Universul, mai 1902 (Anul 20, nr. 116-146)
1902-05-01 / nr. 116
Dr. B. PETELENI MAMOȘ; Boale de femei, copii și ochi S’a mutat Colea Itahoviî, 58 Boalele interne, boalele de piele, boalele lumești [sifilis) Tratamentul modern al tuberculozei (atac) Consult. : 8-10 dim. și 46 d. a. 4722 Bursa lunci Cauta 80—100 dolari pentru cioplirea dogelor românești, pentru a-l plasa imediat, în condiții favorabile. Specialiștii din orice parte a țarei să se adreseze la Direcțiunea acestei Burse, fie și în scris, pentru a le pune la dispoziție bilete de parcurs pe calea ferată până la pădurea de confecționare. Bursa Muncei stărue să procure imediat acest număr de dogari spre a împiedica pe patronii întreprindere! să nu și-o aducă din străinătate. Direcțiunea. 1g» la cunoștința ce ®lor interesați că se închiriază de îndată, în condițiuni foarte avantagioase, moara cu vapor din Galați, strada Traian, numită Moara Hristoforata refăcută și pusă în condițiunile cele mai moderne de producere cu instalație nouă de curățătorie de grâne și orzuri, și cu toate magaziile ce le are în aceeași curte. A se adresa la Creditul urban din Iași, sau la d. avocat D. R. Țăranu, în Galați. 4701 Lacu - Sărat au închiriat mai bună, o grădină spațioasă precum și prăvălie cu odăi. Prețuri și conditioni convenabile. A se adresa la d na A. Warlan, sir. Mavromcl No. 78, Galați. 4719 Ândîilâ ^ipsa sâ,^e,u î’-c.or.° sa (paloarea feței). Debilitatea generală, sleirea nervoasă, se vindecă in c 1 mai scurt timp cu ITEJIUFER 1TEANU. Acest preparat e unul dintre cele mai puternice reconstihuante ale corpului slăbit, mărește greutatea corpului, redă pofta de mâncare pierdută. Se găsește la farmaciile și drogueriile din țară, sau direct la farmacia Steaua, R.Sărat. Flaconul 4 lei. 4734 Fessler Dauti st — rantat Stil Dreaptă No. 7 Doctorul Tita Ionescu și-a mutat sala de consultații medicale din str. Tecuci și locuința sa, Iusisp. Foil No. 1 (vis-a-vis de biserica grecească), GALATI. 4700 De arendat Moșia VidraskK í&S“ de Bu tivești 20 minute cu drumul de fir. Pentru brî ce ii,foi națiuni a se adresa : str. Banului No. 3. 46S7 Pentru li Maid a sosit un WARE ASORTIMENT ds Iff“*“5 ” î, -ti iii tii vi te, iti. A Venerisme pentru Iluminat Se trimite Mai frumos asortiment de 15 lii ciițt cu tei 10 franco in toată,"ara, la Vechiul magazin de Lămpi fin. Liftman, I. Wappaer Ssor — Calea Victoriei No. 61 — lângă Hotel Imperial. Telefon 283 ^ 4732 __________ Bluígul de Copiat cu renumite mașini de scris «STOST» s’a mutat Calea Victoriei No. 71 (lntel Splendid)________ ,Banca Cplentina1 in strada I. C.HUAI JWT (Colica) No. IO. 4724 Boule Sifilitice vindeca Dr. Eracli Sterian Medic al Eforiei spitalelor civila Elevul D-lor D-r. Thoma Thomeson și Buicliu BOAIE INTERNE (da piept, stomac, rinichi) femei și copii — MAMOȘ— Consult, de la 10—12 a. m. și 5—7 p. m 4703 CALEA RAHOVEI, 80 Lucruri din toată lumea Greșelile romancierilor*. —Cu ocazia morței lui Xavier de Montepin ziarele franceze amintesc despre dînsul câte-va neglijențe de stil, romase celebre, cari n'au fost întrecute decât de rivalul seu Ponson du Terrail. Intr’un roman, a cărui acțiune se petrece sub domnia lui Carol VI, unul din eroi începe astfel o teribilă apostrofă: «Noi, oamenii din evul mediu...» Intr’un alt roman se citește : «Așteptând sunetul clopotului care anunța ora mesei, contele se plimba în grădină, cu mâinile la spate, fumând o delicioasă țigare, și călind un ziar». Prințul Napoleon și vizita lui Loubet în Husin. Prințul Louis Napoleon Bonaparte care, după cum se știe, este general rus, ceruse permisiunea de a se absenta în timpul ședere! acolo a președintelui Loubet. Prințul Luis a cerut în scris permisiunea de la ministerul Curței. Țarul însă l-a chemat și, surîzând, i-a spus : «Scumpe general, cerințele serviciului d-sale nu-mi permit a-ți primi cererea ; ba chiar sper a te vedea la toate serbările ce se vor da în onoarea președintelui Republicei, în tot timpul cât el va fi oaspetele meu și al Rusiei». Acest episod e foarte mult comentat în cercurile politice. Nu uitați de îi cumpăra căi de curent! bilete pentru loturi si scoaleîn i aflane din Sncuiești. 69 Laos biletul. 8-a 1 ! Halil se face tragerea negreșit. Premii in sums! de lei 11.940. Biletele nevindute simt fossl-Le puisne, deci grabul-ve. lîepoziții Universul și IA toți vintutorii de ziare «ÎSSII« 2ST nam. ir » » Au fost numiți d-nii: Vasile Gheorghiu și Gh. Popescu, comisari la Tîrgoviște ; Th. Mănciulescu, cap al poliției din Buzău ; Ștefan Vasiliu, sub-prefect la plasa Sărata-Toharî, (Buzei!) ; D. Măndrileiu, arhivar în cancelaria prefecture! Olt ; N. Burchilescu, copist in cancelaria prefecture! Olt ; ion Apostolescu, revizor comunal la județul Buzău. INTAMPLABI" If in încercarea de sinsierdere din sprsifla Bateriilor Erî, la orele 3 și jumătate după amiază, o d-nă Iulia Ștefan Beneca, în vârstă de 22 de ani, soția legitimă a d-lui Ștefan Beneca, lăcătuș și proprietarul caselor din strada Bateriilor No. 20, în urma unei certe ce a avut cu soțul ei, a încercat să se sinucidă. D na Iulia luă un revolver calibru 13 și se închise într’o odae din curte, alături cu prăvălia de lăcitușerie. Nu trecură decât câteva minute și deodată se auziră două detunături. Chiriașii din curte, căci în acele case locuesc mai multe familii, al-iigară acolo, crezând că disperata femee trebue să fie moartă. Ei intrară înăuntru, dar care le fu mirarea când văzură pe d-na Iulia sănătoasă și voinică, iar revolverul, așezat frumos pe masă. D-na Iulia Beneca, în prima ei furie, vor să se împuște, dar când să-șî pue planul în executare, fu cuprinsă de frică și atunci trase de pe focuri în vînt. Astfel, totul s’a redus numai la o mică stricăciune pe care au făcut-o gloanțele de revolver la peretele odăeî. Spargerea «le Ia magazinul de consum «Mercur» Noaptea trecută o spargere s’a săvirșit la magazinul de consum «Mercur», din bulev. Elisabeta No. 8. Hoții, cari nu s’au putut descoperi până acum, au intrat în pivniță pe o fereastră din fața magazinului. Din pimniță, prin scoaterea unei scânduri de la o altă fereastră, au intrat în magazin și au forțat sertarul de la birioul de lângă ușe. Sloții au găsit suma de 440 lei,pe cari i-au luat și au fugit după aceea tot prin pimniță și prin fereastra magazinului. D. comisar Bădulescu, de la secția 6, a început cercetările, pentru descoperirea îndrăzneților spărgători. Din cioflingar, pescar Tudor Ionescu e un om fără nici un căpătâi, un derbedeu, sau un cioflingar, mai bine zis. Ier II veni deodată un gând să se facă pescar și trecând pe lângă căruța lui Vasile Mogoș Platon, care era încărcată cu pește proaspăt, îi fură o bună cantitate. Tudor Ionescu n’avu însă noroc să se facă negustor, căci comisarul secției 13 puse mâna pe el și acuma pe lângă cioflingar, maîe și pușcăriaș. Focurile de revolver din calea Dorobanți In strada Plăcinta (e o stradă cu numele acesta), la No. 14, locuiște un anume Vasile Grigoreanu, căruia i se mai zice și Nisiparu. Vasile făcu ce făcu ieri și se îmbată tun. In loc să se ducă acasă să se culce, el o plecă iar la cârciumă și nimeni la d. Leonida Eftimiu, din șoseaua Dorobanți No. 163. Cârciumarul, văzându-l in acel hal de beție, n’a voit să-l mai dea de bețt. Vasile Grigorescu Nisiparu se Înfuria atunci și scoțând un revolver din buzunar trase un foc tn vânt. Mușteriii din cârciumă, speriați căci nu știau ce-i așteaptă, o tulbă cu toții afară, unii pe ușă, alții pe ferestre. Vasile nu se sinchisi și ar fi voit să continue, dar interveniră mai mulți agenți de la secția 20 și... nu -i mai duseră la secție, dar îi confiscare revolverul. Falsificarea de monede din str. Clopotari Acum, de sf. Gheorghe, s'a mutat în str. Clopotari la No. 65, un domn G. Brusan. Pe când aranja prin casă, d-sa găsi intr’una din sobe următoarele piese de plumb și cositor : una de 5 lei, pe care nu se distingea decât patera României ; o altă piesă de 5 lei, dar care nu era reușită de loc , o piesă de 2 lei, foarte puțin reușită și mai multe alte bucăți de plumb și cositor, având forma de monede, dar pe cari nu se distingea nimic. D. Brusan a dus toate acestea la secția 18 și d. comisar Predescu a deschis o anchetă, căutând pe foștii chiriași. Rănirea de la Floreasca O ceată de indivizi și Individe și anume Costică-Niculae, Marița Bârbulescu, Alexandru lontscu și Lina Alexandru, toți din str. Manu, mahalaua Fioreasca, s’aö laaterl la bătaie. Intr’un moment se făcu o așa de mare învălmășeală, încât pumnii și ciomegele curgeau ca ploia. Sergentul de oraș de la bariera Dorobanților, atras de țipetele acestei cete, alergă acolo și isbuti să-i despartă. Toți aveau răni la cap, pe față și corp, dar mai grav era Costică Nicolae și Lina Alexandru, pe care o lovise Marița Bărbulescu cu o cărămidă și- rupsese o coastă. Amândoi răniții au fost transportați la spitalul Filantropia. Focul din str.1j Smârdan Astă noapte, la orele 12, un început de incendiu s’a declarat în strada Smârdan, No. 41, la pălărierul I. Seinfeld. Acesta lăsase aprinsă lampa din galantar. O pălărie, care era în apropiere, luă foc, comunicâd flăcările și la alte pălării; acea stradă, alergă numai decât și dete de știre secției 5. D. comisar Brăiloiu, însoțit de sub-comisarul G. Slăvescu, alergară numai decât la fața locului. Cum ușa magazinului era închisă, d. comisar se duse prin vecini și găsi o cheie cu care putu s-o deschidă. Odată intrat înăuntru, aruncă jos pălăriile aprinse și într'un sfert de ceas isbuti să stingă focul. Peste puțin sosi și d. Ssinfeld, care fusese anunțat de cele petrecute. Din Tar» ILF Ö V.=-Pi*«neaeîdere Fata Velica Iancu Minea, din comuna Biul-Biul, plasa Medgidia, jud. Constanța, venind in com. Chiselet, plasa Oltenița, jud. Ilfov, la sora sa Dumitra, a născut un copil, pe care l-a Îngropat în casă. Faptul fiind denunțat autorităților de către vecini, și parchetul fiind sesizat, s-a constatat că în adever copilul a fost omorît de către fata Velica Iancu Minea. Atât Velica Minea cât și sora sa au fost arestate. —— »» — «»»» ---—— Logică femeească. — Mamă, logodnicul meu zice că, după ce ne vom căsători, o să comande el. — Dacă e așa, de ce’l iei de bărbat ? — Auzi, de ce ? Ca să’l conving de greșala lui! ——------------■»»»»«•..........—■——» Finanțe, agricultură și comerciă București, 29 Aprilie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-885% lei 96%-97%, id. de 1892-935’, lei 97%/, — 98, id. 32% mil. 4% lei 84%—84%, id. de 50 mil. 4% lei 84%-84%, id. de 274 mil. 4% lei 84%-85%. Oblig. credit, jud. și com. 5% lei 90% —91%. Func. rurale 5% lei 96%—96%, id. de 4% lei 84%-85%. Urb. București 5% lei 837—84%, idem Iași 5% lei 77%—78. Acțiuni: Banca Naționala lei 2295- 2300, Banca agricolă lei 259—261, Banca de Scont lei 167—170. Loc. de asigurare : Dacia - România lei 390—395, ex-cuppu. Naționala lei 380-385. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.10%, rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Națională 6 — 7%, Banca Agricolă 9—10%. Devize; cek Londra 25.27; cek Paris 100.30 ; cek Viena 105.10 ; cek Belgia — ; cek Berlin 123.35. Trei Iută : Londra 25.Oö1/* I Paris 99.50 ; Berlin 122.57%. Cereale Cu toate fluctuațiunile zilnice ale burselor americane, agitate de știri mai mult sau mai puțin autentice agricole, situațiunea generală a comercialul de cereale rămâne neschimbată. Svonurile senzaționale, privitoare la recoltele de grâu de toamnă și de primăvară din Satele Unite, nu emoționează piețele de consumațiune europene, care privesc cu liniște deficitul eventual al recoltelor americane, din cauza perspectivelor încurajatoare ale situațiunei agricole din Europa. Cu cât ne apropiem de sfârșitul campaniei actuale și de secerișul recoltelor, de care nu ne mai separă decât 6—8 săptămâni, cu atât cânsumațiunea devine mai rezervată pentru grânele streine de care nu cumpără decât cantități absolut 1.9 4737 S-a mutat iss: sau ■jgMMggigggiggig necesare pentru amestecarea cu grâul indigen,în general mai inferior. Fermitatea și urcarea persistentă a burselor americane continuă deci a fi în opoziție cu slăbiciunea piețelor europene, astfel că, pe când cursurile din New York și Chicago notează și azi o însemnată urcare de V* până la 2 centi, în Continent prețurile sunt aproape neschimbate, iar la Londra și Liverpool tendința e cu totul slabă. E de notat, însă, că, din cauza urcărilor exagerate ale Americii, consumațiunea europeană a Început de câtva timp a da preferință grânelor Rusiei și României, de o calitate tot așa de superioară ca și grâul american, în ceea ce privește puterea glutenului. Profitând de această bună dispozițiune a piețelor europene, exportul nostru a fost în toată săptămâna trecută foarte activ, urcându-se la 150 mii hect. de grâu și 165.000 hect. de porumb din portul Brăila. Ultimele vînzări din Sâmbăta trecută sunt următoarele: Graji de 69%—70%, klgr. cu 32 până la 54 suta corp. str. hect. 3450 cu lei 7.70 hect. Grâu de 72 —73% klgr. cu 6- 17 suta corp. str. hect. 20.000 cu lei 9.10—9.60 hect. Grâü de 74l, klgr. hect. 3400 cu lei 10.12% hect. Porumb comun hect. 7720 cu lei 7.60- 7.75 hect. și vag. 36 cu lei 9.85— 9.90 suta klgr. Porumb roș vag. 10 cu lei 10.12%—10.40 suta klgr. Ultime depeși Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare.) Budapesta. 27 Aprilie. Gran de Maiü cor. 8.74 urc. 9 h. Secară ,, ,, 7.35 ,, 15 h. Ovez ,, ,, 7.10 „ 10 h. Porumb de Iulie ,, 5.02 ,, 5 h. Golză de August ,, 11.85 ,, 10 h. Berlin, 27 Aprilie. Grâu de Mai mic. 169.75 invariabil Secară » . 148.50 scă. 25 c. Paris, 27 Aprilie. Grâu de August fr. 21.55 urc. 10 c. Făină ,, ,, ,, 27.15 scă. 5 c. uleiü de colza ,, 61— urc. 25 c. New-York, 27 Aprilie. Grâu disp. cent. 89% urc. Vi c. Porumb ,, ,, 69— ,, % c. distrus o țarină de 400 pogoane porumb, a d-lui C. Zarca, prefect de Buzău, și care porumb răsărise deja și acum va trebui întors. 3 Bibliog.ra.fii ♦ A apărut despre Conjurația lui Calilina, traducere din latinește de elevii institutului Mircea-Vodă, din Constanța. Prețul 2 lei. INFORMAȚIUNI MARȚI. ♦ Ieri de dimineață, la orele 7.45, au sosit prinj gara de Nord AA. UL. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, venind din Bârlad, unde au vizitat reg. 4 roșiori. Altețele Lor au fost însoțiți de d. maior Antonescu și d-na Zob Rămhișeanu, doamnă de onoare a A. S. R. Principesei. La gară au fost întâmpinați de d. prefect al poliției Capitalei și d. colonel Anghelescu. ♦ D. locol. de marină loan Mihăilescu, din T.Severin, comandantul șalupei «Trotuș», fost mutat în interes de serviciu la Sulina, iar în locul d-sa e fost numit d. locot. Oprișan. ^ Au fost transferați între dînșii d-niî. Ghrisțescu, directorul penitenciarului Tg.Ocna, și V. G. Gheorghiade, șeful biuroului corespondenței din direcția penitenciarelor. ♦ D. N. Celibidache a fost ales decan al baroului din Focșani. ♦ Ministerul nostru de externi urma intervenției casei Spiridon, a cerut de la Beldiman, ministrul nostru la Berlin, ca să accelereze expediarea banilor confiscați de la Manoliu. Se pare că suma de 64400 lei se află depusă la o casă din Berlin, și că trebuiesc îndeplinite oarecare formalități pentru ca Spiridonia să capete banii delapidați. ♦ D. Haret, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, s’a reîntors din inspecția școalelor din Moldova. D. ministru a inspectat școalele din orașele Focșani, Roman și P.Neamțu. ♦ Zile de acestea, M.S. Regele va vizita școala de medicină veterinară. ♦ S’a aprobat pavarea cu piatră cubică a stradelor Justinian Plevnel, Nifon, Gazărmec și splaiurilor Bibescu-Vodă și Mihaii-Vodă, din Capitală. Lucrările vor începe în curînd ♦ Consiliul de higiena al Capitalei se întrunește azi după amiază, sub președinția d-lui dr Georgescu, medicul șef al Capitalei, spre a rezolva câteva chestiuni de salubritate. ♦ Muzeul ministerului de domenii va fi deschis publicului în cursul acestei săptămâni, în toate zilele, de la 10 juni. până la 12 ♦ «Ziarul Călătoriilor» care a apărut azi. Marți, are următorul cuprins : Din Transvaal : Sfirșitul une ferme (cu ilustrație): Fortăreața Petru-Pavlovsk și monetăria statului din Petersburg ; Cu automobilul în jurul pământului; O mie și una de aventuri ; Bandiții din munții Cordillerî (roman de L. Boussenard ; Romanul osînditului la galere ; O uzină plutitoare ; Peste 800 de kilometi pe oră; Concurs de sburat la expoziția din St.Louis ; Romanele pământului: Spre polul sud de Famil Chambe : Diverse. «Ziarul Călătoriilor» apare în fiecare Marți, ilustrat, și se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. ♦ ieri dim. a plecat la Sinaia d. maior Pellarin, atașat militar pe lângă legația franceză din București. ♦ Guvernul nostru va trimite un delegat la al 3-lea congres al orientaliștilor, ce se va ține de a 4—10 Septembrie la Hamburg. ♦ D. ministru de justiție Stoicescu s’a întors ieri dimineață de la banchetul din Brăila. ♦ D. prim-secretar Charles N. Wilson va gira afacerile legației Statelor Unite din București, în timpul lipsei titularului, d. Charles Framis, care va pleca în concediu de câteva luni. ♦ «Berliner Tagblatt», pe care l’am primit erî,revenind asupra comunicatului guvernului român care desmințea zvonurile despre tratative pentru conversiunea împrumutului de 175 milioane sau pentru contractarea unui nou împrumut,—zice că e vădit că guvernul român s’a convins din protestările presei europene că n'ar fi găsit bani la capitaliștii europeni, dacă s’ar fi gândit serios la planuri de împrumuturi. ♦ Primim o scrisoare din Ganți, în care ni se anunță că subadministratorul Heller, de la Adeverul, cutreeră orașele Galați, Brăila și altele spre a face propagandă în contra Universului. Tot în aceeași scrisoare ni se arată că propaganda se face acum pe tema că Universul n’a publicat știrea despre numirea generalului Obolenghi ca ministru de război al Italiei, fiind-că generalul Obolenghi este evreu, pe când Adevărul a publicat Duminecă o depeșă cu această știre. Aflând acestea, am reproșat printr’o telegramă corespondenții nostru din Roma de ce nu ne-a comunicat știrea de mai sus, și ieri după amiază am primit următorul răspuns : «Este absolut falsă știea despre numirea generaluliîi Obolenghi ca ministru de războiu. Numirea sa poate să se facă, dar sunt și alți candidați la portofoliul ministerului «le războiu, intre cari generalii Zanolli, Rogier și Fanion!». Acum adăugăm noi că generalul Obolenghi, comandantul corpului de armată din Genova, e în adevăr evreu și, dacă el ar fi fost numit ministru de război, corespondentul nostru ne-ar fi depeșat știrea și noi am fi publicat-o, după cum am făcut întotdeauna cu astfel de știri. Intrucât privește juriul, Adevărul să numească 3 persoane, iar alte 3 persoane le vom numi noi, cari să se întrunească la sindicatul presei, și în fața acelui juriu vom dovedi că tot ce a publicat Adevărul contra Universului sunt curate născociri, făcute spre a-și mări tirajul. ♦ Duminecă au emigrat din Moinești 28 evrei. ♦ Creditul funciar urban din București a cumpărat de la primăria Capitalei, fosta strada Vestei, care se închide, pe toată lungimea imobilului Creditului, precum și 1100 n. p. din terenul pe care a fost construit palatul vechiu al poștelor, în scop de a-și mări imobilul și a face o grădină. ♦ Medic veterinar al orașului Ploești a fost numit d. Ion Rîmniceanu. ♦ D. institutor Popovici Tașcă a fost însărcinat să inspecteze casele de economii ale școalelor primare urbane din țară. * Corespondentul nostru din Sulina ne vestise telegrafic din Tulcea despre trecerea prin fața acelui port a încrucișătorului englez «Harrier». Rocadta telegramă a fost transmisă de oficiul din Tulcea, dar direcția din București a reținut-o și nu ne-a comunicat-o. Acest lucru dovedește și mai mult că cei cari sunt puși în fruntea direcțiunei telegrafelor nu pricep cum trebuește aplicată articolul asupra cenzurarei telegramelor. ♦ D. Luca Ionescu, secretarul general al ministerului de interne, s’a întors era de la Constanța. ♦ Anul acesta, cu prilejul expoziției și târgului anual de vite, cari vor avea loc in Brăila, între 26 și 3 Iunie, vor fi și alergări de cai, cu premii. Primăria orașului Brăila a cerut ministerului de lucrări publice să se organiseze trenuri de plăcere pentru zilele de 2 și 3 Iunie, când vor fi alergările. ♦ Comuna Islaz, din marginea orașului Brăila, care constitue un pericol permanent pentru higiena acestui oraș, a fost desființată. Locuitorii care mai rămăseseră în Islaz au fost strămutați în noua comună Mihail Kogălniceanu, terenul Islazului fiind desemnat ca zonă pentru fabrice. ♦ D. prim-ministru Sturdza a plecat era de la Galați la Sulina, cu membrii comisiei europene a Dunărei, pe bordul iahtului «Carolus Primus», aparținând comisiunei. De la Sulina președintele consiliului se va duce la Constanța pe bordul canonierei «Grivița», comandată de d. căpitan Dimitriade. ♦ Primăria Capitalei a încheiat ieri contractul cu casa Börsing din Berlin, pentru furnisarea de ghiață artificială. Furnitura va costa 70.000 lei. Furnizarea va trebui să înceapă la 8 iulie. Dacă fabricantul nu va putea începe furnizarea la acea dată, va fi supus la o amendă de 300 lei pe zi, în prima săptămână de întârziere și la câte 400 lei amendă zilnică pentru întârzierea din a 2 a săptămână. ♦ Am publicat Duminecă știrea că artistei Emilia Roden ’i s’au furat giuvaerurile la hotelul Metropol din Constanța. Ieri proprietarul acelui hotel s’a presentat la redacția noastră și ne-a asigurat că acel furt a fost simulat. ♦ Un frumos tablou al d-lui Elian de la Gruia se află expus actualmente la magazinul Gebauer din piața Teatrului. Tabloul reprezintă pe A. S. R. principesa Elisabeta în mijlocul unui admirabil peisagiu. ȘCOLARE ȘTI HI * Orariul școalelor primare urbane și acela al liceelor au fost schimbate în modul următor, cu începere de ieri: La școalele primare dimineața de la 7 și jum., la 10 și jum., după amiaza de la 3-5, iar la licee, de la 7-10,30 dimineața și de la 3—5 după amiazî. * Pentru catedra de teologie dogmatică de la facultatea de teologie din București, devenită vacantă prin alegerea arhiereului Pimen Georgescu ca episcop al Dunărei de jos, s-au înscris următorii candidați: Arhiereul Meletie Gălățeanu, B. Manglru, profesor din București , preotul C. Popescu, și d. Boroianu, profesor din Iași. Ootiri rruilitsixe . Ieri dimineață la ora 5, compania de elevi a școalei militare de infanterie și cavalerie a plecat în excursie tactică, pe jos, la Călugăreni-Dadilov-Dauza, executând diferite lupte, tragere și serviciu de cantonare, precum și marșuri de noapte, serviciul de siguranță în marș și stație. Elevii se vor întoarce în Capitală la 7 Mai, seara, spre a se pregăti pentru parada militară de la 10 Mai. ♦ Au fost înaintați la gradul de farmacist sublocot, în corpul ofițerilor sanitari de reservă, pe ziua de 1 Maiü, licențiații în farmacie al căror nume urmează, chemându-se tot de odată a-șî face stagiul de l an, cerul de lege. D. Hentesen Nerva, la farmacia corpului 2 de armată. D. Zodien George, la regimentul 4 Ilfov No. 21. ♦ S’au făcut următoarele mutări de ofițeri inferiori din arma cavaleriei pe ziua de 20 Aprilie c. : In interesul serviciului.—D. călan Mironescu Victor, de la corp IV ,de armată, la reg. 2 roșiori ; d. locot. Voiculescu G., de la comenduirea pieței București la consiliul de războiu al corp. 2 de armată; d. locot. Magheru Anton, din reg. 5 roșiori la comenduirea pieței București. După cerere. — D. locot. Pretorian, din reg. 6 roșiori în reg. 5 roșiori. ♦ Toți dorobanții cu schimbul din compania 10 a teritorială (regimentul 4 Ilfov) sunt chemați a se prezintă pe ziua de 5 Maiți, orele 6 dimineața, în tabăra Gotrocenî, pentru concentrarea de 10 Main. Cei ce vor lipsi vor fi dați ca nesupuși și pedepsiți. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Curtea de apel, secția I-a, va judeca Jouî, 2 Main, procesul societăței noului tramvai cu primăria Capitalei. ♦ Ieri. Curtea de apel, secția I-a, a respins cererea de punere în libertate pe cauțiune făcută de Mărgineanu, implicat în afacerea atentatului comis asupra d-lui inginer Tădășescu. ♦ Curtea de apel din București a respins ieri apelul făcut de preotul Emanoil Giorulescu, din Găești, contra sentinței tribunalului Dâmbovița, prin care a fost condamnat la 3 luni închisoare, pentru că și-a însușit suma de 1270 lei din banii bisericei. Tin woâom scris pe doi are . Ministerul de interne a primit următoarea telegramă de la prefectura din Buzău : Duminecă noaptea a plouat abundent în județul Buzău și a continuat a ploua mărunt și era ziua. Semănăturile în general sunt frumoase. Arăturile de porumb sunt aproape terminate. Fânețele și pășunile sunt în cele mai bune condițiuni. Pomii fructiferi și în special prunii se presintă în condițiuni mediocre. ♦ Se semnalează că în comuna Armășești, din județul Ialomița, limitrofă cu județul Buzău, s’afi ivit șoareci mari de câmp numiți grivani, cari distrug semănăturile de porumb. Astfel au A se ved lea pe pag« 1 obiectele ce acordăm abonaților Universului cu începere «le la 1 Marut, In valoare de 5000 Icî, între cari: cercei și inele cu briliante, pianine, ceasornice «le aur, etc. Ultime informațiuni ♦ D, numit registrator de armată. ♦ Subofițerul Croitori a fost mutat de la comenduirea pieței la ministerul de războiu. ♦ Consiliul comunal al Capitalei va ține ședință astă-seară. ♦ Biurourile ministerului de războiu vor fi închise mâine, 1 Main. ♦ Primăria Capitalei a decis ca în ziua de 10 Main artificiile să se dea în grădina Cișmegiu. ♦ Studenții în drept vor ține azi o întrunire la Universitate și vor alege o comisiune care să meargă la d. Haret, ministrul instrucțiunei publice, pentru a cere ca studenții să fie scutiți de taxele de examene din Iunie. ♦ M. S. Regele a grațiat de restul osândei ce mai are a face pe soldatul Verdele Ion, din regimentul Muscel No. 30. ♦ Pînă acum s’au înscris ca să ia parte la iscursiunea de la Periș un număr de 100 studenți. Escursiunea, după cum se știe, are loc mâine. ♦ Astă-seară, consiliul sanitar superior va ține ședință, sub președinția d-lui profesor Petrini- Galațî. ♦ D. Gr. Dianu, directorul general al închisorilor, a lucrat ieri cu d. ministru de interne Aurelian. ♦ D. Ion Popescu-Pion, subsecretar la biuroul Senatului, a fost confirmat ca secretar al comisiunei de indigenare a acelei adunări, în postul înființat din nou prin budgetul anului 1902— 1903. ♦ În cursul săptămânei trecute au fost în Capitală 7 cazuri de scarlatina, 11 de difterie, nici unul de febră tifoidă, 20 de pojar și 7 de tuse convulsivă. In cursul septămânei s’au însănătoșit 5 de scarlatină, 11 de difterie, 18 de pojar și 5 de tuse convulsivă. Geîl’altî au rămas în căutarea medicală. ♦ Mâine, 1 Maiü, o muzică militară va cânta de la orele 8 până la 11 în grădina Cișmegiu și alta la șosea. ♦ Comisiunea permanentă de pe lângă Camera de comerț din Capitală se va ocupa și cu modificările ce vor fi aduse legei generale a vămilor. ♦ D. maior Anastasiade, din reg. Vâlcea No. 2 și brevetat de stat-major, lucrează la un interesant studiu asupra «luptelor unităților de infanterie». ♦ Duminecă vor emigra în America 40 familii evreești din Capitală. ♦ In urma dorinței exprimate de M. S. Regele, d. B. Missir, ministrul de domenii, a luat decisiunea ca să înființeze pe lângă acest minister un muzeu comercial. ♦ La școala de agricultură de la Herăstrău se fac mari pregătiri în vederea vizitei pe care o va face M. S. Regele, zilele acestea. ♦ Ministerul de instrucțiune publică a fost informat de către revizorul școlar din județul Roman că, în comuna Răncești, acel județ, s’au pus bazele unei societăți de economie și împrumut printre săteni. Societatea numără 18 membri fondatori și s’a înființat cu un capital de 1000 lei. ♦ La ministerul de domenii se studiază din nou alcătuirea unui proiect de lege pentru a încuraja industrializarea fructelor. Semănăturile de porumb sunt pe terminate. Ele au fost făcute în bune condițiuni, din cauză că pământul s’a putut ara cu înlesnire și adine, fiind umezit. După părerea generala, vom avea anul acesta o recoltă escelentă. ♦ Sub chirurgul Anastasescu, actual agent sanitar în județul Ilfov, cu reședința în comuna Brănești, a fost permutat în comuna Colentina, în locul d-lui Paraschivescu, demisionat. Sub chirurgul Iordan Ianculescu a fost numit pe ziua de 1 Maiü în postul de agent sanitar în jud. Ilfov, cu reședința în comuna Brănești. ♦ Marele stat-major al armatei va traduce din rusește istoricul resboiului ruso-turc din 1877-78 . Zilele acestea, comisiunea compusă din d-nii colonel Zolu, din geniu ; colonel Boerescu, din infanterie ; It.-colonel Costescu, din artilerie și It.-colonel Bogdan, din cavalerie, se va întruni pentru a experimenta «telemetrul» inventat de d. lt.-colonel Ionescu, de la comandamentul diviziei III de infanterie. ♦ D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, se va reîmboarce mâine în Capitală,, venind de la Paris. * Primăria comunei Frumușeni-Cuștureni, din plasa Negoești, jud. Ilfov, a făcut cunoscut prefecture de Ilfov că, în ziua de 24 Aprilie curent, individul Tudorache Vasile Brănescu, de fel din com. Valea cu Apă, jud. Gorj, s’a dus în cătunul Pasărea, la câmp, și a dat foc unui car cu pae al lui Gheorghe Nedea, a luat o baniță cu porumb a lui Marin Simion, și zicând că ’i seamănă, l’a aruncat pe drum până în sat, și în urmă a rănit cu un cuțit pe Ion V. Panaitoiu. Imediat a sărit lumea și, le-i gându-l, l’a dus la primărie, unde făcându-i-se percheziție, s’a găsit asupra lui 3 tei. S’a constatat că numitul Brănescu e atins de alienație mintală și s’a cerut internarea lui în ospiciul Măreuța. ❖ După terminarea sesiunei de Maî, Sinodul ’șî va muta birourile în noul local din dosul Circului, deoarece vechiul local urmează să fie dărâmat. ♦ I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, împreună cu toți noulî arhereî aleși în Sinod și episcopii au sosit în Capitală, pentru a lua parte la lucrările sf. Sinod, a cărei ședință se va deschide mâine. * In cursul lunei Mai, institutul geografic al armatei va începe la Ploești lucrările pentru ridicarea planului acelui oraș, în urma angajamentului ce-a făcut cu primăria orașului Ploești. * Ofițerii topografici ai institutului geografic al armatei, vor pleca după 10 Maî în regiunile Titu-Pitești ca să ridice planurile acestor localități pentru marea hartă geografică a țărei.t ne. SIt MARTI Gheorghe Vasiliu a fost al corpului 3 Serviciul telefonic și telegrafic al ziarului.»Universul“ Din România — larba telefon —• Piața cerealelor.—Vizita ministru!« domeniilor.— Delapidator arestat. — Scandal regretabil. —Apele Dunărei. — Timpul Brăila. 29.—Deși au lipsit azi telegramele din America asupra cerealelor, piața noastră a fost în tot timpul zilei cu tendința fermă. Afaceri numeroase sau mai însemnate însă nu s’au făcut, deoarece majoritatea șlepurilor cari sosesc încărcate din susul Dunărei acostează direct la Sulina, unde se face descărcarea, economisindu-se astfel și timpul și cheltuelile ce necesitează descărcarea lor la Brăila» Din această cauză și muncitorimea din portul nostru suferă mult, fiind lipsită de lucru. — Aseară, cu trenul de 11.20, a plecat spre București de ministru de justiție Stoicescu, care a luat parte la banchetul Asociațiunea. D-sa a fost condus la gară, de prefectul județului, de polițiani și de mai mulți membri ai asociației. D. ministru Missir, dorind să viziteze Lacul Sărat, a rămas în Brăila și a fost găsduit la d. Victor Mendel. Azi dimineață, cu un vapor special și însoțit de d. Alimănișteanu, directorul industriei, de prefectul județului, de d. inginer Paiacu, dr. d. Victor Mendel și de d. locot. comandor Ponică, căpitanul portului, d. Missir a vizitat Măcinul, de unde s’a reîntors la orele 3 și jum. La această oră ministrul domeniilor, d’impreună cu toate persoanele de mai sus, cu un vagon special, au pornit la Lacul Sărat, unde au ajuns la orele 4. Ad ministrul a fost primit de d. Varlam, administratorul băilor, de primarul comunei Ghițcani, de proprietarii locali și de un număr mare de țărani din comuna Ghițcani, cari l’au primit cu aclamațiuni. D. Missir a vizitat cu de amenintat instalațiunile băilor și întreaga stațiune balneară. La întoarcere, o delegație de țărani s’a prezidat ministrului, cerându-i să intervie pentru aprovisionarea comunei cu apă din Brăila, prin ajutorul conductelor, ceea ce d-sa a promis. La orele, 5 și jum. s’a reîntors la Brăila. Masa de diseară o va lua tot la d. Victor Mendel și apoi la 1Ț va pleca spre București. In Iulie anul trecut, a dispărut de la «Agenția Navigațiunei Române», un amploiat anume, Vasile Theodorescu, furând o sumă oarecare de bani. Zilele 48 Triumful VirtuteT Roman original ds iircea Codru Proprietatea literară a ziarului «Universul».—Reproducerea este oprită PARTEA I CAP. X Sfirșitul suferințelor. — Pe malul prispuslicl. — Răzbunare odioasă Situația lui ajungea deci pe fiecare clipă mai critică și se agrava și mai mult încă prin faptul că se apropia și scadența unor polițe însemnate—al treilea termen de plată—pe care, dacă nu se plătea acum la timp, creditul său de negustor—de mare și cinsul negustor, cum se intitula el însuși—era să fie sdruncinat. Casele cu tot mobilierul le-a predat îndată, iar el, cu puținele lucruri ce-i rămăseseră, s’a’ mutat într’o cameră mică ce o avea la prăvălia din oraș. Micul George, acest nefericit și inconștient martor ocular și tot odată un fel de «corpusdelict» al suferințelor aceleia pe care se obișnuise a o numi mamă, fu dat spre creștere bucătăresei Ilinca, în schimbul a câtorva lei. In seara zilei când a predat casele, îl găsim singur în pomptuar, făcând diferite socoteli. Marfa ce o avea în prăvălie atingea suma ce o avea de plătit; însă ce folos, acum îi trebuiau bani, iar nu marfă. Cu creditorii spera să ajungă la o învoială oarecare, dat fiind împrejurările în cari se găsește și stagnarea comerțului, însă cu părinții Elisei știa bine că nu va isprăvi cu cinste, decât numărând imediat banii. N’avea nici de unde să împrumute și, chiar de ar fi avut, nu găsea însă nici un prieten bun și destul de solvabil, care să gireze polițele pentru o sumă mai însemnată. Despre aceasta s’a convins îndată când a deschis vorba de împrumut. Toți se dădură în lături, unii pentru motivul că-l cunoșteau, situația datoriilor, alții din principiu de a nu iscăli niciodată o poliță pentru altul , dar și unii și alții din prudență. .— Prietenii murmură Velea; e adevărat că în nenorocire nu se găsesc prieteni. Sudori reci îi picurau de pe fruntea mică și încrețită. Visul cei chinuitor, cu abisul lui negru și fără fund, nu-i mai ieșia din minte. Falimentul, ruina, mizeria, îl treceau prin gând și-l faceau să simtă fiori de ghiață din creștet până -n tălpi. A treia zi se duse la București ca să se înțeleagă cu creditorii, dar, spre marea lui descurajare, nu putu să înduplece decât pe bunul negustor ,Mateiu, iar ceî l’alțî, cărora le datora o sumă mult mai mare, rămaseră nestrămutați în hotărîrea lor. Le trebuiau bani, nimic mai mult, și poate că aceasta și din pricină că în ziua trecută avuseseră o convorbire cu o persoană din provincie, care se zugrăvise în culori negre situația lui Velea, cum și viața lui imorală. Strîns cu ușa din toate părțile, se gândi la Florica. — Trebue să’mî dea juvaerurile cu orîce preț, își zise el, dacă nu de voe, de nevoe. Poate că voiu reuși să le vind imediat și atunci voiu fi salvat. Cu gândul acesta luă o trăsură și ajunse curând la locuința Floricăi, dar aci transperanțele de la ferestre erau lăsate și ușa încuiată. Ceasurile erau șese seara. Proprietara caselor, care -l considera pe Velea—sau Georgescu cum sda dânsa—drept soțul Floricăi, îi spuse că doamna a eșit în oraș de la cinci și că trebue să se înapoieze la opt sau none, ca totdeauna. Atunci Velea, care nu mâncase nimic în ziua aceea, se duse la un birt să mănânce și să’șî petreacă vremea până la opt; însă a trecut ceasul opt, none, zece, și Florica nu se mai vedea. Deveni nerăbdător, totuși era hotărît s’o aștepte și până la ziuă, numai să se vadă în posesia juvaerurilor. Pe la unsprezece și jumătate se îndreptă încet spre teatru, sperând s’o găsească acolo sau cel puțin s’o întîlnească în cale , dar nu merse mult că zări deodată la o distanță de vr’o sută de pași, venind spre el, un domn și o doamnă. Fiind destulă lumină pe stradă, recunoscu imediat pe Traian după statură și mers și aluncî, aproape involuntar, privi în jurul serii, văzând o casă nouă în construcție, se ascunse repede după gardul de scânduri al schelelor. De aci, cu ochii sgâiți, prin deschizătura formată de două scânduri, aștepta să vadă mai bine pe cei două, dar, gândindu-se la Traian, un gând negru și diavolesc Îl fulgeră prin minte ; «răsbunare». — Mizerabile, murmură el printre dinți, tu m’ai desonorat și mi-ai distrus fericirea; din cauza ta am ajuns în mizerie ; ah ! tu nu trebue să ’mî scapi ; nu, ’ți jur; ți-a venit timpul; destul te-am lăsat în pace; îmi vei plăti scump, nemernicule . Elisa a murit din cauza ta, să mori și tu... In acest timp, Traian și Florica—căci într’adevăr ei erau— trecură pe dinaintea lui. Velea se ghemui și mai mult, privindu-i printre scânduri cu niște ochi întocmai ca al tigrului când își pândește prada. Câteva cuvinte, deși șoptite destul de încet, ajunseră până la el. «Nici moartea nu ne va despărți» zise Florica în clipa aceea. — Nici moartea? Stai că vă despart eu acuma 1 mormăi Velea scrîșnind din dinți. Apoi, eșind încet din ascunzătoare, se luă tiptil pe urma lor. După câțiva pași, se opri nehotărît și începu să murmure : — N’ar fi mai bine să apuc întăiu juvaerurile de la Florica ? Nu,—’șî răspunse el singur ; el nu i-ar spus nimic de asta și în cazul acesta îî va spune lui Traian și atunci, în loc de răzbunare, dau peste altă belea.... Nu, mai bine acum , întăiu mă răfuesc cu el, apoi cu ea. După câțîva pași se opri din nou ca să nu se apropie prea mult de cei douî îndrăgostiți.— Vă sărutați, murmură el înăbușit, sărutați-vă derbedeilor pentru ultima dată! Sărutați-ve... Dar când se opriră la poartă și-î văzu îmbrățișați ca pe două logodnici avu un teribil acces de gelozie. I veni să se repeadă asupra lui Traian, să-l ia de gât și să-l strivească cu călcâile. Se reținu, dar, sîngele îl clocotea în vine ca la, un turbat; peste puțin găsi un loc întunecos de unde aținti ochii asupra ferestrelor de la camerile de locuință ale Fioricăi. III Traian și Florica intrară în casă un miros dulce de fiori proaspete îl lovi în față. Florica aprinse lampa și, când se uită în fața lui Traian, se făcu roșie până’n albul ochilor. El o cuprinse de mijloc și o atrase încet pe o canapea, sărutându-o ferbinte pe față. Amândouî tremurau, cuprinși de fiori de dragoste. [ — Suntem în siguranță agi ^