Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)

1904-01-15 / nr. 13

purtau !a schimb pecete» sinceritate! H­a iubire! nețărmurite de neam și zis accea au fost aplaudate cu căl­dură atât de d. ministru cât și de toți comesenii. Ultimul toast a fost ridicat de d. ministru Haret, care a Închinat pen­sei armată și în special pentru gar­­nizoana Focșani. ț­ânchetul s'a terminat de orele 12 în m­ijlocul casei inti­man­ a uima­­țiufil. Schimbul de sentimente atât de si­istere ce se făcuse cu prilejul ban­­chetului Încălzise și mai mult hu­mele deja așa de calde ale congre­­siștior. Hova m­­ire. După banchet, congresiștii cu mu­stea militari in frunte, au parcurs­­ trezile orașului cu strigate vesele de urale și de trăiască România. Ajungând pe piața Unire!, au ju­cat hora unire!, atât de dragă tu­turor românilor. Apoi, noaptea târziu, s’au retras pa la gazdele lor, dându-și întâlnire pentru mâine în sala teatrului Lu­­pescu. Mestugean­. O CUGETARE !»K /! Luând pildă din viața lui Isus, vedem că cel drept chiar în moarte găsește dreptate. Știri din stréinitate — Prin v­­­in — Ziarului «Magyar S­.o» i se scrie din orașul Cinci­ Biserici, (Ungaria) . In luni Iulie 1898, sa aflat în pădurea Szarsz (Ba­ranya), cadavrul fetei Theresa Schwarz, spânzurat de un ar­bore. Crezându-se ca Fata s'a si­nucis, cadavrul a fost înmormin­­tat fără autopsie. Zilele acestea a sosit o scrisoare de la Adam Ttll, care se află închis în peni­tenciarul din Vácz pentru vaga­bondaj, adresată procurorului din Cinci­ biserici. In această scri­soare, Tiil descoperă că el a u­­cis fata înainte cu 10 anii și pe urmă a atîrnat’o de arbore pen­­tru ca să se creadă că s'a si­nucis.* « * Ziarele maghiare »nuntă urmă­toarele : Tineri! Iosif Kallay și Andrei Barna, din Rogensdorf, (comitatul Torontal) iubeau, pe a­­ceeașî fată. Ei s-au provocat la duel cu cuțite. Condițiunea era ca cei două duela­nț­ să se îm­pungă cu cuțitele până unul din ei va cădea mort. Cel ce va ră­mânea în viață, să ia fata de ne­­vastă. Duelul a avut loc în fața mai multor martori, dar n'a avut resultatul prevăzut, de­oare­ce am­endouî a fi fost greu­ răniți, și după vre-o câte­va minute înce­tară am­endouî din viață. * Coreea s’a declarat neutră în cazul unui războiu ruso-japonez. Ambasadorul englez « Seul a a probat această declara­țiu­ne. * Ziarul «Münchener Alg. Zei­tung», ocupându-se cu situația din Ungaria, zice că în cercurile vieneze nu se crede într-un suc­ces al contelui Tisza. Planul său de acțiune seamănă cu acela al faimosului general francez Tro­­chu, care din cauză n­u nu i-a venit timpul a fi execuții, a ră­­mas în saltar până când Trochu și-a depus comanda și Parisul a capitulat. (1871). * * m ¥ O tîneră spaniolă foarte fru­moasă, d-ra Luisa Requena, de 16 ani, sora unei cunoscute ba­lerine madrilene, sosită la sfir­­șitul lunei Decembrie în Paris din Barcelona, se duse­ la un ho­tel unde se înscrise cu numele de Carmen Sollilo. Balerina spa­niolă, aflând sosirea sorei sale la Paris, scrise unui profesor de dans, rugând­u-i să se ocupe de fată și să-i dea lecțiuni și sfaturi. Profesorii se prezentă la hotel la 6 ianuarie, dar care nu­ î fu mirarea când află că d-șoara Luisa dispăruse din ajun, lăsând­nd camera sa tot bagajul pe care îl avea. Din acea zi d-șoara nu a mai fost vezută și toate cerce­tările poliției pentru a descoperi refugiul ei au fost zadarnice. * Soții Langer, proprietari la Laun (Austria), au fost arestați fiind­că au ținut 3 ani închis în­­tr'o pivniță pe­ tatăl și socrul lor, în vîrstă de 60 a nî, sperând că vor moșteni ast­fel mai cu­­rînd averea lui.* Știre din Cleveland (Statels- Uniie) : Societatea «Products Exohange Banking» a dat fali­ment. Pasivul e de 7 jum. milioane de frauci.* * * Consiliul superior de războiu al corpului 19 de armată din Metz, judecând apelul locotenen­tulu­i Schilling, din reg. 98 de infanterie, osândit la 15 luni de închisoare pentru brutalități co­mise în 700 cazuri, i-a micșorat pedeapsa la un an de închisoare și ștergerea din controale.­­ Ziarul «Politik» din Praga a­­nunță că împăratul avea de gând să­ numească comandant al cor­pului de armată din Praga pe arh­iducele Otto, iar când a a­­flat de amorul acestu a pentru fiica profesorului Czuber, a nu­mit pe mareșalul cavaler de Czilucka. Chimistul brigian Robert Spi­­ege­l a descoperit, în rămășițele unor usine din Swansea (Anglia) radi! și polonii în câzimi apreci­abile.* * -$ Pe când soarta țărei s­ de se discută acum între guvernele din Tokio și Petersburg, împăratul Coreei se ocupă în deosebi de dantura lui. Rectorul universităței din Ber­lin a afișat un anunț al împăra­tului Coreei, care cere un den­tist german care să știa engle­­­zește și franțuzește. Leafa lui va fi de 750 fr. pe­ lună, 75 fr. pentru chirie, 2500 fr. pentru cheltueli de călătorie dus și întors, 10.000 fr. pentru cumpărarea unui material com­plect de dentist și 125 fr. chel­­­telile de laboratoriu. Dentistul va avea să exami­neze odată pe săptămână dantura Împăratului și va putea deschide­­ un cabinet de consultație pentru particulari.­­­­ Propaganda socialistă se face în Rusia până și la spitale. Marele spital din Sevastopol a fost închis, fiind­că soldaților, cari erau în cură acolo, li se fă­cea propagări de medicul Kan­towvial și de către infirmiere. * ¥ ¥ Din Petersburg vine știrea că turcomanii din Persia s-au re­voltat și au­ ridicat armele con­tra soldaților persani, nevoind să plătească niște taxe. Au fost câte­va conflicte sîngeroase. Cercurile bine informate cred că revolta turcomanilor este pusă la cale de Rusia, care are de gând să-și însușească cu timpul Persia de Nord. Sinuci­srea din Cișmigiu Noaptea trecută, pe la orele 1 jum, pe când revizorul de sergenți Bani­s­u făcea inspecția obici­nuită prin grădina Cișmegul, o uzi de­odată o detunătură pro­venind din boschetul de lângă podul cel mare da paste lacul Ciș­­negi­ului. D. Bănescu alergă imediat a­­colo și găsi întins pe pământ ca­davrul încă cald al unui soldat din regimentul 2 Cetate, anume Tony Brondell. S­­­rgant­ul de post alergă să înștiințeze secția polițienească res­pectivă și îndată veniră la fața focului comisarul secției, însoțit de 2 sub-comisari. Bhior perchiziționară cadavrul, dar nu găsiră asupra sa nici un act care i-ar putea stabili iden­titatea. Pe lângă cadavru s'a găsit un revolver calibru 7, din care lip­sea un glonte. Sinucisul și-a tras un foc în tâmpla dreaptă și a murit instantaneu­. Cauzele sinucidere­ nu se pot cunoaște. An­ac. U.­ PROVERB PE ZI Dacă ești sănătos, ești bogat. (Oriental). De la coresp. noștri particular! Pe ziua de 12 Ianuarie 1904 Burcii hfenol­obh­e.— Azi parchetul a fost telegrafic înștiințat de către pri­marul din Mîrjeși, despre o nenoro­cire întâmplată în acea comună. Co­pila Ileana N. Moldoveanu. In etate de 3 ani, junându-se în casă, la un moment dat a căzut într’o căldare cu apă fiartă. Din cama gravelor arsuri căpătate, nenorocita copilă a murit după doue zile. Er­te criminal.—Arată­ eri, o înfiorătoare crimă s’a făptuit la Grăj­­dana. Tudose Cazacu trăia de la o vreme în dușmănie cu fratele seu Neagu. Alaltă­ cri Neagu, în urma unei certe cu Tudose, îl lovi pe acesta cu un ciomag care avea în vîrf o spangă ascut­ta de fier. Loviturile au fost atât de puter­nice, că nenorocitul Tudose și-a dat sfirșitul. Ancheta a fost făcută la fața lo­cului de director al prefecturei, d. Teișanu, care a înaintat azi parche­tului pe fratele criminal. Întrunire. — Erî, la orele 3 d. a. s’a ținut, într’o clasă a școalei de băeți «Dionisie Episcopu», întruni­rea generală a tuturor funcționari­lor publici pentru formarea unui cerc. întrunirea a fost presidată de d. dr. Pătărlăgeanu, și au asistat peste 70 funcționari. D. A. Grigo­­rescu a arătat importanța cercului care e menit să creeze legături strinse între toți funcționarii pu­blici. Apoi oratorul a arătat starea morală a funcționarilor și avantajul care va decurge dintr’o solidarizare a tuturor. La urmă s’a ales comitetul. N­­umi­r­o. Călu­­rași De la primărie. — Consiliul comunal al orașului nostru s’a În­trunit erî pentru revizuirea listelor electorale pe anul curent. De la Curtea cu jurați. — Erî s’a judecat procesul lui C. Io­­nescu și €. Mustață, din Murgea­nca, pentru incendiu. Jurați! aducând un verdict nega­tiv pentru Mustață și afirmativ pen­tru Ionescu, Curtea a achitat pe cel din leie, iar pe cel­ l’ait l’a condamnat la 3 ani Închisoare. Tot elî s’a judecat și procesul lui Anton Petre și Ion Tom­a din Țăn­­dărei pentru tâlhărie. Curtea a achitat pe acuzați. De la Ostrov. Constanța Crimă din imprudență. — Obiceiul de a se trage cu arma pe la diferite serbări, a făcut în ju­dețul nostru mai multe victime. De la Crăciun și până azi s’au comis 12 crime prin imprudență. Era o altă crimă de acest soiii s’a întâmplat în Alacap, în următoarele împrejurări : Tâ­­ărul Andrei Ulmeanu era colă­­cer la o nuntă din acel sat. Când nuntașii s’au oprit acasă, venind de la biserică, el începu să tragă mai multe foruri de revolver. In momentul când să tragă ulti­mul cartuș, un frate al șeii, Marin Almeanu, venea de la biserică și Andrei fără să-l observe, descărca arma și-l lovi în pulpa piciorului drept. Cu toate acestea, nunta a conti­nuat fără Marin, care a fost tran­sportat într’o stare foarte gravă la spitalul comunal din Medgidia,și fără Andrei care a fost arestat. Epidemii.—S’sa declarat în ju­­dețul nostru următoarele epidemii : In orașul Medgidia, febra tifoidă , iar în Paraz­anghina difterieit. S’au stins epidemiile de anghina difterică în Cernavoda și Rasova, iar febra ti­foidă în Mașinat. Bursa cerealelor pe ziua de azi e următoarea : Grâu arnăut 9,30— 10,20; orz 4,85—5,20; in 11,70— 12,00; ovăz 9,40; răpi­ța 6,10—6,60; porumb 6,70—7,60. In total s’au vîndut 1760 hectolitri, afară de vânzările făcute în port. Mișu. Corabia Crimă.­­ In Dobrotești s'a să­vârșit o îngrozitoare crimă. Flăcăul Nițulam­ie ai Pârveî, luând la goană niște flăcăi cari veneau să le tul­bure petrecerea, a fost lovit cu o muche de supă, în mai multe locuri în cap, de către feciorul lui Dache Bălae. Din această cauză nefericitul Ni­­țulache a încetat a doua zi din viață. Cazul se anchetează, încercare de sinucidere.­ Din cauza unei crude boale, Hara­­lambie Vondițeanu a încercat să se sinucidă erî, într’o magazie din curtea locuinței sale, tăindu-șî gâtul cu un briciu. Fiind găsit îndată de către fratele său, s’a dat alarma, și îmmediat a sosit la fața locului directorul po­liției, d. Boruzescu, și d. medic primar al o­așului, dr. Istrătescu, cari au dispusat trimiterea sinuci­gașului la spital, unde i s’a dat imediat ajutoarele necesare. Vi­.îl iii hol.—Tudor Șerbănescu, vizitiu la d. Florea M. Deliu, pro­prietar din orașul cosim, a părăsit in astâ-noapte pe stăpânul seu, șter­­pelindu-i o pereche cisme, o pere­che pantaloni de vânătoare precum și alte obiecte din curte. Hoțul a fost găsit în casa bulga­­rului Țacu, din Valea Seacă. Diverse. — D. N. Negre­ponte, polițarul orașului, a dat o ordonanță în care obligă pe toți proprietarii de magazii de cereale, și-și pun în curtea magaziilor felinare, spre a se putea vedea de către agenții forței publice ce se petrece în timpul nopței. Aceasta, în urma deselor spargeri de magazii, ce se operau în trecut. ital.— Societatea de ajutor «Ar­monia» va da un bar în seara de 25 c., în marele salon Eduard, pen­tru mărirea fondului. Voicu. Craiova Furt îndrăzneț. —Un individ, de­sigur pungaș de meserie, intrând eli în magazinul de coloniale din str. Sf. Dumitru, a 1 doamnei Săli Haimsun, prezintă stăpânei o listă de trrguel, zicând să î-o pregătească, căci peste câte­va minute se va în­toarce să ia cele ce comandase. In adevăr, peste un sfert de oră pungașul se înapoi și văzând pa­chetul pregătit, scoase din buzunar o hârtie de o sută lei pe care o de­te stăpânei magazinului spre a opri din ea valoarea tlrguelilor—30 de lei. Scosese pe teșghea d­ia Haimsoo, trei hîrtie a 20 lei pe care le pusese lângă sută și pe când căuta încă 10 lei spre a complecta restul, hoțul puse mâna pe toți banii, lasă tîr­­guelile acolo și o șterse pe ușe. în zadar a alergat după el atât pă­gubașa cât și vecinii, pungașul pare că intrase în’ pământ, n’a fost găsit nicăiri. Poliția, căreia i s’a adus la cu­noștință acest îndrăzneț furt, a luat măsuri pentru prinderea lui. Priuierea unor bandiți. — Spuneam ori că numai doui din cei patru bandiți, cari au atacat și bă­tut oribil pe sub­ comisarul Pău­­nescu,fuseseră prinși.Azi, grație mă­surilor luate, au fost prinși și ares­tați și cei’alțî doui. Ei se numesc Savu Bărbulescu și Ion Constantin Doi«. Toți s’au Înaintat parchetului, întrunit-«..—Comitetul de iniția­tivă pentru ridicarea a două bus­­turi : lui Chițu și Stolojan, se va întruni mîine în localul Camerei de comerț, spre a aviza la cele mai eficace mijloace pentru deplina reu­șită a inițiativei luate. D. Ștefan G. Saita, secretarul Ca­merei de comerț, va prezida adu­narea. Polițe protestate.—In cursul sâptămânei trecute s’au protes­­tat la tribunalul comercial 42 de polițe. Cea mai mare dintre polițele protestate este pentru suma de la mii lei. O afacere misterioasă. — Gheorgh­iță N. Ploeșteanu, din str. Eroilor, prezintându-se azi în loca­lul circumscripției a III, a cerut a­­jutorul poliției spre a scăpa pe so­țul său care încerca să se sinucidă. Ducăndu-se un sub-comisar la fața locului, a găsit în adevăr pe Nicolae, soțul Gheorghiței, cu un cuțit în mână și cu o adâncă rană la gât. După ce mai intziu i-a luat arma d­n mână, polițistul Fa întrebat de cauzele cari lau îndemnat la sinu­cidere. Nefericitul invoca o boală cronică, pe când soția lui il acuza de de­mență și cerea imediata lui inter­nare într’un ospiciu de alienați. Nu se știe pentru moment care din cei două soți are dreptate, rămâne ca medicii de la spitalul Preda, unde Nicolae a fost internat provi­zoriu, să-și spue cuvîntul. Diverse. — Comptul de gesti­une al Camerei de comerț, fiind terminat, va fi înaintat Curții de corupturi. — Camera de meserii se va în­truni mâine la ședință extra­ordi­­nară, fiind la ordinea zilei mai multe chestiuni importante. — Președintele corporațiunilor unite din Pienița s-a plâns Camerei de comerț contra d-lui I. Grămescu, ajutorul de primar de acolo, care nu voește să țină cont de corporație refuzând chiar concursul ce legea îl obligă să-i dea. D. ministru de interne a fost pus în cunoștință de aceasta. Teatru. — Duminecă, 18 Ianu­arie. In beneficiul artistelor Maria și Lucreția Petrescu, se va juca pe scena Teatrului Național «Copila din flori», piesă de d. Gr. Ventura. Luciu­ us. Giurgiu Crisnă. — Alasta­ eri locuitorul Stancu Mincă Roșia se învoi cu Ni­­culae Turunel, din com­. Chiriaș, ca să-i vândă boii. Lucrul acesta ne­mulțumea pe mama și soția lui Roșu, de­oare­ce singura lor avere erau cei doui boi. După amiazi Ni­colae Turunel veni ca să vadă vitele cu mai mulți oameni din comună la domiciliul lui R­oșiu. Acesta e și cu vitele în fața casei, in vreme ce soția și mama sa se rugau și plân­geau cu hohote să nu vândă vitele că rămân pe drumuri. In acest timp vine și unchiul lui Roșiu, anume Simion Grigore R­oșiu, care a­ do­jeni și-l opri de a nu-i vinde boii; pe de altă parte stărui pe lângă cum­părător ca să renunțe. Atunci, înfuriat,Stancu Mincă Ro­șiu dete o puternică lovitură de bîtă­­ pe spatele mamei sale, și apoi se repezi la unchiul seu lovindu-l în cap groaznic și îm­plântându-i un cuțit în regiunea abdominală, după care criminalul dispăru. Victima căzu în nesimțire. Simion Grigore Roșiu fu dus la spitalul ju­­dețian. Criminalul a fost prins și înaintat parchetului local care an­­cheteaza cazul. Ste la Ateneu. — Aseară la ateneul local, d. P. G. Parizianu, avocat, și-a desvoltat conferința d-sale tratând despre «Plictiseală». Dunăreanul. Ploești Rănire gravă. — Muncitorul Ilie Nicolae, din str. Alexandru Ba­dea, torturându-și nevasta cam des, aceasta a părăsit în cele din urmă domic iliul,stabilindu-se la un m­ediu al săui din str. Trandafiri. Aseară, după ce Ilie Nicolae s’a îmbătat sdravăn, pornește înarmat cu un ciomag și un cuțit, spre lo­cul unde știa că este ascunsă soția sa, cu gând de a pune insistența celor ce­i se vor împotrivi. un adevăr, ajungând la unchiul­ ­ nevestei sale, d. Vasile Petrescu, după ce dă poarta jos, începe să can­te prin curte, voind apoi să intre și în casă. Soția d-nui Petrescu se opune, și dă chiar o palmă lui Ilie Nicolae.­ Atunci acesta lovește cu cuțitul pe d-na Petrescu, rănind-o grav și probabil că faptul ar fi luat proporții mari, dacă nu interveneau , vecinii. Rănita se afla în căutarea spita­lului comunal, iar egresorul arestat.­ Furt. — Erî noapte, băiatul Niță Ștefan, din Poiana, spărgând tej­gheaua cârciumărului Andrei Nico­­lescu, i-a furat suma de 60 lei, împușcă!.­Eri­ seară, la o nuntă din calea­ Târgoviștei, flăcăul Nae Ion­iță, descărcând o pușcă, care era încărcată de mai mult timp, aceasta s’a spart în mâinile lui, rănindu-l într’un mod grav. Pacientul se află în căutarea spi­talului. Moarte subită. — Muncitorul Marcu Serafim a fost găsit mort la locuința sa. Incendiu —Un puternic incen­­t distrus din­ noapte locuința sătea­nului Năstase Radu, din Bădița. —întrunire. - Duminecă se va ține, in sala liceului vechiu, o întru­nire a meseriașilor. Accident nenorocit.—Femeia Anica Dumitriu, din str. Buna-ves­­tire, a fost grav rănită, câzându-i tavanul casei în cap. Ea se află în spital. Cop­ii. Turnu-Măgurele întrunire liberala. — Eil s’a ținut o întrunire a fruntașilor par­tidului liberal, alegator­ ai colegiu­lui I de deputați, in sala hotelului Zotto. Au vorbit d-nîi Constantin C. Pe­trura, candidatul liberal la scaunul de deputat; Ion D. Procopiu, de­putat ; Victor Antonescu, deputat, și C. D. Costovici. Con­ilier­i bătăuși. — Tudor Gostache, din Zlotești, a reclamat că în ziua de 10 corent, consilierii comunali G. Nedelcu, Ion Stoica și St. Leca au intrat forțat în locuința sa și au bătut grav pe un cumnat al lor, anume Marin, care este pe moarte. Persoanele cari și-au­ pus can­didatura la colegiul I de deputat, sunt : G. G. Petraru, liberal; C. Di­­sescu, conservator-can­tacuzinist; N. N. Butculescu, conservator-carpist ; G. Chirițescu, liberal-independent, și Ion P. Eliad, independent. Dorul. ..»Severin Moarte subită.. . Ion Nicoară, în vîrstă de 20 ani, a fost la o nuntă și a petrecut până spre seară acolo. S’a culcat de­vreme și azi dimineață a încetat din viață. C­­rtea cu jurați. — Dumitru Boșoiu, din Strehaia, a fost condam­nat la 1 an închisoare, 600 de­ des­păgubiri civile și cheltueli către Stat fiind­că în ziua de 16 Octombrie 1903 a omorît prin o lovitură cu sapa pe M. St. Horcă. ,*, Barbu I. R. Drăghici, din Igi­­reasa, acuzat că în noaptea de 20 spre 21 Septembrie 1903, a răpit prin violență bani de la Iorgu I. Cucu, a fost achitat. „T Dalmatinul Antonio Sorina a omorît in ziua de 30 Iulie 1903 pe Mih. Efrem prin trădturî cu cuțitul. Curtea l-a condamnat la 7 luni în­chisoare. Some­șanul. Târgoviște Viață lungă.—In ziua de, 7 c., a încetat din viață, în Găești, fe­­meea Aurea Protopopescu, zisă și Stărostoaia, în etate de 102 ani. Numita a fost sănătoasă până în ultimul timp. Epidemie.—In Brănești s'a de­clarat tusea convulsivă. Condeiu. Tulcea Sălbătăcie. — Locuitorul Ion Prica, din Satu-Nou-Macin, a fost găsit pe drum în nesimțire, bătut și rănit într’o stare oribilă. Bâttuindu-se că autorul acestei monstruoase fapte ar fi consăteanul său anume Colin Gh. Conda, care nutrea de mult timp o ură neîm­păcată contra victimei, autoritățile l’au arestat imediat. Luat de scurt, Colin a mărturisit faptul: Victima, într’o stare disperată, a fost dusă la spitalul din Măcin, iar agresorul arestat. Vinătorre oficială.­ Prefec­tura de județ a fixat zilele când se vor face vînătorile oficiale In ju­deț ast­fel : comuna Telița in zilele de 20—21 Ianuarie; Somova 18, A­­gighio) 19—20 , Toxos 24, 25, Satu- Nou-Tulcea 25, Parc­hiș 17, 18, Câșla 18, Nicolițe­ 20. 25. Din partea ministerului domenii­lor va lua parte șeful ocolului silvic respectiv, iar din par­tea celui de interne reprezintanții autorităților administrative. Este permis a se vina numai lupi și vulpi. Diverse.— Sâmbătă seară a so­sit în portul Tulcea vaporul de spart ghiață «Mîntuirea», proprietatea soc., d­e asig. «Generala», venind din Su­­lina, de unde a plecat încă de Jouî. Vaporul și-a continuat călătoria spre Galați, având a sparge în dru­­­mul sau ghețurile aflătoare la Cetat și Isaccea. Imediat după trecerea lui navigația va reîncepe. Leandru. UN SFAT PE ZI Pomadă pentru buzele crăpate. —Se ia cerat fără apă, 15 grame ; onguent ptyrax, 5 gr. ; sal dl, 1 gram ; tintură de toiu, 25 pică­turi. Amestecă. Curier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Furt in tramvai Acum vr’o două luni, d. I. Hai­movici, comerciant din Capitală, fiind într’un vagon al tramvaiului, ce circulă pe calea Dudești, observă la un moment dat că i­ s’a furat din buzunarul hainei un portofel cu 800 lei. Reclamând poliției, se constată că autorii furtului sunt vestiții pun­gași de buzunare Tănase Georgescu zis’ și Constantine­cu, și Gh. Ștefă­­nescu cari se aflau în același va­gon cu d. Haimo­vici. Ei au fost imediat arestați și dați judecății. Procesul lor s’a înfățișat ora îna­intea secției III a tribunalului Ilfov care a condamnat pe Tănase Geor­gescu la 1 an lum. de închisoare, iar pe Ștefănescu la un an. *. * Un comerciant necorect Secția a 2-a a Curții de casație a respins era recursul lui Răducan Constantinescu, comerciant din Slo­bozia, condamnat la o lună închi­soare. Faptul pentru care a fost con­damnat constă în aceia că un țăran dându-i o hârtie de 100 lei spre a opri costul unor lucruri ce cumpă­­­rase, Constantinescu nu numai că nu i-a dat restul, dar l’a și bătut. Recursul i-a fost respins ca ne­susținut. Grefier, drept, spune că s’au luat locuri pe nume fictive.­­De aceea, d-lul e hotărît să tae în carne vie, spre a stîrpi pro­­prietăți­e«pe nedrept uzurpate. D. Buescu spune că școlile de a­­griculură nu și-au ajuns rezultatul dorit. De aceea ar trebui să lij se dea o spai mare atențiune. D. Stoicescu răspunde că menirea școalelor de agricultură a să dea a­­gricultori buni, iar nu funcționari. Astă­zi avem mulți absolvenți de ai acestor scoale administratori de mo­șie și buni gospodari. Sa pune la vot proiectul In În­tregime, dar votul râmâne nul, Ca­mera fiind descompletată. Ședința se ridică la orele 3 jum. SElsr-ânT-CT și Ședința de la 13 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2.30 m., sub președinția d-lui P. S. Au­relian. Pe banca ministerială se află d-ni. Al. Giani, ministru de justiție ; V. Lascar, ministru de interne. Prezenți 77 d-nn senatori. Se citește sumarul ședinței pre­cedente, care se aprobă. D. senator St. Filipescu spune că încă de la 18 Noembrie a anunțat o interpelare care s’a amânat pen­tru după vacanță și cere a i-se fixa ziua, când o va putea desvolta. D. președinte Aurelian roagă pe d. Filipescu ca să-și o desvolte Vi­neri, dar fiind­ că în această zi va vorbi și d. Vericeanu, atunci să o amâne pentru Sâmbătă. Interpelarea e fixată pentru Vineri, 16 curent. D. Președinte roagă pe d-ni 2 se­natori să bine-voiască a trece In secțiuni spre a se urma cu studie­rea proectului de reorganizare a co­munelor. Ședința publică se ridică la orele 2 și 40 im., anunțându-se cea vii­toare pentru mâine,­la orele 2. 0 escrocherie complicată Sunt aproape doui ani, de când d. Tintoffi, comerciant In str. Matei­ Voevod și proprietar a mai multor imobile din Capitală, fiind creditor ipotecar rangul II cu 6000 lei al unui domn Gheorghiu, a cărui imobil era ipotecat în rangul I, cu suma de 2.400 lei, unui bărbier anume Const. Georgescu, din str. Sf. Apostoli No. 33, conveni cu acesta din urmă să-î plătească suma ipotecară și ast­fel să renun­e singurul creditor. Bărbierul primi modul acesta de tranșare și însoțit de d-niî Țintoiu. Gheorghiu, proprieterul imobilului și un samsar anume Nițescu, se duse la tribunal pentru a autenti­fica actul de subrogațiune, prin care se radia ipoteca. La tribunal însă, președintele a­­mâna autentificarea pe a doua zi. In urma acestei amânări, samsa­rul Nițescu, care poseda actul de subrogațiune făcut în toată regula, propuse atât d-lui Țintoiu cât și bărbierului, să nu mai aștepte ziua de mâine ci si radieze ipoteca prin poliță. Nițescu reuși să-l convingă repe­de pe amândouî. D.­­fintoiu dădu bărbierului o sumă oare­care în numerar, și o poliță în valoare de 2480 lei, soco­­tind­u-se și procentele, prin care se radia ipoteca. După un timp oare­care d. Țin­­toiu achită polița ce o dăduse băr­bierului. Ast­fel d-sa râmase singurul cre­ditor ipotecar a imobilului d-lui Gheorghiu cu suma de aproape 9000 lei. Maî zilele trecute însă, mare­au surprinderea d lui Țintoiu, când primi o citație prin care se vezu acționat în judecată, pentru a achita suma de 2480, ca datorită de d-sa bărbierului prin actul de subrogație pentru radiarea aceleiași ipoteci. Ce se întîmplase ? Nițescu, care oprise la el actul de subrogație, după ce se informă de achitarea poliței d-lui Țintoiu, se prezentă la bărbier și râu și prin vorbe să-i convingi a solicita sum­a de 2480 ca neplătită, cedându-i în scopul acesta actul de subrogație în schim­bul a două creanțe câte 200 lei fie­care. D. Țințoi­l revoltat de necinstea băbierului, se presintă la el, cerșin­­du-i cont și amenindu-i că va do­vedi prin martori radiarea ipotecei. Bărbierul atunci spuse d-lui Țin­­țoiu toată afacerea, arătând că sam­sarul Nițescu a înjghebat totul. El însă adaugă că va mărturisi totul la tribunal numai dacă Țin­­toiu îi va da 1000 lei. D. Țințoiu constrîns, promite suma și dă bărbierului întâlnire la berăria Comșa, ca să-i aducă banii. Plecând de la bărbier însă se duce direct la d. Alim­ănescu, co­misarul circ. 15, căruia îi destitui întreaga afacere. D. Alimănescu îl sfătui să se pre­zinte la locul întâlnire­ și să-î nu­mere banii, ca ast­fel să poată prinde pe escroc asupra faptului. Lucrurile au urmat așa cum au fost puse la cale. Luni noaptea, la ora întâlnire­, d. Țintoiu dădu bărbierului,Gheorghiu o poliță de 800 lei și 200 în bani, iar Gheorghiu îi înmâna o chitanță subscrisă de el în care arată escro­cheria samsarului Nițescu. In momentul însă când bărbierul încasa banii de la d. Țintoiu, a­­păru și d. comisar Alimănescu, care aresta imediat pe escroc. In același timp a fost arestat și samsarul Ni­țescu, iar eli cei doui escroci au fost înaintați parchetului. Parchetul i-a pus în libertate, deschizând însă acțiune publică contra lor. Cu­ instrucția afacere! a fost în­sărcinat d. judecător Săbăreanu de la cabinetul 3. Ca l­iga CORPURILE LEGIUITOARE CAMESA Ședința de la 13 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 d. a., sub președinția d-lui M. Fe­­rechide. Prezenți 95 deputați. Pe banca ministerială d. G. Stoi­­cescu, D. Stavri Brătianu întreabă când va fi pusa la ordinea zilei interpe­larea d-sale adresată d-lui ministru de justiție. D. Ferechide râspunde că Jonî. D. N. T. Popp cere să se pue mai mare grabă în publicarea dez­baterilor Adunării. D. Ferechide râspunde că întâr­zierea se datorește oratorilor, cari nu-și corectează discursurile la timp. D-sa va lua măsuri pentru îndrep­tarea acestor neajunsuri, începe votarea pe articole a pro­­cetului de budget al ministerului de domenii. La art. 3 d. Marin Petrescu spune că cifrele să se pună în bloc, iar nu în paragrafe deosebite. D. Stoicescu râspunde că prin a­­ceasta se fixează mai bine rolul diferitelor servicii, cari, altmintrerea nu și-ar putea ajunge scopul lor. Ü. C. Brătianu spune că trebue mărită suma pentru cumpărarea vi­telor de prăsilă, pentru ca să se poată obține rezultatele dorite pe o scară mai întinsă. D. G. Stoicescu râspunde că nu s’a putut mări suma, din cauza mij­loacelor restrînse. Pe viitor va da o mare publicitate vînzărei vitelor Sta­tului, spre a le putea pune la înde­mâna tuturora. D. M. Petrescu se ocupă de pă­mânturile din Dobrogea și combate măsurile luate de a se face un re­­censămînt al pământului de acolo, măsuri ce au dat naștere la nenu­mărate neînțelegeri. D. ministru Stoicescu explică ces­­tiunea stăpânire­ pe nedrept a pă­mânturilor din Dobrogea. Astâ­zi abia se poate raspunde cererilor pen­tru împroprietărirea țăranilor din cauza lipsei de pământ. De aceea trebuia să facă un recensămint, ca să se vadă cine stăpânește pe ne­drept pământul, care trebuia să re­intre in patrimoniul Statului. Intr’un an de zile, s’au adus în posesiunea Statului peste 12.000 hectare de pă­mânt. D. Pană Buescu spune că ar fi mult mai bine ca administrațiunea domeniilor din Dobrogea să fie stră­mutată la București. Printr’aceasta s’ar face o economie mai mare. D. Marin Petrescu se declară ne­mulțumit de răspunsul d-lui Stoi­cescu. Arată origina dreptului de proprietate în Dobrogea , și în­treabă ce vor face proprietari­ cari posedă pe nedrept pămînt acolo. V. Stoicescu răspunde că serviciul administrativ al Dobrogei depinde de ministerul domeniilor și func­ționează în afară de acest departa­ment ca și serviciul sil­vic,bunăoară, pentru că numai așa își poate a­­junge scopul. In ce privește cestiunea pămîntu­­rilor din Dobrogea, stăpluite pe ne­­ lucruri din toata lumea Duel american.?— Ziarele maghiare anunță că dr. Kalm­a­­naczhelyi, candidat de avocat din orașul Debrețin, avuse, din cauza unei fete un duel american, în care a avut parte de bila neagră. In ziua finală pentru sinucidere, în loc să-și cumpere un revol­ver, și-a scos un bilet pentru A­­merica și a plecat. Tinerul a a­­nunțat într-o scrisoare pe tatăl său despre motivele plecărei. Statistica universitați­­lor american­e.­­ După o statistică publicată de guvernul Statelor­ Unite nord americane, 5468 studenți urmează cursurile de la universitatea Harvard, 4256 de la universitatea din Chicago, 5352 la cea din Columbia; după aceasta urmează universitățile din statele Michigan, California, Min­nesota, Yale, etc. La universi­tatea din Harvard predau cursu­rile 533 profesori, la cea din Co­lumbia 504, la universitatea lui Johan Kopkinks, 147, la cea din Indiana 65, etc. Finanțe, agricultură și comercia București, 13 Ianuarie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1881-88 5V, lei 1001,­e— 101, id. 1892-93 5 °/„ iei 99»/,—100’/,. id­. de 32'/, mih 4»/,Tex 887,-88»/,. id. de 50 mii. 4» „ iei 88»/,—897«­­id­. de 274 mii. 4% iei 897,-90. Obligațiuni com­. București 4% lei 85—857,­Oblig. Cred. jud. și com. 5*/» tei 100*,V—101. Func. rurale 5»f„ lei 100—100'/,, V. de 4“ , ie! 9iVe­ 915/,­ Urbane­ Bu­­curești 570 lei 90*/,­907/9­­idem Iași 5»/, lei 85 -857.. Acțiuni : Banca Națională 2440 — 2450 lei.Banca Agricolă lei 268—270. Banca de Scont lei 116—119. Socie­tăți de asigurare : Dacia-România lei 438—440. Naționala lei 440—442. Monede : Napoleonul lei 20.15. Cor. germană lei 24.70. Florinul lei 2.11. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—6 °/o-Banca Agricolă 6-8%. Casa de depuneri 5’/, o/o- Devise : cek Londra 25.43»/, ; cek Paris 101.7»! cek Viena 106.— ; cek Berlin 124.127,; cek Belgia .—. Trei luni: Londra 25.20—, Paris 100.327,­ Berlin 123.25. Cota val­oril­or române in străinătate Frankfort.— Renta de 5»/0. 99.80. idem 4J/o 88.70. Paris.-Renta de 5%, 100.10, idem 4»/, 89.70. rferlin. — Renta de 1892—93 5% 99.90, idem de 1890 4’/o 88.75, idem de 1894 4°/0 8S.10, id. de 1896 4»/„ 88.10, id. de 1898 4°/, 88.10 Comu­nale București 94.80. Cota valorilor streine Consol id. engleze 8S—. Renta franceză 97.77, renta italiană 102.35. Banca otomană 589, lozuri otoman 128.50. Cent­ale Tactica marelui hausist Armour de a produce pe de o parte urcări însemnate prin acapararea stocuri­lor disponibile și pe de altă parte de a realiza profiturile prin vînzari indirecte, transpiră și astă­zi în con­ținutul depeșilor burselor ameri­­­cane. La New­ York, tendința pieței a suferit o reacțiune simțitoare în sensul de scădere, dorința posesori­­­lor fiind de a realiza. La Chicago de asemenea cursurile scad din cauza refuzului hausiștilor să sus­țină piața. Această dispozițiune a hausiștilor americani se explică și de știri mai favorabile locale și externe care cir­culau prin piețele comerciale. Situa­­țiunea politică e azi mai liniștitoare, timpul a devenit mai favorabil re­coltelor, iar tendința piețelor euro­pene e cu totul calmă. Toate aceste circumstanțe au convins pe hapsiști să realizeze în așteptarea evenimen­telor noi. Cursurile burselor­ europene so­sesc de asemenea în scădere aproape generală, cu tendința slabă și cu cerere mai puțin animată. Ultimul buletin al bursei din Brăila notează următoarele vînzari și cur­suri de la 1 până la 10 ianuarie cu­rent : Grad de 747,—787, kgr. vag. 22 cu lei 13,10—14.25 °­, kgr. Porumb de 77­7, kgr. vag. 1 cu lei 9.20 »­, kgr. Cincuantina de 777,—787, kgr­­vag. 6 cu lei 9,927,—IA 65•­, kgr. Orz de 55—587, kgr. vag. 5 cu lei 7,60 — 8,50% kgr. Orzoaica de 65 kgr. vag. 1 cu lei 9,50 % kgr. și orez de 42 kgr. vag. 1 lei 7,50 % ki­ kgr. Pe ziua de 10 Ianuarie la Cons­tanța s-au vândut următoarele ce­rcule * Orfiz (kgr. 10,000 cu lei 8,60 %­, kgr. Porumb nou kgr. 35,000 cu lei 9,50 kgr. și orz vag. 10 cu lei 8—9­7­ kgr. Uzime depeși Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 12 Ianuarie. Grâu de Apr. cor. 7.86 urc. 2 h. Secară,, „ ,, 6.59 invariabil Ovez „ „ „ 5.50 urc. 2 h. Porumb „ „ 5.30 urc. 2 k. Colza „ „ 11.40 invariabil Berlin, 12 Ianuarie. Grâu de Mai mărci 166.75 scă. 75 c. Secară „ 13­5.75 scă, 1 m. Paris, 12 Ianuarie. Grâu de Mart. fr. 21.30 urc. 5 c. Făină ,, ,, „ 28.90 scă. 5 c. Uleiü de colza „ 49.25 urc. 25 c. New-York, 12 Ianuarie. Grâu disp. cent. 947, sca- V« c. Grâu de Maî ,, 91*/, scă. 1 c. Porumb „ 55— scă. 7, c-Chicago, 12 Ianuarie. Grâu­ de Maî cent. 79*/, scă. 2 c. Grâu de sus. ,, 81% scă. 7, c. Porumb „ 477« scă. 7, c. Anvers 12 Ianuarie. Coiza disp. cent. 227, invariabil Naveta disp. cent. 21% » Ancheta industriala Ministerul domeniilor a scos de sub tipar lucrarea cu privire la an­cheta industrială, întocmită de către serviciul statistic de pe lângă acel minister, sub direcția d-lui Colescu. Lucrarea cuprinde 2 mari volume, unul care se ocupă cu marea indus­trie și al doilea care se o­upă cu industria mică și cu cea mijlocie. Aceste doua volume vor fi prece­date în curînd de o introducție ex­plicativă, conținind : 1) Expunerea tehnicei anchetei industriale ; 2) a­­naliza rezultatelor obținute ; 3) ca­pitalul special asupra­ industriei ex­tractive. Ambele volume cuprind nu toai rezultatele statistice ale anchetei. Restul anchetei, cu privire la sta­rea noastră economică va forma o­­biectul unor studii speciale sub forma de monografii. Volumul 1 cuprinde clasificarea a industriei mari în 16 clase. Din statistică reese că avem ac­tualmente în țară 625 fabrici. După acestea urmează un reporter nomi­nal pe județe și comune și cu fa­bricile aflate acolo. Tabelele statis­ticei cuprinde în primul loc situa­ția geografică a fabricilor, forța mo­trice și numerul lucrătorilor între­buințați. Mai există un tablou care arată gruparea așezămintelor după datele înființărei. Din aceste date se constată că din cele 625 fabrici mari, 236 au fost înființate înainte de 1886 ; 167 s’au înființat între anii 1886—92 și 222 de la 1892 încoace. Capitalul învîrtit în aceste fabrici se urcă la suma de 247 000 000 lei, în acest capital nu intră și capita­lul de faliment. Aceste fabrici întrebuințează ma­terii prime în valoare de peste 121 milioane lei. Din aceste materii se introduce din străinătate pentru suma de 25 milioane, iar restul de 96 miloane se furnisează din țară. Valoarea făinei măcinată de către morile mari se urcă la peste 50 mi­lioane lei ; cheresteaua lucrată în fabricile mari la peste 15.000.000 lei ; sticlăria iar la peste 15.000.000 lei ; zahărul la peste 11 milioane ; postavurile la peste 2 milioane ; ar­ticolele de frîngherie la peste 1 mi­lion ; hârtia 3 milioane ; petrolul la început 3.200.000, benzina 3 mi­lioane lei , uleiuri minerale 3 mi­lioane lei și 28.000.000 tutunurile. Personalul întrebuințat la aceste mari fabrici se urcă l­a 40.000 lu­crători, dintre cari 30 000 români, iar restul străini , 140 fabrici au și instalații de lumină electrică. Valoarea producțiunea fabricelor este de peste 231.000.000 lei. D’ale doctorilor. Bolnavul. — Care va să zică, doctore, trebue să mi se facă o­­pe­rație. Chirurgul, pe gânduri.— De­pinde , ești bogat ? ♦ Decorațiile ca trebuiau să se acorde la 1 Ianuarie, se­­ 6te acorda la 14 Martie, cu prilejul aniversare! proclamarea regatului. ♦ D. V. Lascar, ministru de interne, a fost decorat de prințul Bulgariei cu «Meritul civil» în gradul de mare­ cruce, iar nu de ofițeri, cum s'a spus. ♦ Am anunțat că la 18 e., US d. a. se va inaugura Asilul clă­dit de societatea «Regina Elisa­­beta», pe șoseaua Filantropia din București, pentru bătrânii săraci ori infirmî. Ceremonia va fi prezidată de către M. S. Regina, asistată de de A. S. R­ Principesa Maria. Azilul deja adăpostește 52 bă­­trâni. ♦ Colegiul electoral al comu­nei Pogoanele (Buzău) a fost con­vocat pentru ziua de 8 Februarie spre a procede la alegerea noui­­lor membri în consiliul acelei comune. ♦ Asociația femeilor române «Sprijinul» face cunoscut mem­brelor sale, lucrătoare, croito­­rese, uingere etc., care au nevoe de lucru, să vină să se înscrie din nou, în localului societății str. Sf. Gheorghe-Nou No. 17. înscrierile se fac în toate zi­lele, la orele 2 — 4 d. a. Nu se cere nici o taxă. Se pot înscrie și lucrătoare cari nu sunt mem­bre. ♦ Consulatul austro-ungar din Iași a avizat autoritățile noastre despre plângerea ce a primit de la directorul ziarului «Allgemeine Zeitung» din Cernăuți, cum că redactorul său, d. Philipp Menc­­zel, trecând prin România, la in­­trarea sa din Rusia la Ungheni, ar fi întâmpinat greutăți și pie­dici de la un funcționar de acolo. ♦ Societatea centrală agricolă va ține adunare generală în ziua de 24 ianuarie, la orele 2 d. a. ¥ Au fost transferați intre dîn­­șii d-nii Gh. Săvescu, sub-comi­­sar la T.­Frumos și I. Văideanu, sub-comisar la Tecuciu. ♦ D. Constantin G. Stoicescu, fiul d-lui ministru al domeniilor, a obținut eri diploma de doctor în drept la facultatea din Paris. Tesa d-sale a tratat despre «Îmbogățirea fără cauză». ♦ D. Panait Săvescu a fost reales președinte al consiliului de administrație al Regiei mono­polurilor Statului. ♦ D. Iorgu David Davidescu, din Focșani, a lucrat în lemn un traforaj care reprezintă un proeot pentru monumentul «Unire!», ce e vorba să se ridice în acel oraș. ♦ In județul Constanța se va organiza o expoziție de mânzî în luna Maiu. ♦ Sub titlul: Din viața ma­hometanilor, «Ziarul Călăto­riilor», care va apare Marțea vii­toare 20 c., va începe publicarea unuii interesant și instructiv stu­diu de moravuri, datine, obice­iuri și credințe cu privire la po­porul musulman. ♦ Administrațiunea Casei bi­sericilor răspunzând primăriei Capitalei că nu ține să aibă con­trolul asupra epitropiei bisericei armene din Capitală, această bi­serică va rămâne tot sub contro­lul primăriei. ♦ «Sindicatul ziariștilor» va da Sâmbătă, 7 Februarie, un bal mascat «seccesion» pentru în­groparea carnavalului.­­ Consiliul inspectorilor ge­nerali de pe lângă ministerul lu­crărilor publice s’a întrunit la acest minister, sub președinția d-lui ministru Em. Porumbaru, și s’a ocupat cu formarea tablo­ului de înaintările cari urmează să se facă în corpul teh­nic, in cursul anului 1974. Consiliul inspectorilor generali își va continua lucrările Lunea viitoare. ♦ D-nii profesori dr. I. Can­tacuzino și dr. V. Babeș, mem­bri în consiliul sanitar superior, au fost însărcinați să studieze și să-și dea părerea în privința apei potabile și a filtrelor din orașul Sulina. ♦ La 10 Martie viitor se va deschide în palatul Ateneului a treia expoziție anuală a societa­­tei «Tinerimea artistică», de sub înaltul patronagiu al A. S. R. Principesa Maria. Toți artiștii pictori și sculp­tori, cari vor vroi să ia parte la această expoziție, vor trebui să-și trimită adesiunile lor, între 15 Februarie și 1 Martie, secreta­rului societăței d. Sp. Strimbu­­lescu, str. Aredio 7. ♦ Direcția generală a servi­­ciului sanitar a cerut din nou primăriei Capitalei să dea ordo­nanță pentru punerea de botnițe la câini. ¤ La primăvară se vor împro­prietări în Dobrogea vr’o 800 ve­terani. ¥ I. P. S. S. Mitropolitul Pri­mat, simțindu-se mai bine, se va întoarce la 25 c. la București. ♦ Mâine se vor face alegerile unor senatori la col. I de Argeș și Tecuci, iar de deputați la col. I de Teleorman, Tutova și Vas­­luiu. ♦ Scriitorul francez Catulle Mendes a plecat prin Constanța la Constantinopole, unde a sosit alaltă­ seară și unde va ține o con­ferință asupra «Poesiei franceze». ♦ EK­ AA. LL RR. Prinții moștenitori au luat dejunul la palatul regal. imtamiLar f Um­­t an­ulala Moarte subită Luni, pe la orele 12, un bătrân In vîrstă ca de 70 a ni, căzu de­odată jos, in calea Moșilor în dreptul ca­sei cu No. 351 ș­i încetă la moment din viață. Cadavrul a fost dus la morgă, iar cu toate cercetările făcute, nu i s-a putut încă stabili identitatea. Atentatul din str. Lucaci D. maior Anghelescu, din strada Lucaci No. 23, a reclamat Luni po­liției că a descoperit sub scara pim­­niței, mai multe focare cu cârpe îmbuibate în gaz, cu fitiluri fixate, dar cari erau stinse. Cu toate cercetările făcute nu s-a dovedit încă autorul acestui atentat. Explozia din drumul de fier Niște conducte de gaz de la va­gonul lit al căilor ferate, făcând ex­plozie, au rănit la cap pe Nițescu Gheorghe, bucătarul acelui vagon. Sosit în București, el fu trans­portat la spitalul Filantropia, încercarea de sinucidere din str. Sculpture! O femee anume Lina Niculescu, în vârstă ca de 22 de ani, fostă servitoare la d-na Grozovici, din str. Sculpture! No. 20, ducându-se Luni ca să-și ia bagajele ce-i râ­­măseseră acolo, a fost sechestrată într-o cameră din etajul I, de către sus-numita d-nă, sub­ pretext că i-a furat mai multe obiecte. De frică nenorocita servitoare a deschis fereastra și s’a aruncat la curte, de la o înălțime ca de 8 m­tri. Rănită la cap, mâini, și peste tot corpul, ea fu transportată la spitalul Filantropia. INFORMATION­ MIERCURI ♦ Toate persoanele cari vor cumpéra Veselia ce apare mâine •Jouî, 15 Ia­nuarie cor. și vor trimite cuponul din pag. Vii, vor concura in mod gratuit prin tragere la sorț la ur­mătoarele două premuri: Un ceas de aur pentru damă. O elegantă Zahar­niță de cristal și argint plaqué. ♦ D. Sutard, directorul socie­­tatei «Standardt Oeil!» însoțit de d-ni. Levis Hamilton cu soția, Lufkin cu soția și Page, au so­sit în Capitală și Lun! seară au dat un banchet în sala de mar­moră a hotelului Bulevard, la care au luat parte d-niî Tache Io­­nescu, maior Socec și Bocșoi cu soțiile. Banchetul a durat până la o­­rele 12 lum. noaptea. ♦ Sunt inexacte știrile date de unele ziare despre boala Prințu­lui Leopold de Hohenzollern, fratele M. S. Regelui, și a Prin­țului de Wied, fratele M. S. Re­ginei. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Ministrul instrucțiunei pu­blice a trimis directorilor de școli secundare și primare din țară o circulară prin care îi in­vită să-i comunice dacă în șeo­lile ce dirijează se află în mâi­nile elevilor cărți netimbrate, arătând tot­o­dată numele auto­rului și numărul exemplarelor găsite netimbrate. ♦ Ca profesor de violoncel la conservatorul din Iași a fost an­gajat cu contract pe 3 ani, d A. Moldowioh. ^tixl tixilitstxe ¥ Sub­ locol. Stravolca C. din reg. 1 artilerie «Carol I», împli­nind 6 luni de lipsă de la corp pe ziua de 23 Noembrie 1Ö03, s’a trecut pe această zi în pozi­ție de disponibilitate pentru in­firmități timporale provenite In

Next