Universul, mai 1902 (Anul 20, nr. 116-146)

1902-05-01 / nr. 116

Dr. B. PETELENI MAMOȘ; Boale de femei, copii și ochi S’a mutat Colea Itahovi­î, 58 Boalele interne, boalele de piele, boalele lumești [sifilis) Tratamentul modern al tuberculozei (atac) Consult. : 8-10 dim. și 4­6 d. a. 4722 Bursa lunci Cauta 80—100 dolari pentru cioplirea­ dogelor românești, pen­tru a-l plasa imediat, în condiții favorabile. Specialiștii din ori­ce parte a țarei să se adreseze la Direcțiu­nea acestei Burse, fie și în scris, pentru a le pune la dispoziție bilete de parcurs pe calea ferată până la pădurea de confecțio­nare. Bursa Muncei stărue să pro­cure imediat acest număr de do­gari spre a împiedica pe patronii întreprindere! să nu și-o aducă din străinătate. Direcțiunea. 1g» la cunoștința ce­­ ®­lor interesați că se închiriază de îndată, în con­­dițiuni foarte avantagioase, moara cu vapor din Galați, strada Tra­­ian, numită Moara Hristoforata refăcută și pusă în condițiunile cele mai moderne de producere cu instalație nouă de curățătorie de grâne și orzuri, și cu toate magaziile ce­ le are în aceeași curte. A se adresa la Creditul urban din Iași, sau la d. avocat D. R. Țăranu, în Galați. 4701 Lacu - Sărat au închiriat mai bună, o grădină spațioasă precum și prăvălie cu odăi. Pre­țuri și conditioni convenabile. A se adresa la d na A. War­­lan, sir. Mavromcl No. 78, Galați. 4719 Ând­îilâ ^ipsa sâ,^e,u î­’-c.­or.° sa (paloarea feței). Debilita­tea generală, sleirea nervoasă, se vindecă in c­ 1 mai scurt timp cu ITEJIUFER 1TEANU. Acest pre­parat e unul dintre cele mai puter­nice reconstihuante ale corpului slă­bit, mărește greutatea corpului, redă pofta de mâncare pierdută. Se gă­sește la farmaciile și drogueriile din țară, sau direct la farmacia Steaua, R.­Sărat. Flaconul 4 lei. 4734 Fessler Dau­ti st — ran­tat Stil Dreaptă No. 7 Doctorul Tita Ionescu și-a mutat sala de consultații medicale din str. Tecuci și lo­cuința sa, Iu­sisp. Foil No. 1 (vis-a-vis de biserica grecească), GALATI. 4700 De arendat Moșia Vidra­skK­­ í&S“ de B­u tivești 20 minute cu drumul de fi­r. Pentru brî­ ce ii,foi­­ națiuni a se adresa : str. Banului No. 3. 46S7 Pentru li Maid a sosit un WARE ASORTIMENT ds Iff“*“5 ” î, -ti iii tii vi te­, iti. A Venerisme pentru Iluminat Se trimite Mai frumos asor­timent de 15 lii ciițt cu tei 10 franco in toată,"­­ara, la Vechiul magazin de Lămpi fin. Liftman, I. Wappaer S­sor — Calea Victoriei No. 61 — lângă Hotel Imperial. Telefon 283 ^ 4732 __________ Bluígul de Copiat cu renumite mașini de scris «­STOST» s’a mutat Calea Victoriei No. 71 (l­ntel Splendid)________ ,Banca Cplentina1 in strada I. C.HUAI JWT (Colica) No. IO. 4724 Boule Sifilitice vindeca Dr. Eracli Sterian Medic al Eforiei spitalelor civila Elevul D-lor D-r. Thoma Thomeson și Buicliu BOAI­E INTERNE (da piept, stomac, rinichi) femei și copii — MAMOȘ— Consult, de la 10—12 a. m. și 5—7 p. m 4703 CALEA RAHOVEI, 80 Lucruri din toată lumea Greșelile rom­ancierilor*. —Cu ocazia morței lui Xavier de Mo­ntepin ziarele franceze amin­­tesc despre dînsul câte-va ne­­glijențe de stil, romase celebre, cari n'au fost întrecute de­cât de rivalul seu Ponson du Ter­­rail. Intr’un roman, a cărui acțiune se petrece sub domnia lui Carol VI, unul din eroi începe ast­fel o teribilă apostrofă: «Noi, oamenii din evul me­diu...» Intr’un alt roman se citește : «Așteptând sunetul clopotului care anunța ora mesei, contele se plimba în grădină, cu mâinile la spate, fumând o delicioasă țigare, și călind un ziar». Prințul Napoleon și vi­­zita lui Lou­bet în Husin.­ Prințul Louis Napoleon Bona­parte care, după cum se știe, este general rus, ceruse permisiunea de a se absenta în timpul ședere! acolo a președintelui Loubet. Prințul Luis a cerut în scris per­misiunea de la ministerul Cur­­ței. Țarul însă l-a chemat și, su­­rîzând, i-a spus : «Scumpe general, cerințele serviciului d-sale nu-mi permit a-ți primi cererea ; ba chiar sper a te vedea la toate­­ serbările ce se vor da în onoarea președin­telui Republicei, în tot timpul cât el va fi oaspetele meu și al Rusiei». Acest episod e foarte mult co­mentat în cercurile politice. Nu uitați de îi cumpăra căi de curent! bilete pen­tru lot­uri si scoaleî­n i afla­­ne din S­ncui­ești. 69 Laos biletul. 8-a 1 ! Halil se face tragerea negreșit. Premii in sums­! de lei 11.940. Biletele nevindute simt fossl-Le puisne, deci gra­­bu­l-ve. lîepoziț­ii Universul și IA toți vintutorii de ziare «ÎSSI­I« 2ST na­m. ir » » Au fost numiți d-nii: Vasile Gheorghiu și Gh. Popescu, comisari la Tîrgoviște ; Th. Mănciulescu, cap al poliției din Buzău ; Ștefan Vasi­­liu, sub-prefect la plasa Sărata-To­­harî, (Buzei!) ; D. Măndrileiu, arh­i­var­ în cancelaria prefecture! Olt ; N. Burchilescu, copist in cancelaria prefecture! Olt ; ion Apostolescu, re­vizor comunal la județul Buzău. INTAMPLABI" If in încercarea de sinsierdere din sprsifla Bateriilor Erî, la orele 3 și jumătate după amiază, o d-nă Iulia Ștefan Beneca, în vârstă de 22 de ani, soția legi­timă a d-lui Ștefan Beneca, lăcătuș și proprietarul caselor din strada Bateriilor No. 20, în urma unei certe ce a avut cu soțul ei, a în­­cercat să se sinucidă. D na Iulia luă un revolver calibru 13 și se închise într’o odae din curte, alături cu prăvălia de lăc­i­­tușerie. Nu trecură de­cât câte­va minute și de­odată se auziră două detunături. Chiriașii din curte, căci în acele case locuesc mai multe familii, a­­l-iigară acolo, crezând că disperata fe­mee trebue să fie moartă. Ei intrară înăuntru, dar care le fu mirarea când văzură pe d-na Iulia sănătoasă și voinică, iar revolverul, așezat frumos pe masă. D-na Iulia Beneca, în prima ei furie, vor să se împuște, dar când să-șî pue planul în executare, fu cuprinsă de frică și atunci trase de pe focuri în vînt. Ast­fel, totul s’a redus numai la o mică stricăciune pe care au fă­cut-o gloanțele de revolver la pe­retele odăeî. Spargerea «le Ia magazinul de consum «Mercur» Noaptea trecută o spargere s’a să­­virșit la magazinul de consum «Mer­cur», din bulev. Elisabeta No. 8. Hoții, cari nu s’au putut desco­peri până acum, au intrat în piv­niță pe o fereastră din fața maga­zinului. Din pimniță, prin scoaterea unei scânduri­ de la o altă fereastră, au intrat în magazin și au forțat­ sertarul de la birioul de lângă ușe. Sloții au găsit suma de 440 lei,pe cari i-au luat și au fugit după aceea tot prin pimniță și prin fereastra magazinului. D. comisar Bădulescu, de la secția 6, a început cercetările, pentru des­coperirea îndrăzneților spărgători. Din cioflingar, pescar Tudor Ionescu e un om fără nici un căpătâi, un derbedeu­, sau un cioflingar, mai bine zis. Ier­ II veni de­odată un gând să se facă pescar și trecând pe lângă căruța lui Va­sile Mogoș Platon, care era încăr­cată cu pește proaspăt, îi fură o bună cantitate. Tudor Ionescu n’avu însă noroc să se facă negustor, căci comisarul secției 13 puse mâna pe el și acuma pe lângă cioflingar, maî­e și puș­căriaș. Focurile de revolver din calea Dorobanți In strada Plăcinta (e o stradă cu numele acesta), la No. 14, locuiște un anume Vasile Grigoreanu, căruia i se mai zice și Nisiparu. Vasile făcu ce făcu ieri și se îm­bată tun. In loc să se ducă acasă să se culce, el o plecă iar la câr­ciumă și nimeni la d. Leonida Efti­­miu, din șoseaua Dorobanți No. 163. Cârciumarul, văzându-l in acel hal de beție, n’a voit să-l mai dea de bețt. Vasile Grigorescu Nisiparu se Înfuria atunci și scoțând un revolver din buzunar trase un foc tn vânt. Mușteriii din cârciumă, speriați căci nu știau ce-i așteaptă, o tulb­ă cu toții afară, unii pe ușă, alții pe ferestre. Vasile nu se sinchisi și ar fi voit să continue, dar interveniră mai mulți agenți de la secția 20 și... nu -i mai duseră la secție, dar îi con­fiscare revolverul. Falsificarea de monede din str. Clopotari Acum, de sf. Gheorghe, s'a mutat în str. Clopotari la No. 65, un domn G. Brusan. Pe când aranja prin casă, d-sa găsi intr’una din sobe următoarele piese de plumb și cosi­tor : una de 5 lei, pe care nu se distingea de­cât patera României ; o altă piesă de 5 lei, dar care nu era reușită de loc , o piesă de 2 lei, foarte puțin reușită și mai multe alte bucăți de plumb și cositor, a­­vând forma de monede, dar pe cari nu se distingea nimic. D. Brusan a dus toate acestea la secția 18 și d. comisar Predescu a deschis o anchetă, căutând pe foștii chiriași. Rănirea de la Floreasca O ceată de indivizi și Individe și anume Costică-Niculae, M­arița Bâr­­bu­lescu, Alexandru lont­scu și Lina­­ Alexandru, toți din str. Manu, ma­halaua Fioreasca, s’aö laat­­erl la bă­taie. Intr’un moment se făcu o așa de mare învălmășeală, în­cât pum­­­nii și ciomegele curgeau ca ploia. Sergentul de oraș de la bariera Dorobanților, atras de țipetele aces­tei cete, alergă acolo și isbuti să-i despartă. Toți aveau răni la cap, pe față și corp, dar mai grav era Costică Ni­­colae și Lina Alexandru, pe care o lovise Marița Bărbulescu cu o că­rămidă și-­ rupsese o coastă. Amândoi răniții au fost transpor­tați la spitalul Filantropia. Focul din str.1j Smâr­dan Astă noapte, la orele 12, un în­ceput de incendiu s’a declarat în strada Smârdan, No. 41, la pălărie­­rul I. Seinfeld. Acesta lăsase aprinsă lampa din galantar. O pălărie, care era în a­­propiere, luă foc, comunicâd flăcă­rile și la alte pălării; acea stradă, alergă numai de­cât și dete de știre secției 5. D. comisar Brăiloiu,­ însoțit de sub-comisarul G. Slăvescu, alergară numai de­­cât la fața locului. Cum ușa magazinului era închisă, d. comisar se duse prin vecini și găsi o cheie cu care putu s-o des­chidă. Odată intrat înăuntru, aruncă jos pălăriile aprinse și într'un sfert de ceas isbuti să stingă focul. Peste puțin sosi și d. Ssinfeld, care fusese anunțat de cele­ petre­cute. Din Tar» ILF Ö V.­=-Pi*«neaeîd­ere Fata Velica Iancu Minea, din co­muna Biul-Biul, plasa Medgidia, jud. Constanța, venind in com­. Chiselet, plasa Oltenița, jud. Ilfov, la sora sa Dumitra, a născut un copil, pe care l-a Îngropat în casă. Faptul fiind denunțat autorităților de către vecini, și parchetul fiind sesizat, s-a constatat că în adever copilul a fost omorît de către fata Velica Iancu Minea. Atât Velica Minea cât și sora sa au fost arestate. —— »» — «»­»» ---—— Logică femeească. — Mamă, logodnicul meu zice că, după ce ne vom căsători, o să comande el. — Dacă e așa, de ce’l iei de bărbat ? — Auzi, de ce ? Ca să’l con­ving de greșala lui! ——------------■»»»»«•..........—■——» Finanțe, agricul­tură și comerciă București, 29 Aprilie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-88­5% lei 96%-97%, id. de 1892-93­5’­, lei 97%/, — 98, id. 32% mil. 4% lei 84%—84%, id. de 50 mil. 4% lei 84%-84%, id. de 274 mil. 4% lei 84%-85%. Oblig. credit, jud. și com. 5% lei 90% —91%. Func. rurale 5% lei 96%—96%, id. de 4% lei 84%-85%. Urb. Bu­curești 5% lei 837­—84%, idem Iași 5% lei 77%—­78. Acțiuni: Banca Naționala lei 2295- 2300, Banca agricolă lei 259—261, Banca de Scont lei 167—170. Loc. de­ asigurare : Dacia - România lei 390—395, ex-cuppu. Naționala lei 380-385. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.10%, rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 6 — 7%, Banca Agricolă 9—10%. Devize; cek Londra 25.27; cek Paris 100.30 ; cek Viena 105.10 ; cek Belgia — ; cek Berlin 123.35. Trei Iută : Londra 25.Oö1/* I Paris 99.50 ; Berlin 122.57%. Cereale Cu toate fluctuațiunile zilnice ale burselor americane, agitate de știri mai mult sau mai puțin autentice agricole, situațiunea generală a co­mercialul de cereale rămâne ne­schimbată. Svonurile senzaționale, privitoare la recoltele de grâu de toamnă și de primăvară din Satele­ Unite, nu emoționează piețele de consumațiune europene, care pri­vesc cu liniște deficitul eventual al recoltelor americane, din cauza pers­pectivelor încurajatoare ale situa­­țiunei agricole din Europa. Cu cât ne apropiem de sfârșitul campaniei actuale și de secerișul re­coltelor, de care nu ne mai separă de­cât 6—8 săptămâni, cu atât cân­­­­sumațiunea devine mai rezervată pentru grânele streine de care nu cumpără de­cât cantități absolut 1.9 4737 S-a mutat iss: sa­u ■jgMMggigggiggig necesare pentru amestecarea cu grâul indigen,în general mai inferior. Fermitatea și urcarea persistentă a burselor americane continuă deci a fi în opoziție cu slăbiciunea pie­țelor europene, ast­fel că, pe când cursurile din New­ York și Chicago notează și azi o însemnată urcare de V* până la 2 centi, în Continent prețurile sunt aproape neschimbate, iar la Londra și Liverpool tendința e cu totul slabă. E de notat, însă, că, din cauza ur­cărilor exagerate ale Americii, con­­sumațiunea europeană a Început de cât­va timp a da preferință grâ­­nelor Rusiei și României, de o calitate tot așa­ de superioară ca și grâul american, în ceea­ ce privește puterea glutenului. Profitând de a­­ceastă bună dispozițiune a piețelor europene, exportul nostru a fost în toată săptămâna trecută foarte activ, urcându-se la 150 mii hect. de grâu și 165.000 h­ect. de porumb din por­tul Brăila. Ultimele vînzări din Sâmbăta tre­cută sunt următoarele: Graji de 69%—70%, klgr. cu 32 până la 54 suta corp. str. hect. 3450 cu lei 7.70 hect. Grâu de 72 —73% klgr. cu 6- 17 suta corp. str. hect. 20.000 cu lei 9.10—9.60 hect. Grâü de 74l­, klgr. hect. 3400 cu lei 10.12% hect. Po­rumb comun hect. 7720 cu lei 7.60- 7.75 hect. și vag. 36 cu lei 9.85— 9.90 suta klgr. Porumb roș vag. 10 cu lei 10.12%—10.40 suta klgr. Ultime depeși Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare.) Budapesta. 27 Aprilie. Gran de Maiü cor. 8.74 urc. 9 h. Secară ,, ,, 7.35 ,, 15 h. Ovez ,, ,, 7.10 „ 10 h. Porumb de Iulie ,, 5.02 ,, 5 h. Golză de August ,, 11.85 ,, 10 h. Berlin, 27 Aprilie. Grâu de Mai mic. 169.75 invariabil Secară » . 148.50 scă. 25 c. Paris, 27 Aprilie. Grâu de August fr. 21.55 urc. 10 c. Făină ,, ,, ,, 27.15 scă. 5 c. uleiü de colza ,, 61­— urc. 25 c. New-York, 27 Aprilie. Grâu disp. cent. 89% urc. Vi c. Porumb ,, ,, 69— ,, % c. distrus o țarină de 400 pogoane porumb, a d-lui C. Zarca, pre­fect de Buzău, și care porumb răsărise deja și acum va trebui întors. 3 Bi­bliog.ra.fii ♦ A apărut despre Conjurația lui Calilina, traducere din lati­nește de elevii institutului Mir­­cea-Vodă, din Constanța. Prețul 2 lei. INFORMAȚIUNI MARȚI. ♦ Ieri de dimineață, la orele 7.45, au sosit prinj gara de Nord AA. UL. RR. Principele Ferdi­nand și Principesa Maria, venind din Bârlad, unde au vizitat reg. 4 roșiori. Altețele Lor au fost însoțiți de d. maior Antonescu și d-na Zob Rămhișeanu, doamnă de onoare a A. S. R. Principesei­. La gară au fost întâmpinați de d. prefect al poliției Capitalei și d. colonel Anghelescu. ♦ D. locol. de marină loan Mihăilescu, din T.­Severin, co­mandantul șalupei «Trotuș», fost mutat în interes de serviciu la Sulina, iar în locul d-sa­ e fost numit d. locot. Oprișan. ^ Au fost transferați între dînșii d-niî. Ghrisțescu, directo­rul penitenciarului Tg.­Ocna, și V. G. Gheorghiade, șeful biu­­roului corespondenței din direc­ția penitenciarelor. ♦ D. N. Celibidache a fost ales decan al baroului din Foc­șani. ♦ Ministerul nostru de exter­ni urma intervenției casei Spiridon, a cerut de la­­ Beldiman, ministrul nostru la Berlin, ca să accelereze expedia­­rea banilor confiscați de la Ma­­noliu. Se pare că suma de 64400 lei se află depusă la o casă din Berlin, și că trebuiesc îndeplinite oare­care formalități pentru ca Spiridonia să capete banii dela­pidați. ♦ D. Haret, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, s’a re­întors din inspecția școalelor din Moldova. D. ministru a inspectat școa­lele din orașele Focșani, Roman și P.­Neamțu. ♦ Zile de acestea, M.S. Regele va vizita școala de medicină ve­terinară. ♦ S’a aprobat pavarea cu pia­tră cubică a stradelor Justinian Plevnel, Nifon, Gazărmec și splaiurilor Bibescu-Vodă și Mi­haii­-Vodă, din Capitală. Lucrările vor începe în curînd ♦ Consiliul de higiena al Ca­pit­alei se întrunește azi după amiază, sub președinția d-lui dr Georgescu, medicul șef al Capi­talei, spre a rezolva câte­va ches­tiuni de salubritate. ♦ Muzeul ministerului de do­menii va fi deschis publicului în cursul acestei săptămâni, în toate zilele, de la 10 juni. până la 12 ♦ «Ziarul Călătoriilor» care a apărut azi. Marți, are următorul cuprins : Din Transvaal : Sfirșitul une ferme (cu ilustrație): Fortăreața Petru-Pavlovsk și monetăria sta­tului din Petersburg ; Cu auto­mobilul în jurul pământului; O mie și una de aventuri ; Ban­diții din munții Cordillerî (roman de L. Boussenard ; Romanul o­sînditului la galere ; O uzină plu­titoare ; Peste 800 de kilometi pe oră; Concurs de sburat la expoziția din St.­Louis ; Roma­nele pământului: Spre polul sud de Famil Chambe : Diverse. «Ziarul Călătoriilor» apare în fie­care Marți, ilustrat, și se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. ♦ ieri dim. a plecat la Sinaia d. maior Pellarin, atașat militar pe lângă legația franceză din Bu­curești. ♦ Guvernul nostru va trimite un delegat la al 3-lea congres al orientaliștilor, ce se va ține de a 4—10 Septembrie la Hamburg. ♦ D. ministru de justiție Stoi­cescu s’a întors ieri dimineață de la banchetul din Brăila. ♦ D. prim-secretar­ Charles N. Wilson va gira afacerile legației Statelor­ Unite din București, în timpul lipsei titularului, d. Char­les Framis, care va pleca în con­cediu de câte­va luni. ♦ «Berliner Tagblatt», pe care l’am­ primit erî,­revenind asupra comunicatului guvernului român care desmințea zvonurile despre tratative pentru conversiunea îm­prumutului de 175 milioane sau pentru contractarea unui nou îm­prumut,—zice că e vădit că gu­vernul român s’a convins din protestările presei europene că n'ar fi găsit bani la capitaliștii europeni, dacă s’ar fi gândit se­rios la planuri de împrumuturi. ♦ Primim o scrisoare din Ga­­nți, în care ni se anunță că sub­­administratorul Heller, de la A­­deverul, cutreeră orașele Galați, Brăila și altele spre a face pro­pagandă în contra Universului. Tot în aceeași scrisoare ni se arată că propaganda se face acum pe tema că Universul n’a publi­cat știrea despre numirea ge­neralului Ob­olenghi ca ministru de război al Italiei, fiind-că ge­neralul Ob­olenghi este evreu, pe când Adevărul a publicat Dumi­necă o depeșă cu această știre. Aflând acestea, am reproșat printr’o telegramă coresponden­­ții nostru din Roma de ce nu ne-a comunicat știrea de mai sus, și ieri după amiază am pri­mit următorul răspuns : «Este absolut falsă ști­­ea despre numirea ge­­neraluliîi Ob­olenghi ca ministru de războiu­. Nu­mirea sa poate să se facă, dar sunt și alți candidați la portofoliul­ ministeru­lui «le războiu, intre cari generalii Zanolli, Rogier și Fanion!». Acum adăugăm noi că gene­ralul Ob­olenghi, comandantul corpului de armată din Genova, e în adevăr evreu și, dacă el ar fi fost numit ministru de război, corespondentul nostru ne-ar fi depeșat știrea și noi am fi pu­blicat-o, după cum am făcut în­tot­dea­una cu ast­fel de știri. Intru­cât privește juriul, Ade­vărul să numească 3 persoane, iar alte 3 persoane le vom numi noi, cari să se întrunească la sindicatul presei, și în fața ace­lui juriu vom dovedi că tot ce a publicat Adevărul contra Uni­versului sunt curate născociri, făcute spre a-și mări tirajul. ♦ Duminecă au emigrat din Moinești 28 evrei. ♦ Creditul funciar urban din București a cumpărat de la pri­măria Capitalei, fosta strada Ves­tei, care se închide, pe toată lun­gimea imobilului Creditului, pre­cum și 110­0 n. p. din tere­nul pe care a fost construit palatul vechiu al poștelor, în scop de a-și mări imobilul și a face o grădină. ♦ Medic veterinar al orașului Ploești a fost numit d. Ion Rîmniceanu. ♦ D. institutor Popovici Tașcă a fost însărcinat să inspecteze casele de economii ale școalelor primare urbane din țară. *­ Corespondentul nostru din Sulina ne vestise telegrafic din Tulcea despre trecerea prin fața acelui port a încrucișătorului en­glez «Harrier». Rocadta telegramă a fost trans­misă de oficiul din Tulcea, dar direcția din București a reținut-o și nu ne-a comunicat-o. Acest lucru dovedește și mai mult că cei cari sunt puși în fruntea direcțiunei telegrafelor nu pricep cum trebuește aplicată articolul asupra cenzurarei tele­gramelor. ♦ D. Luca Ionescu, secretarul general al ministerului de interne, s’a întors era de la Constanța. ♦ Anul acesta, cu prilejul ex­poziției și târgului anual de vite, cari vor avea loc in Brăila, în­tre 26 și 3 Iunie, vor fi și aler­gări de cai, cu premii. Primăria orașului Brăila a ce­rut ministerului de lucrări pu­blice să se organiseze trenuri de plăcere pentru zilele de 2 și 3 Iunie, când vor fi alergările. ♦ Comuna Islaz, din marginea orașului Brăila, care constitue un pericol permanent pentru hi­giena acestui oraș, a fost des­ființată. Locuitorii care mai rămăse­seră în Islaz au fost strămutați în noua comună Mihail Kogăl­­niceanu, terenul Islazului fiind desemnat ca zonă­ pentru fabrice. ♦ D. prim-mi­nistru Sturdza a plecat era de la Galați la Sulina, cu membrii comisiei europene a Dunărei, pe bordul iaht­ului «Ca­rolus Primus», aparținând comi­­siunei. De la Sulina președintele con­siliului se va duce la Constanța pe bordul canonierei «Grivița», comandată de d. căpitan Dimi­­triade. ♦ Primăria Capitalei a încheiat ieri contractul cu casa Börsing din Berlin, pentru furnisarea de ghiață artificială. Furnitura va costa 70.000 lei. Furnizarea va trebui să înceapă la 8 iulie. Dacă fabricantul nu va putea începe furnizarea la acea dată, va fi supus la o amendă de 300 lei pe zi, în prima săptă­mână de întârziere și la câte 400 lei amendă zilnică pentru întâr­zierea din a 2 a săptămână. ♦ Am publicat Duminecă ști­rea că artistei Emilia Roden ’i s’au furat giuvaerurile la hotelul Metropol din Constanța. Ieri pro­prietarul acelui hotel s’a presen­­tat la redacția noastră și ne-a asigurat că acel furt a fost si­mulat. ♦ Un frumos tablou al d-lui Elian de la Gruia se află expus actualmente la magazinul Ge­bauer din piața Teatrului. Tabloul reprezintă pe A. S. R. principesa Elisabeta în mij­locul unui admirabil peisagiu. ȘCOLARE ȘTI HI * Orariul școalelor primare urbane și acela al liceelor au fost schimbate în modul următor, cu începere de ieri: La școalele pri­mare dimineața de la 7 și jum., la 10 și jum., după amiaza de la 3-5, iar la licee, de la 7-10,30 dimineața și de la 3—5 după ami­a­zî. * Pentru catedra de teologie dogmatică de la facultatea de teologie din București, devenită vacantă prin alegerea arhiereului Pimen Georgescu ca episcop al Dunărei de jos, s-au înscris ur­mătorii candidați: Arh­iereul Meletie Gălățeanu, B. Manglru, profesor din Bucu­rești , preotul C. Popescu, și d. Boroianu, profesor din Iași. Ootiri rruilitsixe . Ieri dimineață la ora 5, com­pania de elevi a școalei militare de infanterie și cavalerie a ple­cat în excursie tactică, pe jos, la Călugăreni-Dadilov-Dau­za, exe­cutând diferite lupte, tragere și serviciu de cantonare, precum și marșuri de noapte, serviciul de siguranță în marș și stație. Elevii se vor întoarce în Capi­tală la 7 Mai, seara, spre a se pregăti pentru parada militară de la 10 Mai. ♦ Au fost înaintați la gradul de farmacist sub­locot, în cor­pul ofițerilor sanitari de reservă, pe ziua de 1 Maiü, licențiații în farmacie al căror nume urmează, chemându­-se tot de odată a-șî face stagiul de l an, cerul de lege. D. Hentesen Nerva, la farma­cia corpului 2 de armată. D. Zodien George, la regi­mentul 4 Ilfov No. 21. ♦ S’au făcut următoarele mu­tări de ofițeri inferiori din arma cavaleriei pe ziua de 20 Apri­lie c. : In interesul serviciului.—D. că­­lan Mironescu Victor, de la corp IV ,de armată, la reg. 2 roșiori ; d. locot. Voiculescu G., de la comenduirea pieței București la consiliul de războiu al corp. 2 de armată; d. locot. Magheru Anton, din reg. 5 roșiori la co­menduirea pieței București. După cerere. — D. locot. Pre­torian, din reg. 6 roșiori în reg. 5 roșiori. ♦ Toți dorobanții cu schimbul din compania 10 a teritorială (re­gimentul 4 Ilfov) sunt chemați a se prezintă pe ziua de 5 Maiți, orele 6 dimineața, în tabăra Go­­trocenî, pentru concentrarea de 10 Main. Cei ce vor lipsi vor fi dați ca nesupuși și pedepsiți. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Curtea de apel, secția I-a, va judeca Jouî, 2 Main, proce­sul societăței noului tram­­vai­­ cu primăria Capitalei. ♦ Ieri. Curtea de apel, secția I-a, a respins cererea de punere în libertate pe cauțiune făcută de Mărgineanu, implicat în afa­cerea atentatului comis asupra d-lui inginer Tăd­ășescu. ♦ Curtea de apel din Bucu­rești a respins ieri apelul făcut de preotul Emanoil Giorulescu, din Găești, contra sentinței tri­bunalului Dâmbovița, prin care a fost condamnat la 3 luni în­chisoare, pentru că și-a însușit suma de 1270 lei din banii bi­­sericei. Tin woâom scris pe doi are . Ministerul de interne a pri­mit următoarea telegramă de la prefectura din Buzău : Duminecă noaptea a plouat abundent în ju­dețul Buzău și a continuat a ploua mărunt și era ziua. Semănăturile în general sunt frumoase. Arăturile de porumb sunt aproape terminate. Fânețele și pășunile sunt în cele mai bune condițiuni. Pomii fructiferi și în special prunii se presintă în condițiuni mediocre. ♦ Se semnalează că în comuna Armășești, din județul Ialomița, limitrofă cu județul Buzău, s’afi ivit șoareci mari de câmp nu­miți grivani, cari distrug semă­năturile de porumb. Ast­fel au A se ved lea pe pag« 1 obiectele ce acordăm a­­bonaților Universului cu în­cepere «le la 1 Marut, In valoare de 5000 Icî, între cari: cercei și inele cu briliante, pianine, ceasor­nice «le aur, etc. Ultime informațiuni ♦ D, numit registrator de armată. ♦ Sub­ofițerul Croitori­ a fost mutat de la comenduirea pieței la ministerul de războiu. ♦ Consiliul comunal al Capi­talei va ține ședință astă-seară. ♦ Biurourile ministerului de războiu vor fi închise mâine, 1 Main. ♦ Primăria Capitalei a decis ca în ziua de 10 Main artificiile să se dea în grădina Cișmegiu. ♦ Studenții în drept vor ține azi o întrunire la Universitate și vor alege o comisiune care să meargă la d. Haret, ministrul instrucțiunei publice, pentru a cere ca studenții să fie scutiți de taxele de examene din Iunie. ♦ M. S. Regele a grațiat de restul osândei ce mai are a face pe soldatul Verdele Ion, din regi­mentul Muscel No. 30. ♦ Pînă acum s’au înscris ca să ia parte la iscursiunea de la Periș un număr de 100 studenți. Escursiunea, după cum se știe, are loc mâine. ♦ Astă-seară, consiliul sanitar superior va ține ședință, sub pre­ședinția d-lui profesor Petrini- Galațî. ♦ D. Gr. Dianu, directorul ge­neral al închisorilor, a lucrat ieri cu d. ministru de interne Au­relian. ♦ D. Ion Popescu-Pion, sub­secretar la biuroul Senatului, a fost confirmat ca secretar al co­­misiunei de indigenare a acelei adunări, în postul înființat din nou prin budgetul anului 1902— 1903. ♦ În cursul săptăm­ânei trecute au fost în Capitală 7 cazuri de scarlatina, 11 de difterie, nici unul de febră tifoidă, 20 de pojar și 7 de tuse convulsivă. In cursul septămânei s’au în­sănătoșit 5 de scarlatină, 11 de difterie, 18 de pojar și 5 de tuse convulsivă. Geî­l’altî au rămas în căutarea medicală. ♦ Mâine, 1 Maiü, o muzică mi­litară va cânta de la orele 8 până la 11 în grădina Cișmegiu și alta la șosea. ♦ Comisiunea permanentă de pe lângă Camera de comerț din Capitală se va ocupa și cu mo­dificările ce vor fi aduse legei generale a vămilor. ♦ D. maior Anastasiade, din reg. Vâlcea No. 2 și brevetat de stat-major, lucrează la un intere­sant studiu asupra «luptelor uni­tăților de infanterie». ♦ Duminecă vor emigra în America 40 familii evreești din Capitală. ♦ In urma dorinței exprimate de M. S. Regele, d. B. Missir, ministrul de domenii, a luat de­cisi­unea ca să înființeze pe lângă acest minister un muzeu comer­cial. ♦ La școala de agricultură de la Herăstrău se fac mari pregă­tiri în vederea vizitei pe care o va face M. S. Regele, zilele a­­cestea. ♦ Ministerul de instrucțiune publică a fost informat de către revizorul școlar din județul Ro­man că, în comuna Răncești, a­­cel județ, s’au pus bazele unei societăți de economie și împru­mut printre săteni. Societatea numără 18 membri fondatori și s’a înființat cu un capital de 1000 lei. ♦ La ministerul de domenii se studiază din nou alcătuirea unui proiect de lege pentru a încuraja ind­ust­rializa­rea fructelor.­­ Semănăturile de porumb sunt pe terminate. Ele au fost făcute în bune condițiuni, din cauză că pământul s’a putut ara cu înles­nire și adine, fiind umezit. După părerea generala, vom avea anul acesta o recoltă esce­­lentă. ♦ Sub­ chirurgul Anastasescu, actual agent sanitar în județul Ilfov, cu reședința în comuna Brănești, a fost permutat în co­muna Colentina, în locul d-lui Paraschivescu, demisionat. Sub­ chirurgul Iordan Iancu­­lescu a fost numit pe ziua de 1 Maiü în postul de agent sa­nitar în jud. Ilfov, cu reședința în comuna Brănești. ♦ Marele stat-major al armatei va traduce din rusește istoricul resboiului ruso-turc din 1877-78 . Zilele acestea, comisiunea compusă din d-nii colonel Zolu, din geniu ; colonel Boerescu, din infanterie ; It.-colonel Costescu, din artilerie și It.-colonel Bogdan, din cavalerie, se va întruni pen­tru a experimenta «telemetrul» inventat de d. lt.-colonel Ionescu, de la comandamentul diviziei III de infanterie. ♦ D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, se va reîm­boarce mâine în Capitală,, venind de la Paris. * Primăria comunei Frumu­­șeni-Cuștureni, din plasa Ne­­goești, jud. Ilfov, a făcut cunos­­­cut prefecture­ de Ilfov că, în ziua de 24 Aprilie curent, indi­vidul Tudorache Vasile Bră­­­­nescu, de fel din com. Valea cu Apă, jud. Gorj, s’a dus în cătu­nul Pasărea, la câmp, și a dat foc unui car cu pae al lui Gheor­ghe Nedea, a luat o baniță cu porumb a lui Marin Simion, și zicând că ’i seamănă, l’a aruncat pe drum până în sat, și în urmă a rănit cu un cuțit pe Ion V. Pa­­naitoiu. Imediat a sărit lumea și, le-i gându-l, l’a dus la primărie, unde făcându-i-se percheziție, s’a găsit asupra lui 3 tei. S’a constatat că numitul Bră­­nescu e atins de alienație min­­­tală și s’a cerut internarea lui în ospiciul Măreuța. ❖ După terminarea sesiunei de Maî, Sinodul ’șî va muta birou­­­rile în noul local din dosul Cir­cului, de­oare­ce vechiul local urmează să fie dărâmat. ♦ I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, împreună cu toți noulî arh­ereî aleși în Sinod și epis­­­copii au sosit în Capitală, pen­tru a lua parte la lucrările sf. Sinod, a cărei ședință se va des­­­chide mâine. * In cursul lunei Mai, insti­tutul geografic al armatei va în­­cepe la Ploești lucrările pentru ridicarea planului acelui oraș, în urma angajamentului ce-a făcut cu primăria orașului Ploești. * Ofițerii topografici ai insti­tutului geografic al armatei, vor pleca după 10 Maî în regiunile Titu-Pitești ca să ridice pla­nurile acestor localități pentru marea hartă geografică a țărei.t ne. SIt MARTI Gheorghe Vasiliu a fost al corpului 3 Serviciul telefo­­nic și telegrafic al ziarului.»Universul“ Din România — larb­a telefon —• Piața cerealelor.—Vizita mi­­nistru!«­ domeniilor.— Dela­pidator arestat. — Scandal regretabil. —Apele Dunărei. — Timpul Brăila. 29.—Deși au lipsit azi telegramele din America asupra­ cerealelor, piața noastră a fost în tot timpul zilei cu tendința fermă. Afaceri numeroase sau mai însemnate însă nu s’au fă­cut, de­oare­ce majoritatea șle­purilor cari sosesc încărcate din­ susul Dunărei acostează direct la Sulina, unde se face descărca­rea, economisindu-se ast­fel și timpul și cheltuelile ce n­ecesi­­tează descărcarea lor la Brăila» Din această cauză și muncitori­­mea din portul nostru suferă mult, fiind lipsită de lucru. — Aseară, cu trenul de 11.20, a plecat spre București de mi­­­nistru de justiție Stoicescu, care­ a luat parte la banchetul Asocia­­­țiunea. D-sa a fost condus la gară, de prefectul județului, de poli­ț­iani și de mai mulți membri ai asociației. D. ministru Missir, dorind să viziteze Lacul Sărat, a rămas în Brăila și a fost găs­­duit la d. Victor Mendel. Azi di­mineață, cu un vapor special și însoțit de d. Alimănișteanu, di­­­rec­torul industriei, de prefectul ju­dețului, de d. inginer Paiacu, dr. d. Victor Mendel și de d. locot. comandor Ponică, căpitanul portului, d. Missir a vizitat Mă­­cinul, de unde s’a reîntors la o­­­rele 3 și jum. La această oră ministrul domeniilor, d’impreună­ cu toate persoanele de mai sus,­ cu un vagon special, au pornit­ la Lacul Sărat, unde au ajuns­ la orele 4. Ad­ ministrul a fost primit de d. Varlam, adminis­tratorul băilor, de primarul co­munei Ghițcani, de proprietarii locali și de un număr mare de­ țărani din comuna Ghițcani, cari­ l’au primit cu aclama­ți­uni.­­ D. Missir a vizitat cu de a­­­menintat instalațiunile băilor și întreaga stațiune balneară. La în­toarcere, o delegație de țărani s’a prezid­at ministrului, cerân­­du-i să intervie pentru aprovi­­­sionarea comunei cu apă din­ Brăila, prin ajutorul conductelor,­ ceea­ ce d-sa a promis. La orele, 5 și jum. s’a reîntors la Brăila. Masa de diseară o va lua tot la­ d. Victor Mendel și apoi la 1Ț va pleca spre București.­­ In Iulie anul trecut, a dis­părut de la «Agenția Navigațiu­­­nei Române», un amploiat anume, Vasile Theodorescu, furând o sumă oare­care de bani. Zilele 48 Triumful VirtuteT Roman original ds i­­ircea Codru Proprietatea literară a ziarului «Univer­sul».—Reproducerea este oprită PARTEA I CAP. X Sfirșitul suferințelor. — Pe malul prispu­slicl. — Răzbu­nare odioasă Situația lui ajungea deci pe fie­­care clipă mai critică și se a­­grava și mai mult încă prin fap­tul că se apropia și scadența unor polițe însemnate—al treilea ter­men de plată—pe care, dacă nu se plătea acum la timp, creditul său de negustor—de mare și cinsu­l negustor, cum se intitula el însuși—era să fie sdruncinat. Casele cu tot mobilierul le-a predat îndată, iar el, cu puținele lucruri ce-i rămăseseră, s’a’ mu­tat într’o cameră mică ce o avea la prăvălia din oraș. Micul George­, acest nefe­ricit și inconștient martor ocular și tot odată un fel de «corpus­­delict» al suferințelor aceleia pe care se obișnuise a o numi mamă, fu dat spre creștere bucătăresei Ilinca, în schimbul a câtor­va lei. In seara zilei când a predat casele, îl găsim singur în pomp­­tuar, făcând diferite socoteli. Marfa ce o avea în prăvălie atingea suma ce o avea de plătit; însă ce folos, acum îi trebuiau bani, iar nu marfă. Cu creditorii spera să ajungă la o învoială oare­care, dat fiind împrejurările în cari se găsește și stagnarea comerțului, însă cu părinții Elisei știa bine că nu va isprăvi cu cinste, de­cât numărând imediat banii. N’avea nici de unde să împrumute și, chiar de ar fi avut, nu găsea însă nici un prieten bun și destul de solvabil, care să­­ gireze polițele pentru o sumă mai însemnată. Despre aceasta s’a convins îndată când a des­chis vorba de împrumut. Toți se dădură în lături, unii pentru motivul că-l cunoșteau­, situația datoriilor, alții din principiu de a nu iscăli nici­odată o poliță pentru altul , dar și unii și­ alții din prudență. .— Prieteni­i murmură Velea; e adevărat că în nenorocire nu se găsesc prieteni. Sudori reci îi picurau de pe fruntea­­ mică și încrețită. Visul cei chinuitor, cu abisul lui negru și fără fund, nu-i mai ieșia din minte. Falimentul, ruina, mizeria, îl treceau prin gând și-l faceau să simtă fiori de ghiață din creștet până -n tălpi. A treia zi se duse la Bucu­rești ca să se înțeleagă cu cre­ditorii, dar, spre marea lui des­curajare, nu putu să înduplece de­cât pe bunul negustor ,Ma­teiu, iar ceî­ l’alțî, cărora le da­tora o sumă mult mai mare, ră­maseră nestrămutați în hotărî­­rea lor. Le trebuiau bani, nimic mai mult, și poate că aceasta și din pricină că în ziua trecută a­­vuseseră o convorbire cu o per­soană din provincie, care se zu­grăvise în culori negre situația lui Velea, cum și viața lui imorală. Strîns cu ușa din toate păr­țile, se gândi la Florica. — Trebue să’mî dea juvae­­rurile cu orî­ce preț, își zise el, dacă nu de voe, de nevoe. Poate că voiu reuși să le vind imediat și atunci voiu fi salvat. Cu gândul acesta luă o tră­sură și ajunse curând la locu­ința Floricăi, dar aci transperan­­țele de la ferestre erau lăsate și ușa încuiată. Ceasurile erau șese seara. Proprietara caselor, care -l con­sidera pe Velea—sau Georgescu cum sda dânsa—drept soțul Flo­ricăi, îi spuse că doamna a eșit în oraș de la cinci și că trebue să se înapoieze la opt sau none, ca tot­dea­una. Atunci Velea, care nu mâncase nimic în ziua aceea, se duse la un birt să mănânce și să’șî petreacă vremea până la opt; însă a trecut ceasul opt, none, zece, și Florica nu se mai vedea. Deveni nerăbdător, to­tuși era hotărît s’o aștepte și până la ziuă, numai să se vadă în posesia juvaerurilor. Pe la un­spre­zece și jumă­tate se îndreptă încet spre tea­tru, sperând s’o găsească acolo sau cel puțin s’o întîlnească în cale , dar nu merse mult că zări de­odată la o distanță de vr’o sută de pași, venind spre el, un domn și o doamnă. Fiind des­tulă lumină pe stradă, recu­noscu imediat pe Traian după statură și mers și aluncî, a­­proape involuntar, privi în jurul ser­ii, văzând o casă nouă în construcție, se ascunse repede după gardul de scânduri al sche­lelor. De aci, cu ochii sgâiți, prin deschizătura formată de două scânduri, aștepta să vadă mai bine pe cei două, dar, gândin­­du-se la Traian, un gând negru și diavolesc Îl fulgeră prin minte ; «răsbunare». — Mizerabile, murmură el printre dinți, tu m’ai desonorat și mi-ai distrus fericirea; din cauza ta am ajuns în mizerie ; ah ! tu nu trebue să ’mî scapi ; nu, ’ți jur; ți-a venit timpul; des­tul te-am lăsat în pace; îmi vei plăti scump, nemernicule . Elisa a murit din cauza ta, să mori și tu... In acest timp, Traian și Flo­rica—căci într’adevăr ei erau— trecură pe dinaintea lui. Velea se ghemui și mai mult, privindu-i printre scânduri cu niște ochi întocmai ca al tigru­lui când își pândește prada. Câ­te­va cuvinte, de­și șoptite des­tul de încet, ajunseră până la el. «Nici moartea nu ne va des­părți» zise Florica în clipa aceea. — Nici moartea? Stai că vă despart eu acuma 1 mormăi Ve­lea scrîșnind din dinți. Apoi, eșind încet din ascunzătoare, se luă tiptil pe urma lor. După câți­va pași, se opri nehotărît și începu să murmure : — N’ar fi mai bine să apuc întăiu juvaerurile de la Florica ? Nu,—’șî răspunse el singur ; el nu i-ar­ spus nimic de asta și în cazul acesta îî va spune lui Traian și atunci, în loc de răz­bunare, dau peste altă belea.... Nu, mai bine acum , întăiu mă răfuesc cu el, apoi cu ea. După câțî­va pași se opri din nou ca să nu se apropie prea mult de cei douî îndrăgostiți.— Vă sărutați, murmură el înăbu­șit, săruta­ți-vă derbedeilor pen­­­­tru ultima dată! Sărutați-ve... Dar când se opriră la poartă și-î văzu îmbrățișați ca pe două logodnici­ avu un teribil acces de gelozie. I­ veni să se repeadă asupra lui Traian, să-l ia de gât și să-l stri­­­vească cu călcâile. Se reținu, dar, sîngele îl clocotea în vine ca la, un turbat; peste puțin găsi un loc întunecos de unde aținti ochii asupra ferestrelor de la camer­ile de locuință ale Fioricăi. III Traian și Florica intrară în casă­ un miros dulce de fiori proaspete îl lovi în față. Florica aprinse lampa și, când se uită în fața lui Traian, se făcu roșie până’n albul­ ochilor. El o cuprinse de mijloc și o atrase încet pe o canapea, sărutându-o ferbinte pe față. A­­­mândouî tremurau, cuprinși de fiori de dragoste. [ — Suntem în siguranță agi ^

Next