Universul, septembrie 1905 (Anul 23, nr. 239-268)
1905-09-15 / nr. 253
I AIW:LIXXIII No. 253.—Jonî 15 Septembrie 1903* Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Si IS IIIWI! fPi f Ulllf bflâMy fe~ CELE DIN.URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 5 Bani In România.—in Joanî In strâmătate — It, Strada Brezoianu 11, București — Regiunea petroliferă Baku.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox Miercuri, 14 Septembrie. — și înălțarea Sf- Cruci (Post). Catolic Miercuri, 27 Septembrie.—Cosma și Damian. Soarele răsare 6.11; apune 6.04 inimii -BTI in II -P-gBBW — București, 14 Septembrie. Confliciul cu Gresia Relații oficiale ne arată in ce chip s’a produs ruperea raporturilor diplomatice dintre noi și Grecia. Guvernul român a ajuns în timpul din urmă la încredințarea, întemeiată pe informațiuni cu desăvârșire neîndoelnice, că nu numai patriarhia din Constantinopol era și este de conivență* * cu bandele grecești cari comit orori in Macedonia asupra pacinicei populațiuni românești, dar aceste bande sunt in cea mai mare parte conduse chiar de ofițeri ai armatei regatului Greciei. Astfel fiind, nu e decât firesc și era chiar indicat, ca guvernul român să facă demersuri la Athena ca să se oprească cel puțin amestecul unor cetățeni, ba chiar ofițeri, adică slujbași ai Statului elin, în organizarea de bande amenințătoare averei și vieței românilor din Macedonia. Guvernul grecesc, fără a tăgădui că ofițeri ai armatei grecești iau parte la organizarea și conducerea bandelor din Macedonia, a răspuns că n’ar putea fi făcut responsabil de acest lucru. Nu tot așa a crezut guvernul românesc, și a insistat ca guvernul din Athena să ia măsurile ce e in drept și in putere a lua față de niște supuși și slujbași ai săi. De astă dată, repetând răspunsuri de mai nainte, guvernul grecesc a mai găsit de cuviință a acorda în acelaș timp ministrului său plenipotențiar la București un concediu, fără ca el să lase, conform uzului în asemenea cazuri, un însărcinat de afaceri in loc, ci numai un funcționar pentru paza arhivei. Cu acest chip, deși nu oficial, dar de fapt se producea o ruptură a raporturilor diplomatice, și bineînțeles că guvernului român nu îi mai rămânea decât să răspundă cu o măsură analogă. Ce rezultă din toate acestea ? Un ziar străin, cu totul imparțial, neavănd adică nici un motiv de a-și pleca cumpăna simpatiilor sau antipatiilor mai mult intr’o parte sau alta, a spus-o în două cuvinte : «E regretabil că lucrurile au ajuns aci , dar de vină e numai vederea scurtă și fanatismul Fanarului». In ceea ce privește urmările conflictului, un ziar oficios scrie următoarele : «Desigur că nu există posibilitatea materială ca evzonii greci să se întâlnească cu vinătorii noștri... Dar Grecia uită primejdia ce este ele a se pune, față in față cu o țară în care are atâtea interese, intr’o stare de războiu de fapt, dacă nu de drept. Denunțarea tratatului nostru de comerț și de navigațiune cu Grecia, care ne va redă peste un an libertatea noastră absolută atât în ce privește comunitățile grecești recunoscute in țara noastră, cât și în privința vaselor marinei de comerț grecești, va permite, de exemplu, României, cu ajutorul unui sistem de suprataxă de pavilion, de a înlătura din portul Constanței pavilionul grecesc, de a face pe politicianii din Atena să-și ispășească ușurința și presumpțiunea lor, să regrete în mod practic sângele nevinovat vărsat în Macedonia de către bandele grecești». mm FRANȚA (Corespondentă particulară a „Universului") Paris, 9 Septembrie. Chestia marocană Marele eveniment al zilei e intervenția, aparentă cel puțin, în chestia marocană a d-lui Witte, delegatul rus la tratativele de pace, înainte de a pleca la Berlin ca să vadă pe împăratul Wilhelm, el s'a întreținut mult cu prințul Radolin,ambasadorul Germaniei la Paris ; de aci se deduce că a stăruit ca Germanii să cedeze Franței terenul ce le rămâne decedat în Maroco. La întâia vedere un astfel de incident e neașteptat, picant aproape. Rusia învinsă intervenind în favoarea aliatei sale căreia ’i imputa moliciunea în timpul războiului rusojaponez ; aceasta e aproape un paladox. In alte cercuri se pretinde insă că Witte s'a interpus în chip spontanem nu spre a grăbi soluția pacinică a conflictului marocan, ci spre a încerca să provoace apropierea francogermană, în ceea ce privește politica generală. Sinuciderea unui turist O depeșă din Vancuver (Columbia engleză) anunță că un globe-trotter francez, Robert Lamperrière, care -și propusese să facă împreună cu un alt francez ocolul lumei pe jos, a murit în chip tragic. Atins de nebunie, in urma numeroaselor lipsuri pe cari le-a suferit in timpul călătoriei sale, el s'a sinucis în munții Columbiei engleze. Nefericitul globe-trotter s'a aruncat intr'o prăpastie sub ochii tovarășului sele îngrozit; corpul său nu a fost încă regăsit. Dramă a mizeriei din dimineață, la Bourbourg- Gampagne, uni pescar de moruni, anume Rodolphe Wattebled, în vârstă de 28 ani, s’a înecat în canal împreună cu nevastă-sa, de 25 ani, și fetița lui, care avea 2 ani. Cele trei cadavre au fost găsite la 5 seara. Ele erau strîns unite printr’o eșarpă de flanelă. Această sinucidere are drept cauză mizeria ; nefericiții fuseseră isgoniți din ajun din căsuța lor. Tainele Senei La podul Saints-Péres din Paris s’a găsit în Sena un cadavru de bărbat. In realitate e vorba mai curînd de un macabru rest omenesc decât de un cadavru întreg , căci lipsesc capul, o parte a corpului și brațele. N’ai mai rămas decâte două treimi din trunchi și picioarele, încălțate cu pantofi cu nasturi. Picioarele sunt acoperite de sdrențele unor pantaloni negri cu dungi, legați cu o curea de piele neagră. S’a renunțat a i se mai stabili identitatea. Nefericitul, care a fost aruncat în Sena după ce a fost asasinat, trebue să fi stat în apă cel puțin zece luni. Brutus CRONICI FEMININE Câișnîc îi fericire. — Deosebirea de virilii intre soți La întrebările mele, d-ra Stella din Tulcea ’mi răspunde următoarele : 1) Pentru mine cele mai fericite căsnicii sunt acelea in cart soția, pe lingă că e bună menajeră, posedă și un grad oarecare de cultură. " Menajul in cazul acesta e făcut rati&nalt; și ca mamă,,acea femee va putea da o educație aleasă copiilor ei indrumându-l pe o cale dreaptă. N) Mi se pare ceva ridicuL o căsătorie in care soțul e mult mai mare decât soția sau invers. Diferența prea mare de virsta e o piedică la fericire, știut fiind că caracterul unui om depinde si de virsta lui, de aci se naște discordie din nepotrivire de caracter. E bine ca soțul să fie cel puțin cu 3 ani mai mare ca soția. D-nia Eugenia Andreescu, din Balș, își exprimă astfel părerile : I) Bine e ca soția să fie cultă, insă cred că e mult mai bine să știe menagiul, sau mai bine zis să se ocupe de casă, căci ce trist lucru e să se conducă servitoarea. Am văzut femei, cari stau la masă fără să știe ce o să li se servească. Ce se va alege oare de un astfel de menaj ? Dacă s’ar putea ca soția să fie și cultă și să se ocupe și de casă, fericirea ar fi completă , insă dacă nu se poate, e mai de preferat . Mai puțină carte și mai mult menaj. II) Nu cred că prea marea diferență de vârstă între soți e o piedică la fericire. Nu cred că fericirea ar fi mai completă atunci când diferența ar fi de 3—6 sau cel mult până la S ani. E știut că tinerețea e sglobie, veselă, pe când bătrânțea e plictisită, obosită. Silvia. Ildiin ConstanatiR. caiszeie și rementíiile ei. * Constipația este o boală destul de comună, cu deosebire la orașe, și ea se întâlnește aproape la toți aceia cari duc o viață sedentară. De obicei, cei mai mulți consideră constipația mai mult ca ceva supărător decât ca boală, din care cauză ea e și neglijată. Dar toți aceștia se inșală, căci există un mare număr de boli cronice, mai mult sau mai puțin grave, cari se desvoltă încetul cu încetul, aproape pe nebăgate, de seamă, și a căror origină nu poate fi căutată, in cele mai multe cazuri, decât numai in constipația de toate zilele. Câte boli cronice de ficat, de stomac, de cap, n’ar fi suprimate dacă starea , de , constipație obișnuită ar fi îndepărtată. Digestiunea nu se face numai în stomac, cum se crede in general. Ea începe deja in gură, prin amestecul alimentelor cu saliva și prin ajutorul masticațiunea , și odată alimentele ajunse în stomac toate părțile aparatului digestiv conlucrează împreună la munca care se numește digestiune stomacală. Eșind din stomac, alimentele suferă o a doua digestiune in intestinul subțire, după care operațiune ele trec in intestinul gros, și numai aicea funcțiunea se poate considera ca terminată complect. Există, deci, trei digestiuni succesive : întâia aparține, gurei și stomacului, a doua intestinului subțire și a treia intestinului gros. Pentru ca funcțiunea de digestiune totală să se îndeplinească intr-un mod perfect, trebue ca alimentele să rămâe numai timpul necesar în fiecare parte a tubului digestiv, și ca rezidiile să fie expulsate din corp după un timp de, cel mai târziu 24 ore la adulți și de mai multe ori pe zi la copii mici. Când digestia stomacală se face rău, rezultă ca efect imediat o serie de indispoziții pe care aproape toată lumea le cunoaște. Dacă digestia intestinului subțire este imperfectă, tulburările sunt și mai greu de precizat, și asupra acestora, în unele cazuri, chiar medicul se poate inșera. Dar când e vorba de întârzirea digestiunei alimentelor in intestinul gros (constipația), deranjările survin repede și se resimt in starea generală a sănătăței, de multe ori cu atâta violență. Încât îndoiala că cauza acestor deranjări ar stă în interline ușor ne poate rătăci în căutarea mijloacelor de combatere. Materiile eliminate de persoanele constipate sunt intotdeauna mai puțin abundente decât in starea normală și aproape lipsite de mirosul urit, caracteristic, pe care materiile fecale normale trebue să-l răspândească. Aceste două circonstanțe sunt suficient de a fi învederate, pentru a face pe cei cari sufer sa înțeleagă pericolul constipațiunilor persistente. Intr’adevăr, ce devin materiile cari lipsesc astfel din rezidiile zilnice ale digestiunei ? Ele rămân in corp, nu in intestine cum s’ar putea crede, și in masa sângelui, care încetează de a le mai trimite in intestine, după cum ar trebui să o facă. Credeți că ceiace dă materiilor mirosul lor infect este bine ca să rămâe mult timp in corp, să se îngrămădească la infinit, fără ca sănătatea să sufere ? Nu, desigur ! Aceste materii se produc fără încetare, chiar numai în urma mișcărei organelor, așa că este absolut indispensabil ca ele să fie date afară din corp în fiecare zi, asemenea urinei și sudoarei normale, pentru a împiedica violarea sângelui, care mai târziu dă naștere la nenumărate boale. Dar această evacuare trebue să se petreacă in mod regulat in fiecare zi, nu numai pentru a goli intestinele de rezidu, dar și pentru a da afară din economie materiile uzate, de care sângele nu se poate scăpa prin altă cale. Dacă constipația este periculoasă, din cauza durerilor fizice pe cari le provoacă, nu mai puțin ea poate deveni funestă prin influența ei periculoasă și asupra moralului. Apăsarea prelungita a intestinelor modifică starea psihică a celui mai bun și răbdător om, care devine astfel impresionabil la exces. El e capabil de a se irita din pricina celor mai neînsemnate contrarietăți, de a-și perde calmul și de a deveni violent. Acei, cari sunt martori a unei asemenea transformări, se sperie înainte de a-și da seama că această schimbare, , cu totul bolnăvicioasă. Încetează îndată ce funcțiunile intestinale se restabilesc. Uimit de influența atât de hotărită a constipației asupra caracterului omului, un bun medic observator a zis : «Toți răutăcioșii sunt constipați. Această sentință, deși pare a fi exagerată, totuși trebue să convenim că unele din mizeriile vieței interioare sunt provocate din cauza plictiselei la care dau naștere constipațiunile. Câte persoane duc o existență tristă, plictisită și plictisitoare, din cauză că ei nu-și pot goli intestinele de rezidu, decât numai prin mijlocul spălaturilor. Câte menajuri,altă dată fericite și pașnice, au devenit adevărate inferne, numai din cauză că constipația a făcut pe femee impacientă și mânioasă, pe cât era ea înainte dulce și de bună. Câte acțiuni rele imputate perversităței omenești n’ar fi fost comise, dacă autorii lor s’ar fi bucurat de obiceiu de libertatea pântecelor... Putem deci afirma, că constipația augumentează toate relele fizice, și morale. Când constipația nu durează mult timp, ea de ordinar e ușor de vindecat prin ajutorul purgativelor. Adesea un tratament de 8—15 zile e suficient pentru a restabili funcțiunea normală a stomacului și intestinelor ; dar când ea este învechită, atunci tratamentul trebue prelungit, iar succesul lui devine mai puțin sigur. După o cură de purgațiune de trei săptămâni este necesar de a întrerupe tratamentul, aceasta in vederea observarea efectelor lui. Dacă după 2—3 zile evacuările nu sunt regulate (zilnice) și normale (moi nu tari) atunci cura trebuie reîncepută. Sunt persoane, cari deși ies zilnic afară, totuși sufer de constipație ; după cum sunt persoane, cari deși ies din 2—3 zile afară, totuși sunt sănătoase. O stare de constipație numai atunci poate fi considerată ca atare, când materiile fecale eliminate sunt de o consistență tare, de obicei, și lipsite de odoarea neplăcută caracteristică. Cauzele care provoacă constipația sunt multiple : unele se datoresc faptului rezistenței de a ieși afară , altele se datoresc relei alimentații,mâncărurilor prea fierbinți, cafelei negre, băută in prea mare cantitate, tutunului, băuturilor spirtoase,luate in exces, lipsei de exerciții și vieței sedentare. In toate aceste cazuri cu ra de purgative, regimul, exercițiile și mișcarea in aer liber,pot suprima constipația, restabilind astfel funcțiunea normală și libertatea intestinelor. Dacă se are in vedere grija de a întrebuința fără întârziere remediile, și dacă se va profita de momentul care poate face ca efectul să se producă dimineața, la sculare, este de sperat că constipațiile vor înceta și că intestinul va lua obiceiul de a se libera intotdeauna la aceeași oră. Aurel Scisrtu. " ......... JJM JPHOWSZIS JLEZ ZX Pământul bun dă roade. Manevrele regale și sosirea M. S. Megélni to Botoșani (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Botoșani, 12 Septembrie. Iată nouă amănunte asupra marilor manevre și sosirea Suveranului in orașul Botoșani. Manevrele de brigadă Luptele de brigadă vor urma între 20—25 Septembrie ; brigada de Fălticeni va ataca, între Bucecea și Liteni, pe brigada de Bacău sub direcția d-lui general Tell. Sosirea Suveranului In ziua de 25, orele 10 dimineața, cu un tren regal, sosește in gara Botoșani Suveranul cu întreaga suită, unde i se vor da onorurile militare de o companie cu drapel din batalionul 8 de vânători local. De la gară cortegiul regal va parcurge calea Națională până la catedrala Uspenia, unde se va oficia un serviciu divin ; pe strada de la gară și până la catedrală vor fi înșirate consiliile comunale din întregul județ, in frunte cu primarii respectivi și câte 30 perechi țărani din fiecare comună, veteranii cu decorațiile obținute și șefii de garnizoană toți îmbrăcați național și cu drapelele fiecărei comune. Apoi de la catedrală cortegiul regal va parcurge calea Națională, str. Primăriei, Belvedere până la palatul d-lui prefect Văsescu, unde va fi găzduit M. S. Regele pe timpul cât va fi oaspete orașului nostru. Manevrele regale pe divisele în Zilele de 26, 27 și 28 Sept. vor urma manevrele de divizie, sub comanda d-lui gen. Iarca, comandantul corpului 4 de armată, la care va lua parte M. S. Regele și toți atașații militari străini. Desfășurarea va fi astfel: div. 7 de sub comanda d-lui general Beier vă pleca din Ilirian în atac contra diviziei 8-a comandată de d. gen. Tell care va pleca din Bucecea, iar restul trupelor vor urma la sud de Botoșani. Fazele amănunțite asupra desfășurărei acestor lupte nu se pot cunoaște, manevrele fiind libere și la aprecierea comandanților. In ziua de 29 Septembrie repausul trupelor, in care zi probabil Suveranul va vizita orașul și edificiile publice. Reviste și defilarea In ziua de 30 Septembrie, in prezența M. S. Regelui, va urma defilarea tuturor trupelor, pe platoul de la bariera Sulița, lângă batalionul 8 de vânători, unde s’au făcut preparativele necesare, construindu-se tribune și pavilioane. Atașații militari streini Următorii atașați vor urmări manevrele : Olanda, căpitan van Haag, Marea Britanie, ducele de Teck, Italia, căpitan Zampali, Germania, baronul von Hamerstein Gesmold, atașat militar și Joe Kremnitz, atașat de legației; Bulgaria, maiorul Stancioff; Rusia, locotenent-colonel Zankevici; Suedia, un ofițer suedez; Austro-Ungaria, loc.-col. Rosvadovsky atașat mi.; Franța, maior Julien, atașat militar ; Turcia, colonel Sefket-bey și comandantul de escadron Rizabey, atașați militari. Atașații vor fi însoțiți de cap. I. Florescul, de la școala superioară de războiu și locot. D. Gherculescu, de la marele stat-major al armatei române. Se notează că nici o misiune specială nu va saluta pe Suveran, afară de guvernatorul Bucovinei, care va salută pe Suveran in numele împăratului Austro-Ungariei. Iar în ziua de 1 Octom. se va face desconcentrarea trupelor când Suveranul cu un tren regal, la 9 ore dim., va părăsi Botoșanii, plecând la Dorohoiu. Alte amănunte vor urma. ___ Gross«. .......—mgBBHffiB i'"11 f Li' S3BHB 53WB—.. Eegtaea p®tr®llf©rä lakú — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi reprezintă o hartă de teren a intregei regiuni petrolifere de la Baku, in care continuă a se desfășura groaznicele evenimente despre cari «Universul» s'a ocupat in repetite rinduri. _______ «AMICA CATASTROFA ME FACU1E (De la coresp. nostru particular) Iași, 18 Septembrie. NOUI AMĂNUNTE In momentul când scriu aceste rinduri, bietul comerciant Cizer Goldman urmează a se lupta cu agonia morței. De salvarea acestuia nu mai poate fi vorba. De asemenea se mai găsesc în stare destul de gravă birjarul Nisim sin David, sculptorul Leon Segal, sacagiul Moritz Iancu, din str. Frecau, comerciantul M. Gruber și d-șoara Fani Marcu. Celelalte victime merg in spre bine.Mai sunt numeroși răniți,— tot victimele groaznicei catastrofe—însă aflându-se sub căutarea medicală prin casele lor, nu le putem cunoaște starea. " * Am comunicat că direcția tramvaiurilor a hotărît să schimbe linia de pe strada Pădure, unde, din cauza primejdioasei pante, s’a întâmplat groaznica nenorocire. Acum e vorba ca noua linie să fie prelungită pe bulevardul Brătianu și de acolo să se unească cu linia de pe strada Tătărași. Manipulantul Dănilă și conductorul Herman sunt încă la penitenciar. D. judecător de instrucție Lefter Dimitrescu a interogat și azi pe mai mulți martori oculari la groaznica întâmplare. Mâine d-sa se va transporta la spital pentru a asculta pe mai multe victime, a căror stare îmbunătățindu-se, sunt deja în posibilitate de a da amănunte. Tot mâine sau Miercuri, d. judecător de instrucție va face și câteva confruntări între martori cari se contrazic în declarațiuni, asupra împrejurărilor în cari s’au întâmplat catastrofa.* ♦ ¥ D. Gratzian, directorul tramvaiului din Iași, a vestit direcția centrală din Berlin, proprietara tramvaiului ieșan, despre catastrofa petrecută aci. E vorba să fie un delegat al centralei din Berlin, pentru a cerceta amănuntele nenorocirei. ★ Se știe că în momentul accidentului, atunci când văzduhul se cutremura de strigătele celor 60-70 persoane câte se aflau în vagonul deraiat, și când alături de cadavre zäceau peste 20 oameni cu picioarele sau brațele fracturate, atunci zic, s’au găsit hoți și pungași, cari au început să opereze, jefuind pe răniți. Astăzi e bine stabilit că acești mizerabili au furat de la victime, in timpul panicei și a îmbulzelei, mai multe mii de lei și numeroase ceasoarnice, binocluri, port-moneuri, etc. Poliția a deschis o anchetă, punendu-se in urmărirea ticăloșilor făptuitori. O CUGJETA.3.3 S JPJE ZI Prin viciu scapi mai ușor ca prin virtute. Zici viciu și totul e zis. Numai virtutea e comentată. C13BLIE J0DH3U (TRIBUNALELE CIVILE) O lui’ispriulență foarte importantă. Secția de notariat a trib. Ilfov, a stabilit eri o jurisprudență de o foarte mare însemnătate. Iată despre ce este vorba : D. D. Zamfirescu scoate in vinzare un imobil al d-lui Gh. Alexian pentru neplata unei creanțe. Ziua vînzărea era fixată pentru eli. Cu această ocaziune d. advocat Al. Otulescu reprezentantul d-lui Alexianu a cerut tribunalului amânarea vînzărei, deoarece procedura nu era bine Îndeplinita întru cât afaptele de vînzare s’au făcut pe hârtie simplă, iar nu pe timbru de 2 lei, astfel cum se prevede in art. 20 al. 8 din legea timbrului. Acest incident a fost combătut de d-nii advocați Niculescu și Pascu, cari au susținut că la tribunalul Ilfov totdeauna s’a practicat ca afiptele să fie făcute pe hârtie simplă. Tribunalul a admis incidentul ridicat de d. Otulescu și a amânat vânzarea, stabilind astfel jurisprudeța că afiptele de vinzare sa fie făcute pe timbru de două lei. ____ Ti. Tamasiq. ȘTIRI DIN STREINATATE — Prin poștă — La Berlin a murit de holeră asiatică barcagiul Wilhelm Lehmann. . Familia lui a fost pusă, in baracele de izolare ale spitalului Moabit, sub supravegherea medicală. Căpitanul Mikkelsen, cunoscut explorator danez, organizează o nouă expediție la polul Nord, care se va face aproape in același timp cu noua expediție a locot. Peary, celebrul explorator american. Congresul socialiștilor germani, ținut la Jena, a adoptat propunerea deputatului Bebel ca lucrătorii să declare greva generală, și să facă eventual revoluție, in caz dacă guvernul german va introduce restricțiuni in legea votului universal. .*. Schimbarea ratificărilor tratatului ruso-japonez se va face prin telegraf. Austro-Ungaria este țara din Europa care produce cea mai mare cantitate de argint. Producția ei ajunge la aproape 187 mii de tone pe an. Ministrul coloniilor al Franței de Clementes, a autorizat pe fosta regină Ranavale a Madagascarului, care după cum se știe este exilată la Alger, să intre in Franța. Ducele de Orleans a declarat unui ziarist francez că svonul căsătoriei regelui Alfons al Spaniei cu ducesa Luisa de Orleans, este neîntemeiat. In noul an școlar 1905/6 s’au înscris la facultatea de medicină din Budapesta 2 românce ca studente și anume d-rele Lia Moga din Sibiu și Marta Buteanu din Beius.. Afară de aceste două domnișoare mai este încă înscrisă ca studentă in medicină (anul lll-lea) și d-șoara Valeria Bontiloviciu din Uzdin. In ultima listă despre maghiarizarea numelor, publicată în foile maghiare, intre numeroși Kohni, etc., vedem și două nume românești. Un biet geandarm din Remetea, care purta numele de Mihail Meseșanu, a fost silit de împrejurări să-și ceară schimbarea numelui in Mezei, iar un alt român din Țicău (Sălagiu) cu numele Ioan Pop, și-a schimbat numele in Pap. Guvernul prusian s'a adresat tuturor celorlalte guverne ale imperiului german, cerind o acțiune comună in contra socialiștilor streini cari, stabiliți in Germania, colaborează la ziare și reviste socialiste germane. Guvernul Japoniei a primit peste 40 petițiuni contra tratatului de pace. Cea mai însemnată, iscălită de 6 profesori universitari, face să reiasă trebuința de a se refuza ratificarea tratatului de pace care e plin de primejdii pentru viitor. „*. Guvernul din Petersburg a trimis intr’o misiune specială in Caucaz, pe baronul de Nolde, gerantul ministerului de externe in comitetul miniștrilor. Scopul misiunei se ține secret. „Universal“ la proste ie (De la coresp. noștri part.) Marți, 13 Septembrie. AZUGA.—Anchetă mixtă.— Am relatat la timp incidentul petrecut la fruntaria româno-ungară in ziua de 5 Iulie a. c. când grănicerii români Nicolae Motuloș și Săraru au împușcat pe contrabandistul Ștefan Munteanu,supus austro-ungar. Deoarece, se pretinde că împușcarea contrabandistului s’a făcut de grănicerii români pe teritoriul maghiar, pentru limpezirea, lucrurilor s’a ordonat o anchetă mixtă din partea guvernelor respective. Alaltă era, 101. c. comisiunea compusă din Fișpanul (prefectul) și d. procuror al comitatului Brașov, colonelul comandant al regimentului de infanterie Brașov, din partea Ungariei și d-nii Luca Elefterescu, prefectul județului Prahova, Negrescu, prim-procuror respectiv și loc-col. Cocorăscu comand, bat. 9 vânători Ploești, din partea României, în asistența primarului, secretarului și mai multor consilieri ai Satului Lung (Ungaria), de unde era de fel contrabandistul ; d-nii .Gh. R. Munteanu și Ioan G. Stănescu, primarul și secretarul com. Teșila, pe teritoriul căreia s’a întâmplat crima; sub prefectul ungar respectiv; locot. Jipa, comand, plut. de grăniceri, șeful jandarmilor unguri de la Șanț și Nae C. Mănescu, șeful jandarmilor locali, care a anchetat la început faptul ; inculpații grăniceri Nlae Matuloș și Săraru, băiatul Mircea care a fost față la săvirșirea crimei, in total 47 persoane,’s’au întrunit la locul numit Poiana Ciorei, locul unde s’a săvîrșit împușcarea contrabandistului Ștefan Munteanu, pentru a se constata pe ce teritoriu s’a intimplat faptul și dacă grănicerii români au fost sau nu în legitimă apărare. După reconstituirea crimei și cercetările făcute, comisiunea a fost de comun acord, că cazul s’a întâmplat pe teritoriul român, la 108 pași (31 metri) de frontiera maghiară și că ciobanul Ștefan Munteanu, avea intențiunea a introduce in România contrabanda găsită asupra sa, căci altfel nu se explică ce căuta pe teritoriul român, când avea alt drum pe lângă fruntaria ungară, pe unde putea umbla fără a călca teritoriul român; asemenea s-a mai constatat că grănicerii români au fost in legitimă apărare. Se mai bănuește că decedatul Ștef. Munteanu, după declarațiunea grănicerilor, ar fi dezertor din reg. 7 artilerie, Buzeu, fapt ce urmează a se cerceta. După constatarea celor ce preced, comisiunea a plecat la locul numit Baba Bănea (Ungaria) unde azi va dresa respectivele acte. PLOEȘTI. — Copil găsit. — Astăzi a fost f găsit in curtea bisericei sf. Vineri un copil lepădat, in etate ca de 7 luni. Poliția a luat măsuri pentru urmărirea denaturatei mame. Militare.—Astă-noapte au sosit de la tabăra Gaița (Ialomița) regimentele 7 și 32 de infanterie, iar de dimineață schimbașii, cari fuseseră concentrați cu această ocaziune, au și fost desconcentrați. Regimentul 6 de călărași, care face parte tot din garnizoana noastră, va sosi Miercuri. In ziua de 15 e. vor fi concentrate în tabăra Târgșoreanca, pentru manevre,contingentele 1896 1898, 1900 și schimbașii din contingentul 1905. Manevrele brigadei locale se vor face intre Câmpina și Vălenii-de- Munte. Greve. — Cismarii richiuitori, intr'o întrunire pe care au ținut-o aseară, au hotărit să se pună in grevă dacă nu li se mărește plata. — De asemeni au hotărit să se pună in grevă lucrătorii tăbăcari din fabrica d-lui Râmniceanu, care nu voește să-și țină angajamentele luate către lucrători cu ocaziunea grevei din luna iulie. Sanitare. — In cătunul Valea Meilor s’au ivit câteva cazuri de angina difterică. — In comunele Slănic, Filipești, Balta Doamnei și Surani s'au ivit diferite boale printre următori. — Serviciul sanitar al județului a luat măsuri de a fi împiedicate de a asista la faceri moașele empirice, fiind permise numai acelea cari posed o autorizațiune a medicului respectiv. Accident.—Aseară, un vagon care manevra in gară, a isbit, rănind grav, pe muncitorul Petre Vasiliu. Rănitul a fost transportat, la spital, împușcat.—Din Albești se anunță că vierul Andrei Stoian a împușcat, rănind grav, pe locuitorul Tănase Nicolae, care voia să fure struguri. Cazul se anchetează. Diverse. Eri, consiliul de igienă al orașului Ploești a ținut ședință, discutând asupra măsurilor preventive ce trebuesc luate contra holerei, iar seara a ținut ședință consiliul comunal, sub președinția d-lui primar G. C. Dobrescu, și a rezolvat mai multe chestiuni la ordinea zilei. TÂGOVIȘTET^- Incendiul din Gura-Ocnițeî. — Eri, pe la orele 3 jum. d. a., un puternic incendiu a distrus sonda No. 9, cu toate accesoriile ei, proprietatea societăței petrolifere «Internaționala», din com. Gura-Ocniței. Pagubele cauzate ating suma de 30.000 lei. Sonda era asigurată pentru 27.000 lei. La orele 7 jun. seara, după o muncă colosală, depusă de oamenii schelei și săteni, incendiul a fost stins. Incendiul a luat naștere de la scânteile produse de niște lagăre de fier, așezate în virful schelei. Crima, din Frasinu.— Se comunică din Frasinu că eri după amiazi, pe la orele 3, Ștefan N. Cojenescu, in urma unei certe pentru niște pămînt, ce a avut cu consăteanul sef Tache Ion Florea, a fost împușcat în piept de acesta din urmă. Victima grav rănită a fost transportată în Căutarea spitalului «Rafet», din Cornățel. Criminalul a fost adus azi la parchet. Timpul, deși friguros, se menține frumos. T.SEVERIN.— Falsificator de polițe. — Vasile Dracopulos, fost agent al N. F. R., și in urmă directorul «Cooperativei» din Severin, a dispărut din oraș. Dagopulos, după ce și-a dat demisia din postul, ce-l avea la «Cooperativă» cu toate sforțările lui și a prietenilor săi, n’a găsit un post mare—după cum căuta. El Se însurase, pe când era încă agentul N. F. R., cu o domnișoară care aparține unei familii bogate și respectate in Întreg județul. Acum vre-o 2 luni soția sa ii părăsi, plecând la mama ei. Împreună cu copilașii, deoarece Dracopulos începuse a o maltrata, D-na Dracopulos intentase proces de divorț. Ca om cult și care stăpânea mai multe limbi: românește, grecește (limba maternă), franțuzește și nemțește, putea să se ocupe de ceva, pentru a-și câștiga deocamdată o existență. Dar atunci trebuia să muncească din greu, lucru care pare că nu-i convenea. Dracopulos, bazat pe cunoștințele sale in oraș, pe reputațiunea rudelor, emite mai multe polițe, falsifică girurile (tot nume de persoane cu multă vază in oraș), la scontează pe unde apucă și cu puține mii de lei fuge din oraș— și se zice că s’ar fi îmbarcat la Constanța pentru Levant. Știrea aceasta, care circula deja de vre-o două zile, s’a confirmat azi pe deplin. Protestându-Se unele polițe, sau descoperit falsurile și sensația în oraș e mare. Se crede că suma escrocată nu trece peste 4.000 lei. VALEL VII-de-MI^TE -Manie Infîanferi.Ciobanul Bucur Fătu din serviciul mocanului Radu Munteanu, dădu foc la niște iarbă uscată de pe muntele Fata-lui- Crai. Imediat focul luă proporții mari, dar din fericire sosind ajutoare, putu fi localizat. Ciobanul a fost arestat și înaintat parchetului de către jandarmii secției Văleni. Timpul. Pe aici timpul s’a răcorit, în urma unei ploi care a căzut zilele trecute. Culesul prunelor aproape s’a sfîrșit, producțiunea nefiind tocmai mare. Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției române) Congres Moscova. 13.—Congresul întrunit eri a discutat programul și sarcina dată Dumei imperiului. Telegramele particulare ale ziarului «Universul» discoperire la arme la FinlandA Berlin. 13.—Din Petersburg se anunță ziarului «Hamburger Nachrichten» . La Helsingfors în șoproanele gărei s’a găsit un mare depozit de arme și dinamită. 87 funcționari ai gărei au fost arestați. Gara și portul au fost ocupate de trupe. EafasalsSfi pagube da !a Baka Berlin, io.—Depeșă din Patersburg : Dupe rapoarte oficiale din Baku, din 2984 de sonde, au fost distruse de incendiu 1759. Din cele rămase numai 847 sunt în stare de a funcționa, având însă și ele defecte. UW &WJST JPS 2LY JPilotb xn îmbrște. — Curățim paiele de coaje, le tăem în două, așa ca și din cotor să rămână la ambele jumătăți, apoi le ferbem în zahăr bine ’ legat până devin moi; după aceea le scoatem, le punem pe o farfurie mare și le dăm la cuptor să se usuce ;dupa ce s’au uscat și s’au răcit, le dăm prin zahăr pisat, în șase zile de șase ori, apoi așezate intr’un borcan de sticlă, le păstrăm spre a decora tortele, prăjiturile etc. Froaaie, a^ricatura și cernere la București, 13 Septembrie. Finalațe. Cota valorilor la bursă din București Renta de 185 de milioane din 1903 511/0 lei ÎOS1/^—104, idem de 32/2 mii. 4 °/0 lei 927/8—931/2 , idem de 50 mii. 4 °/0 Ier OS1/^—941/2. id. de 274 mii. 4 °/0 lei 933/4—941/4. Id. de 180 mii. 4»/„ lei 931/*—93*L. Idem de 100 mii. 1905 4% M 91V4—91V4. Obligațiuni corn. București 4 °/n 1903, lei 91V2—92. Obligațiuni Credit, jud. și corn. 5% lei IOO-IOOV4. Func. rurale 5 °/0 lei 1021/8-1028/3. idem de 4% lei 98 — Op1/^ ; urb. București 5 °/0 lei 98—981/1; id. Iași 5 °/o lei 943/é—661/^. Acțiuni: Banca Națională 3080- 3100. Banca Agricolă lei 397—899. Banca de Scont lei 155—157. Societatea de asigurare : Dacia România lei 726—730. Naționala lei 925-930. Banca Marmorosch Blank 8 ®-880. Monede: Napoleonul lei 20.10. Cor. germană Lei 24.70. Cor. aust lei l.VöVj. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri : Banca Națională 5—6%. Casa de depuneri 5%. Devise cek Londra 25.19— ; cek Paris 100.10— ; cek Viena 105.—; cek Berlin 123.30 ; cek Belgia 99.90. Cota valorilor române în străinătate Francfort.-Renta de 5% 101.35. Paris.—Renta de 5% 101.55, Id. de 4% 94. 45. Berlin.—Renta de 1892—93 5% 101.40, idem de 1890 4% 93.60, idem de 1894 4% 91.50, idem de 1896 4% 91.50, idem de 1898 4% 98.10. Comunale Buc. 98.90. Cota valorilor streine Consolid. engleze S9%. Renta franceză 99.80 . renta italiană . —. Banca otomană 611. Loturi otomane 136.50. Cereals Operațiunile și cota cerealelor ale pieței Brăila pe ziua de 12 Septembrie Grâu de 77—78% k. cu 1 — 2% °/n corpuri streine fi. 21130 cu lei 14.80—15% k. șlep border Sulina. Grâu de 77—77% kg. cu 2 — 3% corpuri streine beet. 12200 cu lei 14,60% k. șlep Brăila. Grafi de 70, și 80 k. cu 5—26% corpuri streine vag. 320 cu lei 12.35—14,90% kg. Secară de 67%—73 k. vag. 80 cu lei 11.60—12.25% k. Orz de 59%— •61V* k. h. 8560 cu lei 10.30% kg. — * ■ * ̇