Universul, septembrie 1905 (Anul 23, nr. 239-268)

1905-09-15 / nr. 253

I AIW:LIXXIII­ No. 253.—Jon­î 15 Septembrie 1903* Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Si IS IIIWI! fPi f Ulllf bflâMy fe~ CELE DIN.URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 5 Bani In România.—in Joanî In strâm­ătate — It, Strada Brezoianu 11, București —­ Regiunea petroliferă Baku.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox Miercuri, 14 Septembrie. — și înălțarea Sf- Cruci (Post). Catolic Miercuri, 27 Septembrie.—Cos­­ma și Damian. Soarele răsare 6.11; apune 6.04 inimii -BTI in II -P-gBBW — București, 14 Septembrie. Confliciul cu Gresia Relații oficiale ne arată in ce chip s’a produs ruperea raporturilor diplomatice din­tre noi și Grecia. Guvernul român a ajuns în timpul din urmă la încredințarea, înte­meiată pe informațiuni cu de­săvârșire neîndoelnice, că nu num­ai patriarhia din Cons­­tantinopol era și este de co­nivență* * cu bandele grecești cari comit orori in Macedo­nia asupra pacinicei popula­­țiuni românești, dar aceste bande sunt in cea mai mare parte conduse chiar de ofi­țeri ai armatei regatului Gre­ciei. Ast­fel fiind, nu e de­cât firesc și era chiar indi­cat, ca guvernul român să facă demersuri la Athena ca să se oprească cel puțin a­­mestecul unor cetățeni, ba chiar ofițeri, adică slujbași ai Statului elin, în organi­zarea de bande amenință­toare averei și vieței români­lor din Macedonia. Guvernul grecesc, fără a tăgădui că ofițeri ai armatei grecești iau parte la organi­zarea și conducerea bandelor din Macedonia, a răspuns că n’ar putea fi făcut responsa­bil de acest lucru. Nu tot așa a crezut guvernul româ­nesc, și a insistat ca guver­nul din Athena să ia măsu­rile ce e in drept și in pu­tere a lua față de niște su­puși și slujbași ai săi. De astă dată, repetând răs­punsuri de mai nainte, gu­vernul grecesc a mai găsit de cuviință a acorda în ace­­laș timp ministrului său ple­nipotențiar la București un concediu, fără ca el să lase, conform uzului în asemenea cazuri, un însărcinat de afa­ceri in loc, ci numai un func­ționar pentru paza arhivei. Cu acest chip, deși nu o­­ficial, dar de fapt se produ­cea o ruptură a raporturilor diplomatice, și bine­înțeles că guvernului român nu îi mai rămânea de­cât să răspundă cu o măsură analogă. Ce rezultă din toate aces­tea ? Un ziar străin, cu totul imparțial, neavănd adică nici un motiv de a-și pleca cum­păna simpatiilor sau antipa­tiilor mai­ mult intr’o parte sau­ alta, a spus-o în două cuvinte : «E regretabil că lu­crurile au­ ajuns aci , dar de vină e numai vederea scurtă și fanatismul Fanarului». In ceea ce privește urmă­rile conflictului, un ziar ofi­cios scrie următoarele : «De­sigur că nu există po­sibilitatea materială ca evzonii greci să se întâlnească cu vinătorii noștri... Dar Grecia uită primejdia ce este ele a se pune, față in față cu o țară în care are atâtea interese, intr’o stare de războiu de fapt, dacă nu de drept. Denunța­rea tratatului nostru de co­merț și de navigațiune cu Grecia, care ne va redă peste un an libertatea noastră ab­solută atât în ce privește co­munitățile grecești recunos­cute in țara noastră, cât și în privința vaselor marinei de comerț grecești, va permite, de exemplu, României, cu a­­jutorul unui sistem de supra­taxă de pavilion, de a înlă­tura din portul Constanței pavilionul grecesc, de a face pe politicianii din Atena să-și ispășească ușurința și pre­­sumpțiunea lor, să regrete în mod practic sângele nevino­vat vărsat în Macedonia de către bandele grecești». mm FRANȚA (Corespondentă particulară a „Universului") Paris, 9 Septembrie. Chestia marocană Marele eveniment al zilei e intervenția, aparentă cel puțin, în chestia marocană a d-lui Witte, delegatul rus la trata­tivele de pace, înainte de a pleca la Berlin ca­ să vadă pe împăratul Wil­helm, el s'a întreținut mult cu prințul Radolin,­­ambasadorul Germaniei la Paris ; de aci se deduce că a stăruit ca Germa­nii să cedeze Franței terenul ce le rămâne de­cedat în Ma­­roco. La întâia vedere un ast­fel de incident e neașteptat, pi­cant aproape. Rusia învinsă intervenind în favoarea aliatei sale căreia ’i imputa moliciu­nea în timpul războiului ruso­­japonez ; aceasta e aproape un pal­adox. In alte cercuri se pretinde insă că Witte s'a interpus în chip spontanem nu spre a gră­bi soluția pacinică a conflictu­lui marocan, ci spre a încerca să provoace apropierea franco­­germană, în ceea ce privește politica generală. Sinuciderea unui turist O depeșă din Vancuver (Co­lumbia­ engleză) anunță că un globe-trotter francez, Robert Lamperrière, care -și propusese să facă împreună cu un alt francez ocolul lumei pe jos, a murit în chip tragic. Atins de nebunie, in urma numeroaselor lipsuri pe cari le-a suferit in timpul călătoriei sale, el s'a sinucis în munții Columbiei engleze. Nefericitul globe-trotter s'a aruncat intr'o prăpastie sub ochii tovarășului sele îngrozit; corpul său nu a fost încă regăsit. Dramă a mizeriei din dimineață, la Bourbourg- Gampagne, uni pescar de mo­runi, anume Rodolphe Watte­­bled, în vârstă de 28 ani, s’a înecat în canal împreună cu nevastă-sa, de 25 ani, și fetița lui, care avea 2 ani. Cele trei cadavre au fost gă­site la 5 seara. Ele erau strîns unite printr’o eșarpă de flanelă. Această sinucidere are drept cauză mizeria ; nefericiții fu­seseră isgoniți din ajun din căsuța lor. Tainele Senei La podul Saints-Péres din Paris s’a găsit în Sena un ca­davru de bărbat. In realitate e vorba mai curînd de un ma­cabru rest omenesc de­cât de un cadavru întreg , căci lipsesc capul, o parte a corpului și brațele. N’ai­ mai rămas de­cât­e două treimi din trunchi­ și picioarele, încălțate cu pan­tofi cu nasturi. Picioarele sunt acoperite de sdrențele unor pan­taloni negri cu dungi, legați cu o curea de piele neagră. S’a renunțat a­ i se mai sta­bili identitatea. Nefericitul, care a fost aruncat în Sena după ce a fost asasinat, trebue să fi stat în apă cel puțin zece luni. Brutus CRONICI FEMININE Câișnîc îi fericire. — Deosebi­rea de virilii intre soți La întrebările mele, d-ra Stella din Tulcea ’mi răspunde urmă­toarele : 1) Pentru mine cele mai fericite căsnicii sunt acelea in cart soția, pe lingă că e bună menajeră, po­sedă și un grad oare­care de cul­tură. " Menajul in cazul acesta e făcut rati&nalt; și ca mamă,,acea femee va putea da­ o educație a­­leasă copiilor ei indrumându-l pe o cale dreaptă. N­) Mi se pare ceva ridicuL o că­sătorie in care soțul e mult mai mare de­cât soția sau invers. Di­ferența prea mare de virsta e o piedică la fericire, știut fiind­ că caracterul unui om depinde si de virsta lui, de aci se naște discor­die din nepotrivire de caracter. E bine ca soțul să fie cel puțin cu 3 ani mai mare ca soția. D-nia Eugenia Andreescu, din Balș, își exprimă ast­fel părerile : I) Bine e ca soția să fie cultă, insă cred că e mult mai bine să știe menagiul, sau mai bine zis să se ocupe de casă, căci ce trist lucru e să se conducă servitoarea. Am vă­zut femei, cari stau la masă fără să știe ce o să li se servească. Ce se­­ va alege oare de un ast­fel de menaj ? Dacă s’ar putea ca soția să fie și cultă și să se ocupe și de casă, fericirea ar fi completă , insă dacă nu se poate, e mai de prefe­rat . Mai puțină carte și mai mult menaj. II) Nu cred că prea marea di­ferență de vârstă între soți e o piedică la fericire. Nu cred că fe­ricirea ar fi mai completă atunci când diferența ar fi de 3—6 sau cel mult până la S ani. E știut că tinerețea e sglobie, veselă, pe când bătrânțea e plictisită, obosită. Silvia. I­ldiin ConstanatiR. caiszeie și reme­­n­tíiile ei. * Constipația este o boală destul de comună, cu deosebire la orașe, și ea se întâlnește aproape la toți aceia cari duc o viață sedentară. De obicei­, cei mai mulți consi­deră constipația mai mult ca ceva supărător de­cât ca boală, din care cauză ea e și neglijată. Dar toți aceștia se inșală, căci există un mare număr de boli cronice, mai mult sau mai puțin grave, cari se desvoltă încetul cu încetul, a­­pr­oape pe nebăgate, de seamă, și a căror origină nu poate fi cău­tată, in cele mai multe cazuri, de­cât numai in constipația de toate zilele. Câte boli cronice de ficat, de stomac, de cap, n’ar fi supri­mate dacă starea , de , constip­ație obișnuită ar fi îndepărtată. Digestiunea nu se face numai în stomac, cum se crede in gene­ral. Ea­ începe deja in gură, prin amestecul alimentelor cu saliva și prin ajutorul masticațiunea , și odată alimentele ajunse în stomac toate părțile aparatului digestiv conlucrează împreună la munca care se numește digestiune stoma­cală. Eșind din stomac, alimentele su­feră o a doua digestiune in intes­tinul subțire, după care opera­țiune ele trec in intestinul gros, și numai aicea funcțiunea se poate considera ca terminată complect. Există, deci, trei­ digestiuni suc­cesive : întâia aparține, gurei și stomacului, a doua intestinului subțire și a treia intestinului gros. Pentru ca funcțiunea de digestiune totală să se îndeplinească intr-un mod perfect, trebue ca alimentele să rămâe numai timpul necesar în fie­care parte a tubului digestiv, și ca rezidiile să fie expulsate din corp după un timp de, cel mai târziu­ 24 ore la adulți și de mai multe ori pe zi la copii mici. Când digestia stomacală se face rău, rezultă ca efect imediat o se­rie de indispoziții pe care aproape toată lumea le cunoaște. Dacă di­gestia intestinului subțire este imperfectă, tulburările sunt și mai greu de precizat­, și asupra acestora, în unele cazuri, chiar me­dicul se poate inșera. Dar când e vorba de întârzirea digestiunei a­­limentelor in intestinul gros (cons­tipația), deranjările survin repede și se resimt in starea generală a sănătăței, de multe ori cu atâta violență. Încât îndoiala că cauza acestor deranjări ar stă în interline ușor ne poate rătăci în căutarea mijloacelor de combatere. Materiile eliminate de persoa­nele constipate sunt in­tot­deauna mai puțin abundente decât in sta­rea normală și aproape lipsite de mirosul urit, caracteristic, pe care materiile fecale normale trebue să-l răspândească. Aceste două circonstanțe sunt suficient de a fi învederate, pentru a face pe cei cari sufer sa înțeleagă pericolul constipațiunilor persistente. Intr’adevăr, ce devin materiile cari lipsesc ast­fel din rezidiile zilnice ale digestiunei ? Ele ră­mân in corp, nu in intestine cum s’ar putea crede, și in masa sân­gelui, care încetează de a le mai trimite in intestine, după cum ar trebui să o facă. Credeți că ceia­­ce dă materiilor mirosul lor in­fect este bine ca să rămâe mult timp in corp, să se îngrămădească la infinit, fără ca sănătatea să su­fere ? Nu, de­sigur ! Aceste ma­terii se produc fără încetare, chiar numai în urma mișcărei organe­lor, așa că este absolut indispen­sabil ca ele să fie date afară din corp în fie­care zi, asemenea uri­nei și sudoarei normale, pentru a împiedica violarea sângelui, care mai târziu dă naștere la nenumă­rate boale. Dar această evacuare trebue să se petreacă in mod re­gulat in fie­care zi, nu numai pen­tru a goli intestinele de rezidu­, dar și pentru a da afară din eco­nomie materiile uzate, de care sân­gele nu se poate scăpa prin altă­­ cale. Dacă constipația este pericu­loasă, din cauza durerilor fizice pe cari le provoacă, nu mai pu­țin ea poate deveni funestă prin influența ei periculoasă și asupra moralului. Apăsarea prelungita a intestinelor modifică starea psi­­h­ică a celui mai bun și răbdă­tor om, care devine ast­fel impre­sionabil la exces. El e capabil de a se irita din pricina celor mai neînsemnate contrarietăți, de a-și perde calmul și de a deveni vio­lent. Acei, cari sunt martori a unei asemenea transformări, se sperie înainte de a-și da seama că a­­ceastă schimbare, , cu totul bolnă­vicioasă. Încetează îndată ce func­țiunile intestinale se restabilesc. Uimit de influența atât de ho­­tărită a constipației asupra ca­racterului omului, un bun medic observator a zis : «Toți răutăcioșii sunt constipaț­i. Această sentință, de­și pare a fi exagerată, totuși trebue să convenim că unele din mizeriile vieței interioare sunt pro­vocate din cauza plictiselei la care dau naștere constipațiunile. Câte persoane duc o existență tristă, plictisită și plictisitoare, din ca­uză că ei nu-și pot goli intesti­nele de rezidu­, de­cât numai prin mijlocul spălaturilor. Câte me­najuri,altă dată fericite și pașnice, au devenit adevărate inferne, nu­mai din cauză că constipația a fă­cut pe femee impacientă și mâni­oasă, pe cât era ea înainte dulce și de bună. Câte acțiuni rele impu­tate perversităței omenești n’ar fi fost comise, dacă autorii lor s’ar fi bucurat de obiceiu de libertatea pântecelor... Putem deci afirma, că constipația augum­entează toate relele fizice, și morale. Când constipația nu durează mult timp, ea de ordinar e ușor de vindecat prin ajutorul purga­tivelor. Adesea un tratament de 8—15 zile e suficient pentru a re­stabili funcțiunea normală a sto­macului și intestinelor ; dar când ea este învechită, atunci trata­mentul trebue prelungit, iar suc­cesul lui devine mai puțin sigur. După o cură de purgațiune de trei săptămâni este necesar de a întrerupe tratamentul, aceasta in vederea observarea efectelor lui. Dacă după 2—3 zile evacuările nu sunt regulate (zilnice) și normale (moi nu tari) atunci cura trebuie reîncepută. Sunt persoane, cari deși ies zilnic afară, totuși sufer de cons­­tipație ; după cum sunt persoane, cari deși ies din 2—3 zile afară, totuși sunt sănătoase. O stare de constipație numai atunci poate fi considerată ca atare, când mate­riile fecale eliminate sunt de o consistență tare, de obicei­, și lip­site de odoarea neplăcută caracte­ristică. Cauzele care provoacă consti­­pația sunt multiple : unele se da­­toresc faptului rezistenței de a ieși afară , altele se datoresc relei alimentații,mâncărurilor prea fier­binți, cafelei negre, băută in prea mare cantitate, tutunului, băutu­rilor spirtoase,luate in exces, lipsei de exerciții și vieței sedentare. In toate aceste cazuri cu ra­ de pur­gative, regimul, exercițiile și miș­carea in aer liber,pot suprima con­stipația, restabilind ast­fel func­țiunea normală și libertatea intes­tinelor. Dacă se are in vedere grija de a întrebuința fără întâr­ziere remediile, și dacă se va pro­fita de momentul care poate face ca efectul să se producă dimineața, la sculare, este de sperat că cons­­tipațiile vor înceta și că intestinul va lua obiceiul de a se libera in­tot­dea­una la aceeași oră. Aurel Scisrtu. " ......... JJM­ JPHOWSZIS JLEZ ZX Pământul bun dă roade. Manevrele regale și sosirea M. S. Megélni to Botoșani (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Botoșani, 12 Septembrie. Iată nouă amănunte asupra ma­rilor manevre și sosirea Suvera­nului in orașul Botoșani. Manevrele de brigadă Luptele de brigadă vor urma între 20—25 Septembrie ; brigada de Fălticeni va ataca, între Bu­­cecea și Liteni, pe brigada de Ba­cău sub direcția d-lui general Tell. Sosirea Suveranului In ziua de 25, orele 10 dimineața, cu­ un tren regal, sosește in gara Botoșani Suveranul cu întreaga suită, unde i se vor da onorurile militare de o companie cu drapel din batalionul 8 de vânători local. De la gară cortegiul regal va par­curge calea Națională până la ca­tedrala Uspenia, unde se va oficia un serviciu divin ; pe strada de la gară și până la catedrală vor fi înșirate consiliile comunale din întregul județ, in frunte cu pri­marii respectivi și câte 30 perechi țărani din fie­care comună, vete­ranii cu decorațiile obținute și șefii de garnizoană toți îmbrăcați național și cu drapelele fie­cărei comune. Apoi de la catedrală cortegiul regal va parcurge calea Națională, str. Primăriei, Belvedere până la palatul d-lui prefect Văsescu, unde va fi găzduit M. S. Regele pe tim­pul cât va fi oaspete orașului nostru. Manevrele regale pe divisele în Zilele de 26, 27 și 28 Sept. vor urma manevrele de divizie, sub comanda d-lui gen. Iarca, co­mandantul corpului 4 de armată, la care va lua parte M. S. Regele și toți atașații militari străini. Desfășurarea va fi ast­fel: div. 7 de sub comanda d-lui general Be­ier vă pleca din Ilirian în atac contra diviziei 8-a comandată de d. gen. Tell care va pleca din Bucecea, iar restul trupelor vor urma la sud de Botoșani. Fazele amănunțite asupra des­­fășurărei acestor lupte nu se pot cunoaște, manevrele fiind libere și la aprecierea comandanților. In ziua de 29 Septembrie repa­usul trupelor, in care zi probabil Suveranul va vizita orașul și edi­ficiile publice. Reviste și defilarea In ziua de 30 Septembrie, in prezența M. S. Regelui, va urma defilarea tuturor trupelor, pe pla­toul de la bariera Sulița, lângă batalionul 8 de vânători, unde s’au făcut preparativele necesare, construindu-se tribune și pavili­oane. Atașații militari streini Următorii atașați vor urmări manevrele : Olanda, căpitan van Haag, Ma­rea Britanie, ducele de Teck, Ita­lia, căpitan Zampali, Germania, baronul von Hamerstein Gesmold, atașat militar și Joe Kremnitz­, atașat de legației; Bulgaria, ma­iorul Stancioff; Rusia, locote­­nent-colonel Zankevici; Suedia, un ofițer suedez; Austro-Ungaria, loc.-col. Rosvadovsky atașat mi­.; Franța, maior Julien, atașat mili­tar ; Turcia, colonel Sefket-bey și comandantul de escadron Riza­­bey, atașați militari. Atașații vor fi însoțiți de cap. I. Florescul, de la școala supe­rioară de războiu și locot. D. Gher­­culescu, de la marele stat-major al armatei române. Se notează că nici o misiune specială nu va saluta pe Suveran, afară de guvernatorul Bucovinei, care va salută pe Suveran in nu­mele împăratului Austro-Ungariei. Iar în ziua de 1 Octom. se va face desconcentrarea trupelor când Suveranul cu un tren regal, la 9 ore dim., va părăsi Botoșanii, ple­când la Dorohoiu. Alte amănunte vor urma. ___ Gross«. .......—mgBBHffiB i'"11 f Li' S3BHB 53WB—.. Eegtaea p®tr®llf©rä lakú — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi repre­zintă o hartă de teren a intregei regiuni petrolifere de la Baku, in care continuă a se desfășura groaznicele e­venimente despre cari «Universul» s'a ocupat in­ repe­­tite rinduri. _______ «AMICA CATASTROFA ME FACU1E (De la coresp. nostru particular) Iași, 18 Septembrie. NOUI AMĂNUNTE In momentul când scriu a­­ceste rinduri, bietul comerciant Cizer Goldman urmează a se lupta c­u agonia morței. De salvarea acestuia nu mai poate fi vorba. De asemenea se mai­ găsesc în stare destul de gravă birja­rul Nisim sin David, sculptorul Leon Segal, sacagiul Moritz Iancu, din str. Frecau, comer­ciantul M. Gruber și d-șoara Fani Marcu. Cele­l­alte victime merg in spre bine.­­Mai sunt numeroși răniți,— tot victimele groaznicei catas­trofe—însă aflându-se sub cău­tarea medicală prin casele lor, nu le putem cunoaște starea. " * Am comunicat că direcția tramvaiurilor a h­o­t­ă­r­î­t să schimbe linia de pe strada Pă­dure, unde, din cauza primej­dioasei pante, s’a întâmplat groaznica nenorocire. Acum e vorba ca noua linie să fie prelungită pe bulevardul Brătianu și de acolo să se u­­nească cu linia de pe strada Tătărași. Manipulantul Dănilă­ și con­ductorul Herman sunt încă la penitenciar. D. judecător de instrucție Lefter Dimitrescu a interogat și azi pe mai mulți martori o­­culari la groaznica întâmplare. Mâine d-sa se va transporta la spital pentru a asculta pe mai multe victime, a căror stare îmbunătățindu-se, sunt deja în posibilitate de a da a­­mănunte. Tot mâine sau Miercuri, d. judecător de instrucție va face și câte­va confruntări între martori cari se contrazic în de­­clarațiuni, asupra împrejurări­lor în cari s’au întâmplat ca­tastrofa.* ♦ ¥ D. Gratzian, directorul tram­vaiului din Iași, a vestit di­recția centrală din Berlin, pro­prietara tramvaiului ieșan, des­pre catastrofa petrecută aci. E vorba să fie un delegat al centralei din Berlin, pentru a cerceta amănuntele nenorocirei. ★ Se știe că în momentul acci­dentului, atunci când văzduhul se cutremura de strigătele celor 60-70 persoane câte se aflau în vagonul deraiat, și când alături de cadavre zäceau peste 20 oa­meni cu picioarele sau brațele fracturate, atunci zic, s’au gă­sit hoți și pungași, cari au în­ceput să opereze, jefuind pe răniți. Astă­zi e bine stabilit că a­­cești mizerabili au furat de la victime, in timpul panicei și a îmbulzelei, mai multe mii de lei și numeroase ceasoarnice, binocluri, port-moneuri, etc. Poliția a deschis o anchetă, punendu-se in urmărirea tică­loșilor făptuitori. O CUGJETA.3.3 S JPJE ZI Prin viciu scapi mai ușor ca prin virtute. Zici viciu și totul e zis. Numai virtutea e comentată. C13BLIE J0DH3U (TRIBUNALELE CIVILE) O lui’ispriulență foarte im­portantă. Secția de notariat a trib. Ilfov, a stabilit eri o jurisprudență de o foarte mare însemnătate. Iată despre ce este vorba : D. D. Zamfirescu scoate in vin­­zare un imobil al d-lui Gh. A­­lexian pentru neplata unei creanțe. Ziua vînzărea era fixată pentru eli. Cu această ocaziune d. advocat Al. Otulescu reprezentantul d-lui Alexianu a cerut tribunalului a­­mânarea vînzărei, de­oare­ce pro­cedura nu era bine Îndeplinita în­tru cât afaptele de vînzare s’au fă­cut pe hârtie simplă, iar nu pe timbru de 2 lei, ast­fel cum se prevede in art. 20 al. 8 din legea timbrului. Acest incident a fost combătut de d-nii advocați Niculescu și Pascu, cari au susținut că la tri­bunalul Ilfov totdeauna s’a prac­ticat ca afiptele să fie făcute pe hârtie simplă. Tribunalul a admis incidentul ridicat de d. Otulescu și a amânat vânzarea, stabilind astfel juris­­prudeța că afiptele de vinzare sa fie făcute pe timbru de două lei. ____ Ti. Tamasiq. ȘTIRI DIN STREINATATE — Prin poștă — La Berlin a murit de holeră asiatică barcagiul Wilhelm Leh­mann. . Familia lui a fost pusă, in ba­racele de izolare ale spitalului Moabit, sub supravegherea medi­cală. Căpitanul Mikkelsen, cunos­cut explorator danez, organizează o nouă expediție la polul Nord, care se va face aproape in același timp cu noua expediție a locot. Peary, celebrul explorator ame­rican. Congresul socialiștilor ger­mani, ținut la Jena, a adoptat pro­punerea deputatului Bebel ca lu­crătorii să declare greva generală, și să facă eventual revoluție, in caz dacă guvernul german va in­troduce­ restricțiuni in legea vo­tului universal. .*. Schimbarea ratificărilor tra­tatului ruso-japonez se va face prin telegraf. Austro-Ungaria este țara din Europa care produce cea mai mare cantitate de argint. Producția ei ajunge la aproape 187 mii de tone pe an. Ministrul coloniilor al Franței de Clementes, a autorizat pe fosta regină Ranavale a Madagasca­rului, care după cum se știe este exilată la Alger, să intre in Franța. Ducele de Orleans a declarat unui ziarist francez că svonul că­sătoriei regelui Alfons al Spaniei cu ducesa Luisa de Orleans, este neîntemeiat. In noul an școlar 1905/6 s’au înscris la facultatea de medicină din Budapesta 2 românce ca stu­dente și anume d-rele Lia Moga di­n Sibiu și Marta Buteanu din Beius.. Afară de aceste două dom­nișoare mai este încă înscrisă ca studentă in medicină (anul lll-lea) și d-șoara Valeria Bontiloviciu din Uzdin. In ultima listă despre ma­­ghiarizarea numelor, publicată în foile maghiare, intre numeroși Kohn­i, etc., vedem și două nume românești. Un biet geandarm din Remetea, care purta numele de Mihail Meseșanu, a fost­­ silit de împrejurări să-și ceară schimba­rea numelui in Mezei, iar un alt român din Țicău­ (Sălagiu) cu nu­mele Ioan Pop, și-a schimbat nu­mele in Pap.­ Guvernul prusian s'a adresat tuturor celor­l­alte guverne ale imperiului german, cerind o ac­țiune comună in contra socialiș­tilor streini cari, stabiliți in Ger­mania, colaborează la ziare și re­viste socialiste germane. Guvernul Japoniei a primit peste 40 petițiuni contra tratatu­lui de pace. Cea mai însemnată, iscălită de 6 profesori universitari, face să reiasă­­ trebuința de a se refuza ratificarea tratatului de pace care e plin de primejdii pentru viitor. „*. Guvernul din Petersburg a trimis intr’o misiune specială in Caucaz, pe baronul de Nolde, ge­rantul ministerului de externe in comitetul miniștrilor. Scopul mi­­siun­ei se ține secret. „Universal“ la proste­ ie (De la coresp. noștri part.) Marți, 13 Septembrie. AZUGA.—Anchetă­ mixtă.— Am relatat la timp incidentul pe­trecut la fruntaria româno-ungară in ziua de 5 Iulie a. c. când gră­nicerii români Nicolae Motuloș și Săraru au împușcat pe contra­bandistul Ștefan Munteanu,supus austro-ungar. De­oare­ce, se pretinde că îm­pușcarea contrabandistului s’a fă­cut de grănicerii români pe teri­toriul maghiar, pentru limpezirea, lucrurilor s’a ordonat o anchetă mixtă din partea guvernelor res­pective. Alaltă­ era, 10­1. c. comisiunea compusă din Fișpanul (prefectul) și d. procuror al comitatului Bra­șov, colonelul comandant al regi­mentului de infanterie Brașov, din partea Ungariei și d-nii Luca Elefterescu, prefectul județului Prahova, Negrescu, prim-procu­­ror respectiv și loc-col. Cocorăscu comand, bat. 9 vânători Ploești, din partea României, în asistența primarului, secretarului și mai multor consilieri ai Satului­ Lung (Ungaria), de unde era de fel con­trabandistul ; d-nii .Gh. R. Mun­teanu și Ioan G. Stănescu, prima­rul și secretarul com­. Teșila, pe teritoriul căreia s’a întâmplat cri­ma; sub­ prefectul ungar respec­tiv; locot. Jipa, comand, plut. de grăniceri, șeful jandarmilor un­guri de la Șanț și Nae C. Mănescu, șeful jandarmilor locali, care a anchetat la început faptul ; incul­pații grăniceri N­lae Matuloș și Săraru, băiatul Mircea care a fost față la săvirșirea crimei, in total 47 persoane,’s’au întrunit la locul numit Poiana Ciorei, locul unde s’a săvîrșit împușcarea contraban­distului Ștefan Munteanu, pentru a se constata pe ce teritoriu s’a intimplat faptul și dacă grănicerii români au fost sau nu în legitimă apărare. După reconstituirea crimei și cercetările făcute, comisiunea a fost de comun acord, că cazul s’a întâmplat pe teritoriul român, la 108 pași (31 metri) de frontiera maghiară și că ciobanul Ștefan Munteanu,­ avea intențiunea a in­troduce in România contrabanda găsită asupra sa, căci alt­fel nu se explică ce căuta pe teritoriul român, când avea alt drum pe lângă fruntaria ungară, pe unde putea umbla fără a călca terito­riul român; asemenea s-a mai con­statat că grănicerii români au fost in legitimă apărare. Se mai bănuește că decedatul Ștef. Munteanu, după declarațiu­­nea grănicerilor, ar fi dezertor din reg. 7 artilerie, Buzeu, fapt ce ur­mează a se cerceta. După constatarea celor ce pre­ced, comisiunea a plecat la locul numit Baba Bănea (Ungaria) unde azi va dresa respectivele acte. PLOEȘTI. — Copil găsit. — Astă­zi a fost f găsit in curtea bi­­sericei sf. Vineri un copil lepă­dat, in etate ca de 7 luni. Poliția a luat măsuri pentru urmărirea denaturatei mame. Militare.—Astă-noapte au so­sit de la tabăra Gaița (Ialomița) regimentele 7 și 32 de infanterie, iar de dimineață schimbașii, cari fuseseră concentrați cu acea­stă o­­caziune, au și fost desconcentrați. Regimentul 6 de călărași, care face parte tot din garnizoana noas­tră, va sosi Miercuri.­­ In ziua de 15 e. vor fi con­centrate în tabăra Târgșoreanca, pentru manevre,contingentele 1896 1898, 1900 și schimbașii din con­tingentul 1905. Manevrele brigadei locale se vor face intre Câmpina și Vălenii-de- Munte. Greve. — Cismarii richiuitori, intr'o întrunire pe care au ținut-o aseară, au hotărit să se pună in grevă dacă nu li se mărește plata. — De asemeni au hotărit să se pună in grevă lucrătorii tăbăcari din fabrica d-lui Râmniceanu, care nu voește să-și țină angaja­mentele luate către lucrători cu ocaziunea grevei din luna iulie. Sanitare. — In cătunul Valea­ Meilor s’au ivit câte­va cazuri de angina difterică. — In comunele Slănic, Filipești, Balta Doamnei și Surani s'au ivit diferite boale printre următori. — Serviciul­­ sanitar al județu­lui a luat măsuri de a fi împiedi­cate de a asista la faceri moașele empirice, fiind permise numai ace­lea cari posed o autorizațiune a medicului respectiv. Accident.—Aseară, un vagon care manevra in gară, a isbit, ră­nind grav, pe muncitorul Petre Vasiliu. Rănitul a fost transpor­tat, la spital, împușcat.—Din Albești se a­­nunță că vierul Andrei Stoian a împușcat, rănind grav, pe locui­torul­­ Tănase Nicolae, care voia să fure struguri. Cazul se anchetează. Diverse.­­ Eri, consiliul de igienă al orașului Ploești a ținut ședință, discutând asupra măsu­rilor preventive ce trebuesc luate contra holerei, iar seara a ținut ședință consiliul comunal, sub președinția d-lui primar G. C. Do­­brescu, și a rezolvat mai multe chestiuni la ordinea zilei. T­GOVIȘTET^- Incendiul din Gura-Ocnițeî. — Eri, pe la orele 3 jum. d. a., un puternic incendiu a distrus sonda No. 9, cu toate accesoriile ei, proprieta­tea societăței petrolifere «Interna­ționala», din com­. Gura-Ocniței. Pagubele cauzate ating suma de 30.000 lei. Sonda era asigurată pentru 27.000 lei. La orele 7 jun. seara, după o muncă colosală, depusă de oa­menii schelei și săteni, incendiul a fost stins. Incendiul a luat naștere de la scânteile produse de niște lagăre de fier, așezate în virful schelei. Crima, din Frasinu.— Se co­munică din Frasinu că eri după amiazi, pe la orele 3, Ștefan N. Cojenescu, in urma unei certe pen­tru niște pămînt, ce a avut cu consăteanul sef Tache Ion Florea, a fost împușcat în piept de acesta din urmă. Victima grav rănită a fost trans­portată în Căutarea spitalului «Ra­­fet», din Cornățel. Criminalul a fost adus azi la parchet. Timpul, deși friguros, se men­ține frumos. T.­SEVERIN.— Falsificator de polițe. — Vasile Dracopulos, fost agent al­­ N. F. R., și in urmă directorul «Cooperativei» din Se­verin, a dispărut din oraș. Dago­­pulos, după ce și-a dat demisia din postul, ce-l avea la «Coopera­tivă» cu toate sforțările lui și a prietenilor săi, n’a găsit un post mare—după cum căuta. El Se în­surase, pe când era încă agentul N. F. R., cu o domnișoară care aparține unei familii bogate și respectate in Întreg județul. Acum vre-o 2 luni soția sa ii părăsi, plecând la mama ei. Îm­preună cu copilașii, de­oare­ce Dracopulos începuse a o maltrata, D-na Dracopulos intentase proces de divorț. Ca om cult și care stăpânea mai multe limbi: românește, grecește (limba maternă), franțuzește și nemțește, putea să se ocupe de ceva, pentru a-și câștiga de­o­cam­­dată o existență. Dar atunci tre­buia să mu­ncească din greu, lucru care pare că nu-i convenea. Dracopulos, bazat pe cunoștin­­țele sale in oraș, pe reputațiunea rudelor, emite mai multe polițe, falsifică girurile (tot nume de per­soane cu multă vază in oraș), la scontează pe unde apucă și cu puține mii de lei fuge din oraș— și se zice că s’ar fi îmbarcat la Constanța pentru Levant. Știrea aceasta, care circula deja de vre-o două zile, s’a confirmat azi pe deplin. Protestându-S­e unele polițe, s­au descoperit falsurile și sensația în oraș e mare. Se crede că suma escrocată nu­ trece peste 4.000 lei. VALEL VII-de-MI^TE -Manie In­fîanferi.­Ciobanul Bucur Fătu din serviciul mocanului Radu Munteanu, dădu foc la niște iarbă uscată de pe muntele Fata-lui- Crai. Imediat focul luă proporții mari, dar din fericire sosind ajutoare, putu fi localizat. Ciobanul a fost arestat și înaintat parchetului de către jandarmii secției Văleni. Timpul.­­ Pe aici timpul s’a răcorit, în urma unei ploi care a căzut zilele trecute. Culesul prunelor aproape s’a sfîrșit, producțiunea nefiind toc­mai mare. Evenimentele din­ Rusia (Telegramele Agenției române) Con­gres Moscova. 13.—Congresul în­trunit eri a discutat programul și sarcina dată Dumei impe­riului. Telegramele particulare ale ziarului «Universul»­ discoperire la arme la FinlandA Berlin. 13.—Din Petersburg se anunță ziarului «Hambur­ger Nachrichten» . La Hel­singfors în șoproanele gărei s’a găsit un mare depozit de arm­e și dinamită. 87 funcționari ai gărei au fost arestați. Gara și portul au­ fost ocu­pate de trupe. EafasalsSfi pagube da !a Baka Berlin, io.—Depeșă din Pa­tersburg : Dupe rapoarte oficiale din Baku, din 2984 de sonde, au­ fost distruse de incendiu 1759. Din cele rămase numai 847 sunt în stare de a funcționa, a­­vând însă și ele defecte. UW &WJST JPS 2LY JPilotb xn îmb­rște. — Curățim paiele de coaje, le tăem în două, așa ca și din cotor să rămână la ambele jumătăți, apoi le ferbem în zahăr bine ’ legat până devin moi; după aceea le scoatem, le punem pe o farfurie mare ș­i le dăm la cuptor să se usuce ;­­dupa ce s’au uscat și s’au răcit, le dăm prin zahăr pisat, în șase zile de șase ori, apoi așezate­­ intr’un bor­can de sticlă, le păstrăm spre a decora tortele, prăjiturile etc. Froaaie, a^ricatura și cernere la București, 13 Septembrie. Finalațe. Cota valorilor la bursă din Bucu­rești Renta de 185 de milioane din 1903 511/0 lei ÎOS1/^—104, idem de 32­­/2 mii. 4 °/0 lei 927/8—931/2 , idem de 50 mii. 4 °/0 Ier OS1/^—941/2. id. de 274 mii. 4 °/0 lei 933/4—941/4. Id. de 180 mii. 4»/„ lei 931/*—93*L. Idem de 100 mii. 1905 4% M 91V4—91V4. Obligațiuni corn. București 4 °/n 1903, lei 91V2—92. Obligațiuni Credit, jud. și corn. 5% lei IOO-IOOV4. Func. rurale 5 °/0 lei 1021/8-1028/3. idem de 4% lei 98 — Op1/^ ; urb. București 5 °/0 lei 98—981/1; id. Iași 5 °/o lei 943/é—661/^. Acțiuni: Banca Națională 3080- 3100. Banca Agricolă lei 397—899. Banca de Scont lei 155—157. So­cietatea de asigurare : Dacia Ro­mânia lei 726—730. Naționala lei 925-930. Banca Marmorosch Blank 8 ®-880. Monede: Napoleonul lei 20.10. Cor. germană Lei 24.70. Cor. aust lei l.VöVj. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri : Banca­ Națională 5—6%. Casa de depu­neri 5%. Devise cek Londra 25.19— ; cek Paris 100.10— ; cek Viena 105.—; cek Berlin 123.30 ; cek Belgia 99.90. Cota valorilor române în străinătate Francfort.-Renta de 5% 101.35. Paris.—Renta de 5% 101.55, Id. de 4% 94. 45. Berlin.—Renta de 1892—93 5% 101.40, idem de 1890 4% 93.60, idem de 1894 4% 91.50, idem de 1896 4% 91.50, idem de 1898 4% 98.10. Comunale Buc. 98.90. Cota valorilor streine Consolid. engleze S9%. Renta franceză 99.80 . renta italiană . —. Banca otomană 611. Loturi otomane 136.50. Cereals Operațiunile și cota cerealelor ale pieței Brăila pe ziua de 12 Septembrie Grâu de 77—78% k. cu 1 — 2% °/n­ corpuri streine fi. 21130 cu lei 14.80—15% k. șlep bord­er Sulina. Grâu de 77—77% kg. cu 2 — 3% corpuri streine beet. 12200 cu lei 14,60% k. șlep Brăila. Grafi de 70, și 80 k. cu­­ 5—26% corpuri streine vag. 320 cu lei 12.35—14,90% kg. Secară de 67%—73 k. vag. 80 cu lei 11.60—12.25% k. Orz de­ 59%— •61V* k. h. 8560 cu lei 10.30% kg. — * ■ * ̇

Next