Universul, noiembrie 1904 (Anul 22, nr. 302-330)
1904-11-26 / nr. 326
AMIL XOîs No* $28 Tineri 20 Noem’brie 19045 Bani fu Români^* 10 Bani fu străinătate Calendar pe anul 1904 Ortodox Joul. 85 Noembri*. — 1 Martira Ecaterina și M. Mercuriu. Catolic Joul. 3 Decembrie.-Concepțiunea M.ri*î. Soarele răsare 7.24 , apune 4 19 București, 25 Noembrii încurajări speciale industriasi Ib afară de incurajările generale și de avantagiile de transport de care vor putea beneficia toate industriile fără deosebire, proiectul pentru modificarea legei încurajării industrie și a prevede încurajări speciale pentru industriile următoare: Bazalt și ceramica, brichete și aglomerate, ciment și var, conserve, derivate de produse agricole și silvice, hârtie și celuloză cu derivatele, metalurgie și montagiu, mobile, paste alimentare, netroleți și derivate, produse chimice, stearina, săpun și luminări, tăbăcarie, țesături și pâsle, zahăr și glucoză, uleiuri vegetale și animale, instalații electrice pentru distribuire de forță motrice. Dar și alte industrii noul vor putea beneficia de încurajările speciale, Intrucât vor dobândi acest drept printr’o decizie a ministerului industriei, cu avizul conform ai comisiei industriale și cu aprobarea consiliului de miniștri. Atelierele de confecțiuni și reparațiuni nu vor intra în prevederile încurajărilor speciale. Iată acum în ce vor consta aceste încurajări: Orice așezământ industrial din această categorie, și deja întrebuința o forță motrice de cel puțin 5 cai putere, un minimum de 15 lucratori permanenți zilnic timp de 6 luni pe an și va proba că a cheltuit cel puțin 25 mii lei exclusiv în mașini și aparate speciale industriei sale, se va putea bucura pe timp de cel puțin 8 ani de scutiri de taxe vamale pentru mașini și accesorii necesare priv*d instalări, cum și de scutiri ori reduceri de impozite Către Stat, județe sau comune. Scutirea de taxe vamale se va acorda numai pentru mașinale și accesoriile cari nu se fac în țara și numai întrucât vor fi importate din țările cu cari avem convențiuni de comerț. Pentru combustibile nu se va mai acorda nici o scutire de taxe variase. In ce privește scutirile de imposite, ele vor fi integrate pe cei 8 ani dintâia, dacă după primii patru ani 50 la suta din lucratorii și personalul fabricat vor fi români... (N’ar fi oare mai bine sa se prevadă ca 50 la suta din totalul salariilor să revină lucratorilor și personalului român ? N. R.) Scutirea de imposite se va putea prelungi pe alți 8 ani, în modul următor : Prima perioadă de 4 ani de prelungire vor plăti 30 la sută din impozite dacă vor avea 60 la sută lucrători români la sfirșitul celor 8 ani d’Intern ; a doua și ultima perioadă vor plăti 50 la sută din imposite, dacă la finele primilor 4 ani din perioada de prelungire vor avea 75 la sută lucrători români ; proporția se înțelege obligatorie pentru toate categoriile de ocupați util în fabrică,—și în ea vor putea intra și acei lucrători cari, fiind născuți în țară, nu sunt supuși vre-uniei pretențiuni străine. In sfîrșit ministerul va putea acorda excepțiuni de la regulele de proporție stabilite, când se va constata că nu se pot găsi în țara lucrători speciali și ca formarea lor întâmpina dificultăți independente de voința industriașului. Toate aceste avantagii se vor putea refuza, în cazul când vor exista deja cel puțin două fabrici similare îndestulând consumația țarei : se vor putea acorda, în acest caz, numai pentru fabricele cari vor exporta fabricatele lor. Refuzul, in tot cazul, va trebui să fie bazat pe avizul afirmativ a cel puțin jumătate din Camerele de comerț din țară. Vom termina această analiză cu dispozițiile privitoare la comisia industrială, la controlul fabricator și la asigurarea lucrătorilor, întâmpina prea mari dificultăți din partea opozițiunei, atunci primul proiect de lege care va veni în discuție va fi indemnitatea budgetară Dacă guvernul va fi în posesiunea acesteia, atunci soarta Camerei actuale va fi ca și sigilată, deoarece dacă opoziția va voi și atunci să facă peste putință dezbateri normale, va urma cu siguranță apodictica disolvarea Camerei deputaților și facerea de noui alegeri. Congres in contest, alcoolismului Comitetul executiv al congresului internațional antialcoolic a ținut, aici o ședință sub președinția membului C merei magnaților dr. Otto Schwarzer de Bibarez, în care secretarul general dr. Stein a anunțat că ținerea congresului a fost fixată definitiv pe zilele de la 12—16 Septembre la Budapesta. La oongres vor ține discursurile festive din Legren (Pans) și profesorul universitar timber (München) iar chestiunile mai importante vor fi discutate de Lombroso, Van der Veide, etc. Textul inovațiunilor la acest congres va fi tipărit în mai multe limbi culte. Atentul In contra unui președinte de Curte Alaltaseară un atentat s’a săvârșit în contra președintelui Curții de anei din Debrețin, Nicolau Szűcs. Acesta întorcându-se de la orele 8 luni seara, acasă împreună cu soția sa, la poarta unei case îl pândeau doar indivizi. De oda sa resună, detunătura unui revolver. Din fericire glonteie nu nimeni pe președintele. Până acum poliția n'a putut pune mâna pe atentator. Rămășiig fatal Din E *sd se anunță : Țăranul Tudor Albu din comuna Csarnokhaza puse rămășag cu m» mulți consăteni, că va ba dintr’o dată un litru și jumătate de rachiu. El câștigă rămășagul, dar încetă din viață in aceiași zi, în urma sesiunilor organelor interne. Rontă sângeroasă Din Bila, se anunță : In rasa țăranului Ioan Mayer, se serba atastaeri o minte, la care luaseră parte mulți invitați. Intre aceștia se afla și bogatul țăran Stefan Müller, din comuna Szentivia, împreună cu soția sa și cu flăcăul Anton Szafier, din R*m. Acesta isi petreu seara întreagă în societatea soției lui Müller, care văzând că Szaffer incepe sa devină impertinent, chemă pe soțul ei și-l rugă sa alunge pe acel tîner Müller sumă pe Szafier să pleca, dar acesta scoase un cuțit și-l impânta în oieQiul lui Müder, care căzu jos Săldat în sânge și după o oră își dădu sufletul, între chinuri grozave. Criminalul a fost arestat, Crisati,cat până la altitudinea de 7.132 metri. Din aceste regiuni, d-na Bullock- Workmann a a dus numeroase fotografii și conferința a fost cu atât mai interesantă cu cât a avut ajutorul proecțiunilor electrice. O picioare fără brațe Acum cățiva ani s’a născut în orășelul Payerne, din cantonul Vaud, o fetiță fără brața. Copilița se servea cu atâta dibăcie de picioarele ei spre a scrie și a desena, ia cât la vîrsta de 10 ani a fost trimeusa la școala de arte frumoase de la Geneva. Astâzi, d-șoara Aimée Rapin ocupă un loc însemnat printre artiștii din Elveția. Una din purbe sale cele mai celebre e Ceasornicarul. In toate pânzele sale, d-șoara Aimée Ra pin unește cea mai mare stocalitate cu cei mai vin simți ai în st al naturei. Compozițiile ei, din punctul de vedere al execuțiunei, al coloritului. »1 armoniei, nu lasă nimic de dorit. Artista fără mâini face și pastele și câteva portrete in basrelief. ÎJa sa oșordă dn Furnic? in Africa germană (Vezi explicația) 86 Bin Ungaria (Corespondență part. s ziarului ‘Universul» Budapesta, 23 Noembre. Lansația politicii Camera deputaților cu se va întruni Vineri, după cum s’a hatorit mai întâiă ci la începutul săptămânei viitoare. La caz că constituirea biuroului camerei pentru sesiunea a patra nu va cr^nöTfermite o femee exploratoare.—PIctoase fârâ brațe Acei cari cred că femeile fug de primejdii se înșeala. Și femeile, ca și bărbații, par a fi îmboldite de aceeași dorință a căutărei emoțiilor necunoscutului și nu același entusiazm țin a împărtăși omenirei paoinice impresiile și rezultatele—chiar științifice—ale cercturilor lor. O dovadă despre aceasta ne-o dă fapta unei americane. Este vorba de d-na Fanny Bullock- Workmann, care se poate mândri de a fi c*a d’inéiu f*mee care a călcat pe virfurile munților Himalaya. îndrăzneață exploratoare a ținut acum câteva zile, la Sorbona din Paris, o conferință in care a povestit ascensiunile ei pe Himalaya. D-na Bullock-Workmann este originară din Boston, dar este engleză prin domiciliu. Însoțită de bărbatul său,—eScî călătorește totdeauna cu bărbatul său, un doctor în medicină care a preferat practicei artei lui întâmplările pasionate ale vieței de explorator—d-na Workmann s’a dus la picioarele munților Himalaya și și-a jurat de a fi cea d’intâiu femee care să urce coamele uriașului Gaarizankar. Ea s’a întors zile trecute, după ce a petrecut două ani la frontiera Turkestanului și după ce a suit șapte vîrfuri, a trecut patru văi cu zăpada, a explorat ghețarii Kra-Korum și s'a urz at moșorovi de furnici în Africa germană — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi, reprodusă dupa o revistă din Briin, reprezintă un colosal moșoroifl de furnici din Omaruru, localitate In colonia germană din Africa de sud-vest. Acest moșoroiu este clădit de furnici din lut și bucăți de lemne. Meșuiii pentru ajutorarea țăranilor Am anunțat ori că d. Costulescu, miniatru de finanțe, a depus pe biuroul Camerei un proiect de lege relativ ia modificarea articolui 21 din legea asupra băncilor populare. Iată acum expunerea de motive, ce însoțește proiectul: Raua recoltă de porumb și de nutreț din țara întreaga a făcut ca populațiunea rurală sa aibă din nou nevoi de ajutorul Statului într’o măsură cu mult mai ma re de cât oricând. In această situată iurie, guvernul s’a vizat rovokt ps ds o oa.S să ia diferite măsuri urgente, pentru a împedica exportul mijloacelor de brun», iar pe d» alta să deschidă un credit extraordinar de iei 2.000 000. car», împreună cu o suma de 1.250 000 lei, luat din venitul fondului «Carol-Elisabeta», să înlesneascâ împărțirea primelor ajutoare. Pentru legitimarea acestui credit deschis, fără formele cerute de lege, în vederea urgenței și netăgăduitei trebuințe, se va presenta Corpurilor Legiuitoare un deosebit proiect de lege. Această sumă este cu totul neîndestulătoare, față nu lipsa ce se simte în țară. Se va ajunge desigur la întrebuințarea unor sum* cu mult mai mari, ce ne-ar fi peste putință să se luăm din resursele normale ale Statului. Am luat clar dispozițiunea ca ajutoarele să se împartă prin băncile populare, ce sunt in număr de 1.600 răspândite în toată țara, ceea ce înlesnește foarte mult constatarea nevoilor și împărțirile , apoi, tot prin băncile populare, se vor aduna contractele și polițele ce le vor da doi împrumutați cu mijloace de hrană ; Aceste efecte comerciale vor servi la rîuriul for Casei centrale a băncilor populare, să facă reescompturi sau să dobândească și sub o altă formă resure, cu preferință de la Banca Națională, înmulțîndu se astfel mijloacele ie cummiperări de porumb și alte produse, după numărul ajutoarelor date. Tot prin acest mijloc, Statul va putea să re intre în cele 3 250.000 lei avansați după cum se arată mai sus, iar în urmă, împrumuturile contractate se vor stinge pe măsură ce țăranii se vor achita de datoriile lor și aceste datorii se vor urmări și incasa de către agenții Statului, in conformitate cu legea de urmărire și cu legea specială a băncilor populare. Aceste disposition vor avea și folosul de a obicinui pe țăran cu ajutorul și concursul băncilor populare, care desvoltându-se din ce in ce mai mult, vor ajunge a înlocui în mare măsură intervenirea directă s Suitului in nevoile popor sțiutiilor rurale. Spre a se face însă posibilă și lesnicioasă împrumutarea Casei centrale a băncilor populare la Banca Națională, trebue si să introduci o nouă disposiție în lege a băncilor populare sătești. In acest scop presentam alăturam] proiect de lege, prin care se modifică art. 21 din menționata lege adăugându-i-se un nou aliniat. Prin acest aliniat se autoriză băncile populare a lua banii cu împrumut de preferință de la Banca Națională, depunând ca gagiu comercial contractele de împrumut, ce sr reprezenta produri* pntru hrană, dat* drept bani locuitorilor în anii de lipsă de r*coliâ. Sum*le luate astfel cu împrumut de Casa centrală a băncilor populare, până la maximul d* 20 mii. lei, vor fi garantate de Stat, ținându-s* socoteală atât de faptul că azi aceste bănci sunt puse sub controlul său, cât și de scopul ce se urmărește prin facerea acestor împrumuturî, cât și de împrejurarea cu insuși Statul face încasările de la țărani, uzând de mijloacele legei de urmărire. In același timp se mai dispune că aceste împrumuturi vor fi scutite de timbru. N-voia, in care se fac, justifică în da ajuns scutira lor rj- t«x*. Elecțiunile itd.ne Noua Camera In relațiunea sa către Rege, sintetizând programul guvernului. Giovanni Giolitti, ministru prezident italian, scrisese : Nici revoluțiune, nici reacționa. întors către cei subversivi a zis : «ajunge cu mișurile nechibzuite cari au făcut atât rău liberea dezvoltări a forțelor morale, economice și soci«!* «le Italiei renăscând?»; vorbind conservatorilor reacționari afirmase : «fără regimul libertăței mai complecte, nu mai e posibil de a guverna la Roma» ; înștiințând țara, exclamase : «intr'un regim liberal, ca aceia care guvernă monarhia italiană, nu se poate și nu trebuia s* aștepta fiecare lucru de la guvern, însă cu toate acestea e divot. fie o viguroasa acțiune (fie partea tuturor cetățenilor pentru tutela legitimelor lor interese». Limbagiul era cunoscut, și electorii italiani i-au răspuns mai tiner, alergând mai numeroși ca nici o dată la urne, apoi dând ministerului o majoritate scobitoare. Cabinetul a văzut crescând rîndurile micilor săi atât de mult, încât aceasta, mai mult decât o putere, poate constitui un rol. Experiența ne învață că majoritățile din cale afară mari se despic» cu cea mai mare ușurință, când o înțeleaptă lucrare legislativă, care să întrunească simpatiile și să răspundă la cele mai simțite nevoi ale țărei, nu știe sâ se țină reunite. Va depinde de prudența și abilitatea politicâ a onorabilului Giolitti sâ facă astfel încât o asemenea operă de desagregațiune să nu se întâmple. Printre deputații, cari până acum se anunță adversari cabinetului, acei ce vor putea procura cele mai mari de sigramente guvernului vor fi reprezentanții partidelor extreme. Opozițiunea așa zisă constituționala reintră în Cameră micșorată ca număr și reputațiune. Mulți oameni eminenți din acea opozițiune au rămas muți în timpul campaniei electorale, și nu se știe, intr’adevăr, dacă și până la ce Dunot, cred că trebue să se deslipeascâ de guvern și de criteriile sale de politică internă și externă. Sonnino, capul recunoscut, al constituționalilor anti-guvernamentali, a criticat opera guvernului fără a- opune un program concret. Deocamdată nu e, prin urmare, de presupus ca opozițiunea constituțională să-și poata asuma o atitudine, de luptă, amenințătoare pentru gnern. Clalt grup de opozanți, radicali, republicani, socialiști, nu a fost tratat în mod egal de către urne. Radicalii cu trîmp"preparaț' de greva generală și nesiguri în apreciațiunea ei, «vară întocmai ca republicanii, să sufere grave perderi, din cari haloiogiile i-au compensat nu numai în mică parte. Socialiștii, dacă se pot bucura că nu intră împuținați în Cameră (»a perdut două locuri) nu pot, pe de alta parte, să nege că prestigiul lor a primit o gravă lovitură in unele centre, cari în trecut erau privite ca cetățele lor și din cari ei credeau că pot face ploaia și timpul frumos. Cea mai eloquentâ probă a acestei fericite cumințiri a cetelor electorale a fost la Milano. La Milano mai mult decât oriunde a înflorit, în timpul ultimelor greve, demagogia pieței cu arma decisivă a votului . Milano se ridică contra tiraniei revoluționare dând astroismul tuturor candidaților socialiști subversivi. Greva generală, din partea aceasta, a bucurat foarte mult partide de ordineî , și faptele au arâtat cât de bine s’a gândit onorabilul Giolitti de a profita de această bună dispozițiune a spiriteor produsă în Italia, după excesele și dezordinele din Septembrie trecut, pentru a convoca comițiile politice însăși falanga socialistă întoarsă la Cameră, și compusă din elemente mai semn* și mai cumpătate d* cât acei ce se chemau reformiști și cari, d*n toate convincțiunile și manifestațiunile lor puțin constituționale, «a arătat că știu sâ respecte tradițiunile patriotice și moderațiunea noutică, pe când cei mai înverșunați, cei ma, orbi n*gatari și subvertizori ai sacretor institutioni naționale au fost condamnați in mod solemn de verdictul urnei. Exmplu tipic, acela al faimoasei treimi milaneze : Monahi, Labriola și Lazzari, cari voiau să-și pină candidatura în multe colegii și căzură în toate părțile. Ferm însuși, care a fost purtat în mai mult de douăzeci de coegii în același timp, dacă obținu voturi splendide în două sau trei din cele remi sp lui totdeauna fidele, nu reuși să întrunească decât puține voturi in cele ialte. Acest fenomen și considerațiunea că în [multe colegii socialismul a învins prin voturile date lui fi* in semn d* protest sau numai din ură pur locală înpotriva adversarilor constituționali exclude par*rea ca partidul socialist sâ nu fi făcut în ace«t* alegeri o admirabilă sforțare de trecere în revistă a rîndurilor sale,determinând votări cu tot din adinsul disciplinate și compacte Care rezultat are o netăgăduită importanță, importanță care cu atât mai mult va putea să fie apreciatâ când nucleul va ști sa se obțină de la intemperanțe renunțând la tactica intransigenților pentru a primi tendințe reformiste. Partea cea mai caracteristică a acestor pierțiuni a fost dată de intervențiunea nu oficială,dar oficioasă a clericalilor la urne. Cuvintele nori expedii există de acum numai cu numere; la Berkamo, Neapoli, au fost aleși clericali puri ; la Milano, la Veneția, in multe alte locuri, prețioși călugări s’au dus oficialmente la urne și au îndemnat și pe alți să serup â. Dacă (și aceasta e învățătura cea mai sugestivă de atras din episod) afara de vre-un nas isolat, numărul voturilor în favoarea candidaților in mod notoriu susținuți de clericali, nu apăru diferit de aceia care fu în precedentele elecțiuni când cursa confirmă oficialitate pe «non expedit». Ceea ce ar însemna că forțele clericale au participat totdeauna mai mult sau mai puțin la lupta electorală și nu au putere suficientă de a influența asupra resultatelor ei. Casul efecțiuni! lui Girnaggia, candidat catolic în al IV colegiu de Milano, nu indică importanța acestei apreciațiuni fiind că reușita sa mai mult decât o victorie a partidului, înseamnă un succes personal al candidatului, persoană foarte stimată pentru cultura și integritatea sa. Pentru ei au votat într’adevăr, nu numai clericalii, dar toți cei moderați, o bună parte din liberali și mulți din înșiși radicalii nemulțumiți de conduita parlamentară a deputatului trecut, rădicatul Mangiagalli. Se zice că d. Giolini, care în timpul luptei urmări cu o grijă vigilentă și câteodată cu direcțiunea sa personală variile ruse ale acestei elecțiuni, a fost satisfăcut de desnodământ. O credem cu ușurință și suntem siguri că abia convocată, noua Cameră va profita de prima pensiune pentru a punea încercare în fapt majoritatea sa și să o facă cunoscută țarei. După aceea va trebui ca Parlamentul să se pună la o serioasă și activă lucrare, pentru ca Italia să urmeze după cum trebue în desvoltare a energiilor sale interne, la consolidarea demnitatei sale în străinătate. Ce a dintâiu in fapt nu era decât să fie pusa in măsură de a progresa; cea din urmă cere tot deauna sa nu fie uitată. Și primele sunt astfel, atât de bogate de exuberanță nouă și de virtute încât să pretindă cel mai mare respect de la cea de a doua, să impună, spre ekmpiu, că populațiuni streine, cari au uitat ceea ce datoresc civilisațiunii și culture», curtulul italian sfârșesc prin a înflori în mod barbar înpotriva sângelui italian, «latin sânge nobil». Cele petrecute la Insbruck, întâmplate tocmai în mijlocul elecțiunilor și întoarse destul de fastidioase în sferele diplomatice ale celor doua țari aliate, vor avea desigur un echo în noua Cameră. In Reichstagul austriac vocea primului-ministru condamnând excesele produse de delirium teutonicum la Insbruck a făcut să se spere deja în nouă măsuri reparatoare din partea guvernului din Viena. Răspunsul parlamentului italian nu va putea deci sa nu țină cont de buna disposițiune a guvernului aliat, va trebui prin urmare la rândul său să coopereze cu demnitatea și înțelepciunea conduitei sale, la restabilirea calmului în spiritele aprinse ale celor două părți etnice cari se ceartă, la ■consolidarea acordului și armoniei dintre cele două națiuni uniate, din care trage atât de mare folos causa pacei europene și însuși progresul uman. Benedetto de Luca. Canistul met La telefon <sDriti, drinlt—AloA. Ștafeta?.. spine... Eu, da.. Pricep... Ești reporter !... Ce licî ?.. A110 /. Da, ai dreptate: «Pieruiesc și lemnele de ger!...» Ce Ce ?.. A110 /.. Vorbește tare, Nu ver c a stfig de nu mai pot!... Alibi... Rugi acuma bine: «Mizerie mai peste tot!...» Cum? Ce? Alib... Dar nu se poate. Ce stai acuma de glumit? Când vitele se vind ca braga: «In piață carnea s'a scumpit?..» Ce zici?..Aub!..Mai spune-o dată!.. a In mahalale...» Dar... Aud!... « Troene... boale... ne’ngrijire !...» Da, da !... Ad tv írat!... E crud!.. Ce ? Ce ?.. Aub !.. E gogonată !.. Sa fugi d’acolo... Ce tot spui ?! «Guvernul cade...» Nu se poate Și n o mai spune nimănui !... * «Drin, drinl... Drin, drinl...» Dar nea Costache Se uită crunt la telefon Și bombănește: «Reporterul De la «Ștafeta» 's fanfaron !... tlicion. O CUGETARE cE ZI Nu poți să-ți închipui cât spirit trebue ca să nu fii ridicol. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — Guvernul japonez a prezentat Dietei budgetul pe 1905. La cheltueli se prevede aproape 1 miliard de yeni, dintre «ani 780 milioane la capitolul cheltuelitor de război». Ministrul de finanțe a declarat că Japonia nu va avea să împrumute anul viitor decât 450 milioane de yeni. * » După un raport al doctorului Cikov, războiul a avut urmări triste asupra moralului locuitorilor din Petersburg. Mulți au în*bunit și cred că au făcut invențiuni menite să asigure biruința Rusiei. Se citează cazul unui funcționar de la un minister, inventatorul unui explozibil ce n’a fost admis. Nenorocitul a declarat că îl va vinde Angliei, și în cele din urmă a trebuit să fie inchis intr’un ospiciu. Astfel de cazuri sunt numeroase. * » Amiralul Haupt, care pani mal de un azi era comandantul portu» lui Vladivostok, a plecat din acest oraș la Petersburg. * u * Din cauza grabnicelor înaintări la luptă a artileriei japoneze, s’au stricat mai toate roatele tunurilor. Acum japonezii aduc trenuri întregi incurcate cu roate de tunuri. Transporturile acestea se fac pe căile ferate chinezești. Vn Statul major din Petersburg crede că mareșalul Oyama are sub ordinele sale 300 de mii de oameni și se grăbește să organizeze cele trei armate rusești din Manciuria, de câte 150 de mii de oameni fiecare. Câte și trei, armatele vor fi sub comanda supremă a lui Kuropatkin. Marea ducesă Maria Pavlovna a organizat la Petersburg, cu concursul Adeline Patti, un concert în folosul răniților , prețul unul fotoliu în primele trei rinduri e de 1000 ruble. « * * Din cartierul general rus de la Mukden se anunța că exodul corespondenților de stare și al atașaților militari continuă. Afară ce cobonriul Waters, atașatul militar englez sa plecat coloneiii Schuyier și Reichmann, atașații americani. Au mai rămas numai 8 sarispondențî străini, din cari câțivă an de gând «ă plec». Gătra suferitorii pentru Palatul Inuurilor Ministerul de roboiii, prin adresa No. 31682 de la 15 Octombrie 1904, arătându-mi dorința de a păstra destinațiunea banilor subscriși pentru palatul invalizilor; și, în vedere *4 m*ra parte din bani s’au strîns da diferitele comandamente *U armatei, iar lucrarea proiectată de so>țui m*a Luigi Cazzavillas este in folosul invalizilor militari. Aduc la cunoștința celor interesați că toate «urneie, împreună cu cei 30 000 lei subscriși de soțul meu, le-am depus la ministerul de resboiü și am obținut recepția No. 1005904. Sper dar că astfel, cu ajutorul oamenilor de bine, se va putea realisa în scurt timp marea operă proiectată de soțul meu și primită cu «tata plăcere de toate desele social». Theodora L. Carsavillan. tan tratativelor comerciale între Austro-Ungafis și Germania Ziarul «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» din Berlin scrie : Tratativele in privința în cheerei unei convențiuni comerciale între Germania și Austro-Ungaria s’au întrerupt Ambele pări însă au sincera dorință, de a se ajunge la o înțelegere, cu toate dificultățile râmase neresplvate in Viena. Ziarul «Kreuerdtung» »ce că ruperea tratativelor din Viena nu înseamnă un nō succes pentru Germania, ci pentru Austro- Ungaria, «deoarec»—zice ziarul agrar,—în schimbul nostru de mărfuri cu Austro Ungaria, exportul acesteia față de noi este cu 225 milioane mărci asua mai mare decât exportul nostru față de ea ; prin urmare interesul nostru față de noul tarif, in ceea ce privește cifrele este cu totul neînsemnat». Ziarul «Erunner Tageblatt» stia că poate a fost o greș da din cartea germană de a trimite la Viena un barbat de Stat atât de distins, ca contele Posadowsky, deoarece prin aceasta Germania a arătat că imperiul germ«n ține mai mult, decât Austria și Ungaria, la încheerea tratatului comercial. Cercurile guvernamentale germane cred că până la 31 Decembrie se va putea obține la Viena și Budapesta concesiuni și fără prezența contelui Posadowsky. Ele sunt de părere că acum este rândul guvernului austro-ungar de a relua firul tratativelor trimițând la Berlin pe contele Goluchowski Corespondentul din Viena al ziarului «Pester Lloyd», a avut Plierea Blestemului IMS ROMÂN ISTORIC SOCIAL de Carolina Jnvernitsio PARTEA A DOUA Peripețiile unul nenorocit— O noua incarnare:- începutul uimi ]ntor. — Dowfi iaâi-IwrtoUi și «tone asasinate. ■— * Tot fatală Acel cuvînt bastarda Îi răsuna în continuu la ore*r, il r*p*ta fără voie ei la orî-ce moment. Ce era de vins ea: dacă fusese părăsita îndată ce veni«e pe iunie? Nu era mai bine să fi murit în acel colț pustiu al pădurei, pe cât sâ sufere într’o zi atâtea umilințe, și sâ devie funestă tuturor acelora cari aveau milă de ea? Dar nu ! Gândindu-se astfel, ea însăși e o autee e vină. Dioâ Duraneza o lăsase să trăiască, însemna că își avea privirile ațintite asupra ei, și trebuia să-l binecuvintezs, trebuia să sufere cu curaj și cu încredere durerile care îi eșeau în cale. Dacă marchiza Franco fusese crudă pentru ea, câți alți din contră o iubeau, o compatim*au 1 Maria, fiul său. Doa și Arnold. Gândul tiperului făcu să se urce roșeața pe obrajii Blanșei. Maria, care o observa cu atenție p* rând copila se abandona tristelor sale gânduri, îi zis» blând : — Tu suferi însă, fiica mea, dar faci rea că nu uiți ceea ce s’a întâmplat; acea d-nă e mai de compătimit decât tine. — Ai drentate, mamă, n’am să me n» gândesc la asta. Tocmai în acel moment sosiră artistul și elevul lui. Maria e și înaintea binefăcătorului său cu mâinile întinse, malțumindu-l de vizita sa. Apoi îl prezinta ea însăși pe Brinșeta. Vederea acele suave cerute, ale cărei trăsături pare exprimaț atât» blândețe și atâta candoare, produs» lui Landy o puternică impresie. — Piu îmi vorbise de fata — zise cu voci ușor tremurătoare— și domnișoara Dora de asemeni. Frumoasa față a planșetei se acoperi de roșcați, ochii se scântei» u. — O cunoști?—întrerupse eî. — Da, a fost azi dimineață la atelierul meu, am stabilit împreună un mic complot, și iată de ce am venit a»i. Piu se grăbise s ă aducă scaune și Sandy se așeză lângă fată, continuând a convorbi. E; îi povești cum aflase deja Dor»piespre scena întânmtată în ajun acasă la marchiza Franco. — De altfel nu me mira insolența acestei cucoana—zise cu vocea vibratoare— fiindcă cunosc cât"v8 amănunte din viața ei, pe cari dacă se-a! află intr'o zi, îți vor dovedi ce inimă rea și ingrată «de ea. — Și fiul său îi seamănă — zise Marin cu indignare — am spus deja Blanșei că astfel de oameni e mai bune să nu «iba a face cu ea, și ca nici nu trebue să-i pară atât de reu de ceea ce s'a întâmplat. — O ! nu, adevărat, d-șoară, chiar, vezi. Doate asta a contribuit să crească în jurul d-tale interesul și afecțiunea pe care mi-atî inspirat-o ; mă înscriu și *0 printre aliații d-tale și îți voi spune că dacă poarta persoanelor nobile, numai după nume, dar mârșave de fapt, îți este închisa, se va deschide pentru d-ta aceea a oamenilor simțitori, cinstiți și cu inima buna. Și nu ți se pare că faci o achiziție mai pre tip»59 — O, da, domnule, aveți dreptate.—Fata fixa cu un fel de extaz pe omul care îi vorbea astfel și se simțea tentată sa îngranche înaintea lui, să o mulțumească, cum ar fi facuto cu Dumn*z*a. Un calm ceresc cobora în sufletul eî. gura sa gentilă se deschidea din nou surîsului. Landry, se simțea fericit de aceasta transformațiune : el era atras spre acea copilă atât de frumoasă, atât de bună, asupra existenței căreia apâsa o vină »omisa d* ad,i. Simțea că o iubește și mai mult ca o* N»ala și p' Dora, cu un amor cast, sublim, plin de blândețe și de milă. După o jumătate oră, el o conducea cu Piu la atelierul său, și in timpul drumului făcut cu trăsura, îi vorbi de proiectul pus la cale cu domnișoara Bugiano și de modul în care Lebuia să se poarte în vizita marchizei Franco. Aceasta părea extaziată, ca și contele Blin și Laresca, înaintea portretului principsei Norsa și murmura cu accentul mișcat, plin de admirațiune : — Ce operă superbă ! Dar o exclamație a Dorei întrerupse ne cere trei doamne din acea contemplare. — Tu, tu am. Branso? O ! ce drăguță surpriză ! Toate fizionomiile schimbară deodată o expresie.. Marchiza Franco privi pe față cu un dispreț suveran și o oarecare mirare. Contesa Blin cu curiositate și admirație, contesa Laresca cu o adevărată somma. Dar«, din contră,extrem de veselă, prezintă pe sora sa Wantsî. Piu surîdea cu iscrămile in ochii, și Arnold arunca asupra blondei copiii o privire plină de dragoste și de pasiune. Landry o privea la rândul său cu o afecțiune atât de întinsă, încât marchiza surprinzând acea privire, simți ca un fel de umilire. Da r vioara contesă Blin întrerupse ar,*« situație, intr’un câtva penibilă. — E un model al vostru ? — întrebă pe artistul, pe când observa pe Banșa. Landry tresări și cu voce vibratoare răspunsa : — Nu, c ontes ă. d-ra Bisnșa e una din cele mai bune eleve ale mele, care într'o zi va d*veni celebră. Permiteți-mi «o v’o prezint. — O ! cu toată plăcerea.—declară contesa, apropiinea sa cu artistul de grupul rocnelor, pe când marchiza Franco rămânea nemișcată, de*prețuitoare la locul seu. — D-i se pare că d-ra Dora o cunoaște... — Desigur, Blanșa a fost crescută cu ea de acea sfântă doamnă Buglion«. Contesa Bun se opri 69 • exclamați» de mirare. — Dar atunci *ö am auzit dej» vorbindu-sa de domnișoara ! — esclama —Doamna Buglion« nu a murit fiind ea s’a molipsit de difterită, cutarisind ps această fată ! — Tocmai, contesă, și »’a făcut din asta o vină sărmanei nevinovate. Dar domnișoara Dor«, care are inima generoasa a mame î sala, nu gândește ca ce îl aflî. Pe când contesa Blin și Landry vorbeau astfel: contesa Laresoa zicea marchizei Franco: — Îmi displac» că am ascultat pe Dir« și am venit aci. Pariez că ștrengărița, împreună cu fiul meu, știai că fata asa este aci. (Vi mait)