă : — Preferi trecutul sau speri în viitor ? — Eu prefer prezentul, pentru că «prezentul» e un obiect pre­­­țios: lipirea d-rel Splats — NOUI AMĂNUNTE — Acum două zile am dat știrea că d-ra Splats, fiica unui corner­, ciánt de pe strada Carol, a fost­ răpită de un ofițer, cu care a dispărut. Poliția de siguranță anunțată de acest fapt de către tatăl fetei,, a luat măsuri serioase pentru dovedirea sa. Era dimineață, pe la orele­ 10, se prezintă șefului siguranței d. Puiu Alexandrescu, d-ra Splais. D-sa i-a declarat că a căutat să fugă din casa părinților din cauză că aceștia o buteau. De vre­o câte­va septemâni, spune fata, eram nevoită ca să mă duc la o croitoreasă pentru ca să lucrez și din banii de pe lucru să-mi pot cumpera haine. Intr’o zi pe când făceam dru­mul spre croitorie, am întâlnit un ofițer, acesta mi-a vorbit, iar eu i-am răspuns și de atunci s’a legat între noi o strînsă prie­tenie. Acum opt zile după cererea ofițerului, am plecat cu el în Brăila unde am stat până era di­mineață. In această zi citind în ziare despre răpirea mea, m’am gândit­­ că ar fi mai bine să me reintorc la București, lucru ce am și făcut. D-ra Splass a mai declarat că acum câte­va luni a mai cunos­­­cut un ofițer, și cu care a în­treținut relațiuni de dragoste timp de 3 luni. i In urma acestor declarațiuni, șeful siguranței a chiemat pe tatăl fetei și a dresat procesul verbal în consecință. w.­­ ...... n ...................... Suntem rugați a da publicită­ței următoarea scrisoare : Domnului C. Hirschen București Avem plăcerea a va comunica că cele doue mașini de scris «Rom Sho» ala Companiei «Remington Shores», ce, neam furnizat acum un an, ne dau de­plina mulțumire și n’au necesitat în a­­cest interval absolut de nici o reparație. Cu su­ma ZWEIFEL. & Comp. INFORMAȚIUNI LUNI : Cine nu dorește a po­seda T5.OOO Jei? Aceasta se poate avea luând un bilet al Loteriei in folosul școalei italiane din Bucu­rești. Biletul costă numai 1 leu , 5 bilete lei 4.50. Depozit principal la ad­ministrația ziarului «Uni­» versul. ♦ Societatea științelor medi­cale din București va ține azi o ședință extra­ordinară la ora 9 p. m., în localul societăței din palatul Universităței, spre a se discuta chestia seroterapiei în difterie. Până acum s’au înscris să vor­bească asupra acestei interesante, chestiuni medicale : D-niî d-rn Proca, M. Miri­­nescu, P. Vlădoianu, prof. dr. N. Thomescu și d-ra dr. Elena Maniestide. ♦ Era, la ora 9V, dimineața^ ft * ¥

Next