Universul, decembrie 1906 (Anul 24, nr. 330-357)
1906-12-01 / nr. 330
III Vineri i Decembrie 190* .*» Rockfeller, cel mai bogat om din lune, a pus să i se sape pentru plăcerile sale, un mare lac de o suprafață mai întinsă de un hectar și jumătate pe domeniul șeii din Lakewod (America). _ D. Rockfeller, care se plictisește grozav, și-a amintit că în tinerețe era un patinator de frunte. De aceea a decis să-și facă locul de care vorbim, spre a se putea distra în toată vora, patinând. Din Petersburg se anunță că d. Witte a făcut o vizită d-lui Stolypine, vizită pe care acest din urmă, cu tot risicul unui atentat, a înapoiat-o a doua zi. Cei doui bărbați de Stat s-au întreținut foarte cordial. Se pare că d. Stolypine va sta la putere cel puțin până la alegeri. Se știe de altminteri, că el ar fi bucuros să se vadă ușurat de sarcina pe care a primit-o din datorie. JJJSrSJFJLT Spitzer Contra degeraturilor.— In ajunul ernei, când atâtea persoane sufer de degeraturi, credem folositor să indicăm un leac foarte eficace. Luați var stins de mărimea unui ou. Pisați'l și lăsați-l să sa dizolve, timp de două ore, în apă rece. Amestecați bine și adăugați trei lingurițe de untdelemn de măsline de prima calitate. Amestecați bine până ce se face ca o pomada. Ungeți partea bolnavă, chiar dacă e rană, cu un strat din această materie și puneți mănuși. După trei sau patru experiențe degerăturile vor dispare. „Universul in provincie“ (de la corespondenții noștri part. Miercuri, 29 Noembrie CAS/A HASI.— Sindicatul avocaților.—Avocații din localitate, întrunindu-se orî in sala baroului din palatul administrativ, au format un sindicat, unde se vor depune toți banii luați pe actele de notariat, prevezându-se anumite taxe după valoarea actului și cari bani se vor împărți din 15 în 15 zile la toți deopotrivă. Tot din acești bani se vor plăti 3 practicanți de la tribunal, cari lucrează la secția de notariat. Bal.Un grup de tineri evrei din acest oraș, sub președinția d-lui N. Weis, va da în seara de 6 Decembrie un bal în sala parcului comunal. Beneficiul realizat va servi la mărirea fondului pentru construirea unei biserici în acest oraș. DOROHOIU—Agitația țărăneasca din Broscauți. — Universul a fost primul ziar care a adus vestea agitației sătenilor din com. Broscăuți, acest județ. Astăzi sunt în măsură a da cele mai exacte detalii cu privire la această agitație. Țăranii din Broscăuți, având o bancă populară și dispunând de un oarecare capital, au căutat și caută și acum să dea în arendă moșia Broscauți, proprietatea d-lor frați Ghermani, pe care o ține actualmente în posesiune d. 1. Spodhoim, cu contractul care expiră peste 2 ani. Cu facerea demersurilor necesare țăranii au Însărcinat pe primarul lor Rățescu și preotul Sandovici, care de fapt se găsesc în capul băncei lor populare. Mandatarii țăranilor ar interveni la proprietar, au făcut oferte, dar totul a fost zadarnic, deoarece proprietarii moșiei au refuzat să arendeze moșia țăranilor. Atunci sătenii au început să se agite, învinovățind pe primarul Rătescu că i-ar fi trădat și nu a lucrat cu destulă energie pentru realizarea dorințelor lor. Mai mult încă. Țăranii au mers până acolo încât au acuzat pe primar că s’a lăsat a fi influențat de arendașul moșiei spre a-l trăda. • In intervalul acesta intervine F. Fischer, care oferind un preț mai ridicat, reușește să ia d-sa moșia în ’ arendă. Acest lucru a sporit nemulțumirile țăranilor. De teama unei răscoale, primarul Rățescu a părăsit satul. Era o delegațiune de peste 200 țărani din Broscăuți a fost la d. prefect Miclescu, aducându-i lucrurile la cunoștință. D-sa i-a sfătuit să fie liniștiți, întrucit nu pot sili un particular să le dea cu forța moșia în arendă, promițând sătenilor că va trimite o anchetă la Broscăuțî spre a studia chestiunea și în urmă a-i da soluțiunea ce comportă. După aceasta, sătenii s’au retras în liniște. Descoperirea unei Bande de hoți.— In corespondența precedentă am vorbit despre descoperirea unei mari bande de hoțî, cari operau de mult timp în județul nostru îndrăznețe furturi de vite, fără a putea fi descoperiți. Până acum au fost prinși următorii hoți: Teodori. Păduraru și Neculai Chirilă, zis Chiriluță, ambii din satul Ivăncăuțî, pendinte de com. Păltiniș, care e situată lângă râul Prut, în apropierea frontierei rusești. Furturile de vile comise de această bandă sunt foarte numeroase și modul de operațiune al acestor îndrăzneți hoțî era cit se poate de ingenios. Noaptea furau vilele pe cari în urmă le treceau Prutul in Basarabia unde alți tovarăși din bandă le puneai la adăpost. Localitățile unde operau sunt: Darabani, Păltiniș, Lipscani și alte sate situate în apropierea rîului Prut Unul din tâlharii care operează în Basarabia, e un dezertor din armata română, numit Ion Pricopie, un primmejdios reafacător, refugiat în Rusria. Autoritățile noastre au intervenit pentru prinderea sa. Alaltă era noapte, gendarmerie noastră prinzând de veste că tâlharii aveau intențiunea să calce locuința lui I. Baratz, din Darabani, spre a o jefui, câțîva gendarmi, deghizați civil, au fost puși să pândească pe tâlhari, pentru a pune mâna pe ci. Pe la orele 10 noaptea, tâlharii își făcură apariția, dar mirosind cursa ce li s’a întins, au reușit să dispară. Jandarmii continuă urmăririle. Arșii de vie. ■— Era seara copi ița Marioara Clisti Zamfirache, din acest oraș, str. Carmen Sylva, fiind lăsată singură în casă de către părinții sei, se apropie prea tare de focul din sobă, din care cauză i se aprinseră hainele. Mica victimă începu să scoată disperate țipete de durere, la auzul cărora săriră vecinii în ajutor. Dar totul fu zadarnic. Fetița se atese cu răni grave din cauza arsurilor căpătate. Pe moarte, dânsa a fost transportată la spitalul județean. Filantropice.Sâmbăta viitoare se va da un mare bal în salonul hotelului Zoller, sub patronagiul d-nei pi d-lui D. Spodheim, din profitul căruia să se îmbrace un număr de copii săraci și să se sporească fondul de întreținere a azilului. BACĂU. —Foc pus. —■_ Astăj capte, de către necunoscuți s’a pus foc unei șure de fân a lui Gr. Zugravui din Bălmășeni, care a ars cu resăvârșire. Furturi.—De la comersantul Iancu Joinii, din Gherăești, s’a furat o mare cantitate de tutun și rachiu. — Primindu-se un denunț cum că fel locuitorii Sandu Liebe și G. C. , Cernat, din Scorțeni, se află mai emite lucruri de furat ;* s’a facut o descindere. Rezultatul aflat că la muniții s’a găsit un bazar întreg de albituri, haine și alte lucruri. întrebați asupra provenienței acestor lucruri, ei au declarat ca le-au găsit pe șoseaua din dreptul satului Leontenești. HUȘI.— Foe pas.— Ion Pavaitasu, din Covasna, a reclamat că Mihalache V. Băsu și Costache Ion Hristache i-au dat foc la niște pae. Cercetându-se cazul, autorii au fost dați judecăței. Furt.— Ion Mâță, cantonist pe linia Crasna-Roșiești, primise în noaptea de 23 în gazdă pe Ion Bordeanu. Acesta însă pe la 4 în spre ziuă, se sculă binișor și strângând într’o boccea tot ce se găsea mai bun prin casă, voi să se facă nevăzut. Dar Ion Mâță simțindu-l, reuși să pună mâna pe el și legându-l bine, îl dese pe mâna jandarmilor din Oltenești. GIURGIU.—Agapa «Solidaritățea».—Aseară, din inițiativa comitetului de redacție al ziarului local „Solidaritatea“ s’a dat o agapă sala cea mare a hotelului Imperial cu ocazia împlinirei unui an de la reapariția ei. Prinderea »«doritor unui furt.—Azi au fost descoperiți autorii unui furt de 5000 lei comis în Galați acum o lună. S’a reușit a prinde în portul Ramadan, aseară, numai soția furului iar el a scăpat fugind cu lotca pe teritoriul Bulgar, tocmai când era să fie prins. Ferata a fost arestată și se numește Natalia Trinova. — Cazul se anchetează. Cel dispărut a fos pus în urmărire. PIATRA NEAM]’U —Moarte subită.— Astăzi dimineață'-locuitorul Constantin I. Mihăilă, din Mesteacăn, mergând din Calu-Iapa spre fabrica de cherestea Negrești, din ceeașî comună, fiind întovărășit și de Mihai Dediu și I. N. Burcociu, s’au apucat tresulrăturî și muri pe loc în dreptul casei locuitorului I. Topită. Epidemia de scarlatină și febr tifoidă s’a declarat în Borleștî, unde bântue cu furie. Asemenea în orașul Piatra-Neamțu, unde sunt 70 caza de. cori și 12 de scarlatina. Școala primară No. .2 de fete s’a închis pentru 2 săptămâni. PITEȘTI.—Nenorocire.—Azi la orele 8 si jum. dim. soldatul Ion Bărbulescu, ordonanță la: căpitanul Meruță,, trecând călare, în goana calului, pe. stt. . Sf. Vineri, a isbit ps locuitorul. Alexandra Vlășceanu, de fel din Stâlpeni (Mușcel), fracurându-i-se osul frontal stâng și atacându-i-se și creerul. Victima în stare gravă fu transportată la spital, unde nu se crede că va scăpa cu viață. Copil îngropat pe ascuns Fata Ioana Matei Vlădescu din Curtea de Argeș, dând naștere, un copil mort, l’a îngropat pe ascuns în cimitirul cătunului Noapte, pendinte de comuna Tutana. Cazul se cerceteaza. PIOEȘTI.—Furt de bani. D. Tudorică Ionescu-Pescaru a prins cri pe băiatul său din prăvălia Constantin Georgescu Bălan. In etate de 14 ani, cu suma de 91 lei, în aur, argint și gologani, ce-î furase treptat din irizarea zilnică și din teșghea prin chei potrivite. Asupra lui s’au găsit șapte asemenea chei. Hoțul a fost arestat. Suma furată se crede a fi mult mai mare. Consiliul comunal al orașului va ține, ședință mâine seară. Inspecție.— D. G. Nicolau, revizorul școlar, a plecat în inspecția școalelor din județ. Sanitare. — Cele trei cazuri de febră aftoasă din Șiria sunt pe cale de a se vindeca. In urma măsurilor aplicate de serviciul veterinar al județului, s’a stins epizootia de brâncă infecțioasă, ce bântuia printre râmătorii din comunele Filipești de târg, Vlădeni Mănești și Poenarii-Rati. Serbare.In ziua de 6 Decembrie va sosi din București o delegație a funcționarilor comerciali în numer de 50, in frunte cu d. P. Sfetescu, secretarul general al ministerului de interne, spre a preda colegilor lor ploeșteni, steagul făcut pe propriile lor spese. De la gară, vor merge la liceul vechi și, unde se vor ține mai multe cuvântări. La amiază se va da un banchet la restaurantul „Moldavia“ la care vor participa și d-ni: Luca Elefterescu, prefectul județului și G C. Dobrescu, primarul orașului. Teatru.— In seara de 5 Decembrie se va reprezenta pe scena „Cooperativa“, „Nebuniile amoroase“, de către trupa d-lui V. Toneanu, artist al Teatrului Național din București, cu concursul d-șoareî Paulina Moor. SLOBOZIA.— Omor. — Niște oi ase moșiei,Găzănești, proprietatea d-lui prim-ministru Cantacuzino, bmestecându-se cu oile locuitorilor din satul Cocora, au fost trimiși ca să le aleagă și ridicasprăvnicerul Ștefan Sârbu și un cioban. Iscându-se ceartă sătenii au tăbărât cu ciomegile, omorând pe ispravnic?... Ciobanu a scăpat cu fuga. D. procuror Rățescu plecat azi la fața locului ca să ancheteze cazul și împreună cu medicul Chiricopol să facă autopsia cadavrului. Flirt.—Un necunoscut s’a introdus azi noapte la magazinul d-laî loan B. Zărnescu, din această comună, furând suma de 56 lei, trei bucăți cașcaval și vre-o câteva cutii de sardele. . Lipsă de vagoane.— In gara Slobozia sunt depuse peste o mie vagoane diferite producte. Multe din ele fiind sub cerul liber, sunt expuse la intemperii. De zece zile nu li se dă comercianților absolut nici un vagon, deoarece vagoanele ce sosesc sunt destinate a fi încărcate de o casă din București. Comercianții văzând acest mod de procedare din partea direcției C. F. R. au decis a nu mai cumpăra producte arătând cazul telegrafic d-lui ministru al lucrărilor publice. Țăranii, neavând porumbare sistematice spre a pune porumbul, care în acest an a eșit foarte jirav , vin cu el la gară ca să-l vinză. Speculanții refuză a cumpăra, chiar cu prețul derisoriu pe care îl cer țăranii sub motiv că nefiind imediat încărcat, se încinge și se strică. TULCEA.—Amil consiliu comunal .—Erî, s’a făcut cu un deosebit ceremonial, instalarea noului consiliu comunal, în prezența d-lui D. Hagi Anton, prefectul județului. După constituirea consiliului, s’a procedat la alegerea primarului in persoana d-lui fitefan Borș, iar cajutor d. N. Stănculescu, fost in aceiașî calitate și in vechiul consiliu. Ca ofițer al stârci civile a fost însărcinat d. căpitan Nicolau. D. prefect Hagi Anton a ținut apoi o cuvântare, unind spor la muncă noului consiliu, pentru binele și propășirea orașului. A răspuns d. Ștefan Borș mulțumind pentru urările făcute și asiguind pe d. prefect că va lucra fără preget pentru binele obștesc. Conferință.—Institutorii din localitate, pentru activitatea extrașcolară, său împărțit in două secțiuni și vor ține în fiecare lună 2 conferințe intime și 2 publice. Seria acestor conferințe s’a început aseară, de secția I de sub președenția d-lui institutor Vartolaș, în localul școalei de b.t.țî No. î. Conferința publică a fost ținută de d. institutor Dumitru Nițescu, tratând despre instrucția militară în școli. D. conferențiar a scos un relief importanța pregătirei noastre, spre a fi gata la orice moment, spre a acapăra moșia si neamul. A arătat scopul introducerei militare în școli, făcând să reiasă importanța economică a țărei prin reducerea anilor de serviciu militar, ce va reeși din pregătirea militară a copiilor. Conferința a fost ținută într-o formă plăcută și atrăgătoare, așa că d. conferențiar și-a atras aplauzele și felicitările întregei asistențe. Incendiu.—Aseară, un incendiu a isbucnit la proprietatea lui Slave Dumitru, din localitate, situată în dosul monumentului, arzând cu desăvârșire casa, care era închiriată locuitorului Ghenu Nicolai, pentru grădinărie. Se crede că făcui a fost pus. Mișcarea in magistratură Pe ziua de 28 Noembrie s’a făcut următoarea mișcare în magistratură : D. Barbu Ionescu, licențiat în drept, a fost numit ajutor de judecător la ocolul 1î Craiova, în locul d-lui N. Fortunescu demisionat. D. Al. Gr. Ciurea, actual cap de portărel la trib. Tutova, a fost imitat în aceiași calitate la trib. Tecuci, în locul d-lui D. Grigorescu, trecut în postul ocupat de d. Al. Gr. Ciurea. D-l G. Barnescu, actual copistgrefier la judecătoria ocolului Hișoava (Constanța) a fost înaintat ajutor de grefier la trib. Constanța, in locul d-lui Al. D. Presbiterianu, care nu s’a prezintat la post. D-l Const. Gheorghiu, actual registrator în grefa secțiune Ia trib. Covurluiö, a fost înaintat ajutor de grefier la secțiunea II a aceluiași trib, în locul decedatului loan Rădescu. B. Bag. Fotino, actual ajutor de grefier la trib. Tecueni, a fost mutat ia aceeași calitate la trib.. Bazeü, în locul d-lui Const. G. Pricopescu, trecut în postul ocupat de d. Bag. Fotino, după cererea ambilor. ivdicatori militari sau civili Toate țările au admis că militarii trebuesc judecați de alte tribunale, decât cele ordinare, pentru infracțiunele cu caracter militar. Un argument temeinic nu se poate invoca înpotriva ideii, în general admisă astăzi, a unei justiții deosibite pentru militari, ba din contră socotim cu foarte puternice numeroasele argumente, ce de obicei se aduc în sprijinul acestei idei. Credem că experiența a dovedit îndeajuns că chiar un timp de pace, în viața de garnizoană, lipsa unei justiții militare represive speciale pentru militari este păgubitoare. Sa ne reamintim timpul revoluțiunei celei mari franceze, când cele 23 curți marțiale fura suprimate, instituindu-se pentru militari anume tribunale, compuse din câte trei judecători civili numiți de către comitetul salvarei publice; resumatul ce au dat fură așa de nemulțumitoare, că s’a produs o puternică reacțiune, care a avut de urmare căutarea cât mai îngrabă a le transforma, hotarându-se a fi compuse din 5 militari și 4 cetățeni. Dar situația nu se înbunătăți nici în acest fel și la 1796 se reînființară consiliile militare, în care elementul nemilitar fu exclus cu desăvîrșire, având deci aproape aceașî organizare ca consiliile de război din ziua de azi, funcționând astfel până la 1837 când fură adoptate de noul legiuitor aproape fără nici o schimbare însemnată. Nu ne-ar fi putut trece vreodată prin minte ca tocmai Franța să facă o schimbare a justiției militare, știind bine ce a pățit de la vestitul comitet din timpul revoluției cele mari, când magistrații civili voiau să introducă în cazărmi o autoritate independentă de acea a șefilor militari, provocând în sânul armatei numai desordine. „Toți știm că justiția militară nu este altceva decât complimentul disciplinei și, lucrul fiind astfel, natural este că exercițiul ei să fie acordat acelora, cari au sarcina menținerea acestei disciplini, acelora care zilnic ii simt nevoia și îi îndeplinesc cerințele. Marmont în cartea sa „Spiritul instituțiilor militare“ zice Pentru a afla principiul, care trebue să dezlege chestiunea noastră, caut mai nainte ceea ce caracterizează justiția militară și găsesc că ea e întregirea mijloacelor disciplinei. In a cui mână trebue încredințată execuțiunea ei? in mâna acelora cari sunt însărcinați cu menținerea disciplinei, cari în fiecare zi îi simt nevoia, îi îndeplinesc cerințele și sunt direct interesați la menținerea ei. Prin urmare ofițerilor de front această însărcinare trebue ncredințată in mod exclusiv“. De aci deducem că numai militarii înțeleg astfel decât civilii spiritul disciplinei și ar fi periculos ca o infracțiune cu caracter special, cum sunt infracțiunele militare, să fie judecată de un judecător civil, de cele mai multe ori dispus a tolera slăbirea spiritului disciplinei. Și credem destul de nemerit ca judecătorii cari judecă pe soldați să fie oameni cari să-l cunoască cari trăind în mijlocul lor să fie pe deplin pătrunși de spiritul de importanța datoriilor militare. Ar fi nenatural ca decisionare in chestiune de nedisciplină sau de violare a regulamentelor militare să fie pronunțate de niște oameni (judecători) care poate ei asiși să nu-și fi făcut din supunere prima regulă a vieței lor. Deci părerea lui Marmont ca judecătorii să fie luați dintre ofițerii activi și numai din cei de front, este foarte bună, căci interesații direct la menținerea disciplinei nu pot fi alții decât e. Propunerile d-lui Picquart, mastrul de războiu al Franței, nu au decât un efect dăunător armatei și in curând vom vedea că armata franceză va ajunge iar ea in anul 1796, D. Picquart spune : Militarii cei mai buni chiar, sunt nepregătiți pentru o astfel de meserie. Foarte bine, dar socotim că mai nerastit ar fi fost dacă s’ar fi creat un corp de magistrați militari, speciali în afaceri juridice, având rang de ofițeri și însărcinarea de a lumina cu cunoștințele lor speciale pe camarazii combatanți, chemați a lua parte la distribuirea justiției în armată. Un corp de ofițeri magistrați există in Germania, cari au terminat studiul dreptului la o universitate și au făcut un stagiu la tribunale, depunând apoi un examen special pentru a fi admiși la corp. Un asemenea corp de ofițerimagistrați ar fi necesar și la noi cu toate că mai toți de pe la consiliile de resboi sunt titrați de la o universitate juridică. Cu un asemenea corp de ofițeri magistrați cuvintele d-lui Picquart nu ar ia să fi avut răsunet. Sf»cot. A. I. Popesc« Regim. Mihai«-Viteaca, No. 6. emmm immmk (TRIBUNALELE CIVILE) Crimă monstruoailĂ Prin luna Maiü a. c., s’a găsit pe linia ferată, intre Buzeă și Mizil, cadavrul mutilat al femeei Tudora Șerban, din com. Titani (Prahova). ’ La început s’a crezut că la mijloc a fost un accident, în urmă însă s’a dovedit că ea a fost victima unui monstruos asasinat. Iată ce a constatat justiția în această privință : Această femee, măritată de abia doui ani, trăind reit cu bărbatul ei, l’a părăsit și s’a stabilit la părinții săi într’o comună învecinată. Bărbatul ei a plecat și el din corn. Tătara și să băgat ca servitor la arendașul moșiei Dulban, din județul Buzău. Aci el făcând cunoștință cu fata Păuna Dragomir, se amorozează de ea și o cere în căsătorie. Părinții fetei ducându-se în corn. Tătara spre a cerceta asupra antecedentelor viitorului lor ginere, au aflat că el are soție și că nu s-a divorțat de ea. In urma acestei constatări ei au oprit pe Șerban de a mai intra in casă precum și de a mai vorbi cu fata lor, Șerban, pentru ea să înlăture piedica care o făcea imposibilă, căsătoria sa cu Păuna, se boierește să’și omoare soția. In acest scop s’a tins la soția sa și i’a propus, ca sa se împace si să continue a trăi împreună. Sărmana femee nebănuiind nimic rea, a primit propunerea și a plecat pe jos împreună cu soțul ei spre comuna Durban, unde voiau sa se stabilească acum. Pe drum însă soțul ei a asasinat’o, iar cadavrul l’a ținut ascuns într’o groapă până ce s’a inoptat când apoi s’a luat și sa așezat pe șinele drumului spre a face să fie tăiată de tren, lucru ce s’a și întâmplat. Prin aceasta criminalul a vrut să inducă în eroare justiția făcind sa se creadă că la mijloc a fost un accident. Crima insă descoperindu-se,iȘerban a fost arestat și fiind dat judecății el a fost condamnat de Curtea cu jurați din Buzău la munca silnică pe viață. Contra acestei deriziuni el a făcut recurs, invocând ca motiv faptul că verdictul juraților nu a fost contrasemnat și de grefier. Curtea pe baza acestui motiv, a casat decizia condamnatoare și a dispus ca Șerban să fie judecat din nou de Curtea cu jurați din jud. Prahova. Procesul generalului Groza cu ministerul de răzbei era publicat că d. general de divizie Groza Moise a reclamat contenciosului administrativ secția II-a a Curții de casație fiind-că ministerul de războiu l-a pus în retragere din oficiu inainte de s atinge vârsta cerută de lege și că prin acest fapt i să micșorat pensia. D. Groza a fost pus în retragere pentru limita de vârstă pe ziua de 1 Octombrie a. c. pe când in realitate împlinește etatea cerută de lege de abia în Februarie 1907. Procesul urma să se judece în ziua de 1 Decembrie, dar în urma cererei părților, Curtea l’a fixat pentru el. D. gen. Groza a fost asistat de d-nii advocați C. Stoicescu, Em. Porumbaru și locot. Teodorescu. Ministerul de război a fost reprezentat prin d. adv. Dobresnu. Curtea, după o lungă deliberare, a anulat decretul regal prin care d. Groza a fost pus în retragere pe ziua de 1 Octombrie, urmînd astfel să fie reintegrat în toate drepturile d-sale. Grefier. VIAȚA LA MILANO Aspectul orașului Vill. în acest oraș pentru a treia oară, dar ca poziție de el încă tot nu m’am erit asiasmat, căci e greoiu, monoton și mereu încruntat ca mare neguțător ce este. Case, biserici, piețe, monumente, multe și grevae, iar in mijlocul lui castelul Sforțesc, care este minunea arhitecturei antice. , Numitul castel s’a reparat de curind și azi e plin descompetii arheologice și de obiecte ce amintesc redeșteptarea națională. In tot minutul șiruri de tramvaie electrice, strigăte de vinzători de ziare și de jucării pentru copii Seara îmbulzeala ca la noi pe calea Victoriei sub galerii și în fața casei de bilete a teatrului, în colo muțenie. Ceață de când am venit de nu se vede om cu om și umezeală de-ți ia piuitul, răgușești oricât glas de tamburmajor vei avea. Me mir cum nu pierd vocea aici cântărețele. Nici o priveliște frumoasă, nici un orizont larg, nici o parte pitorească și încântătoare pe care să ți se odihnească ochii, să ți se umple și inspire sufletul. Cu toate acestea, aici lângă gemătul surd al mașinelor, răsună coardele poeților , așa de puternic, incât ascultă și înțelege tot pământul. Aici este marele tîrg al artei. Se vinde glasul, tablourile, sculpturile și manuscrisele tuturor scriitorilor de valoare din omenire. In acest oraș care ar putea să se numească „creerul Italiei“ și care n’are decât un aspect monoton și greoii, poate trăi bine toată lumea, fiecare găsindu-și, un fel de fel de aziluri, codrul de pâine și zilele lui asigurate. Muzeu interesant Am revăzut, în castelul Sforțesc, interesantul „muzeu de redeșteptare națională“ despre care am mai vorbat și care ași dori mult să se înființeze și la noi, deoarece și țara noastră acuma știm că are un trecut frumos și trofee și lucruri ale eroilor, oamenilor poliției și scriitorilor noștri, cari au făcut gloria noastră Notă.—Neera, A4a Nagri, Gemma Ferugia, Colanți, Pasfoachi, Morasso, Traversi. etc. națională și cari păstrate într’un asemenea muzeu ar servi spre deșteptarea în sufletul nostru și al școlarilor mai viu sentimentul iubire de patrie , cu mult mai mult ca Mim când despre el citim »urna! ceea ce spun cărțile, nu vedem și obiectele cari le-au aparținut și eu cari el s’ați servit în viață, dovedindu-se după ele felul lor de train și de gindire. Ceea ce simte oriși care român când vede ceea ce a fost țara și oamenii ei iluștri o poate spune eolțisi din expoziția noastră națională (Palatul artelor, secția retrospectivă). Aici la Milano am stat ceasuri întregi înaintea obiectelor rămase și păstrate de la Garibaldi, Manzoni, Manara Cairoli, Verdi, Cavour, Victor Emanoil cari au fost gloriile și au făcut unitatea Italiei. Ge fericită ași fi sa văd și la noi adunate și păstrate ca moaște lucrurile oamenilor iluștri din țară, spre deșteptarea patriotismului în sufletul poporului român, pentru care până acum s’a făcut foarte puțin, comparativ cu ceea ce văd aici. Școale de Școala la Milano este un labirint. Se începe cu zeci de grădini de copii, toate creiate din inițiativă particulară, cu zeci de școli elementare, populate cu șense și nouă sute de copii; tot așa și cele profesionale și tehnice și se isprăvește... ce zic eu ? nu se isprăvește niciodată, căci Academiile populare, din inițiativa lor țin conferințe zilnice la toate localurile școalelor Statului și împarte acasă, spre a fi citite in fiecare an. 1.800.000 volume din bibliotecile lor, meseriașilor cari citesc orice este nou și criticat bine în ziare, nu ca la noi unde nu citim de câte lucrurile grase streine și unde cărțile ce se trimit de către minist, instrucției publice de ani bibliotecilor culturale, rămân cu foile netăiate. La conferințe, măcar că’î fără plată, merge un anumit public, pe când aici cel din urmă meseriaș este societar al Academiilor populare și ține și se adapă din ele ca de la o fântână bine-fäcatoare. Azilele Câte sunt șub rezeriile morale și fizice în omenire, atâtea sunt și azilele din acest oraș peste fire milostiv și darnic. Le-am vizitat aproape pe toate și le voii descrie la timp. La ele mii călăuzi d-na Alexandrina Ravitza, marea filantropă Milaneză care dirijează șaoalele fetelor căzute (Înființate de dînsa), din secția sifilitică a spitalului Maggiore. Impresia pe care mi-au făcut-o aceste nenorocite, in mijlocul cărora am stat 3 ore, este dintre cele mai dureroase. Copile între 4—16 ani stau și ascultă lucrând, o lectură morală făcută de institutoarea lor, d-na Lineta Maliati, care notează viața și împrejurările monstruoase prin care a trecut fiecare desmoștenită mai nainte d’a veni aici într’aceste ziduri reci, unde găsește sfaturi, cultură și mângâere. Le-am ascultat cântând și le-am văzut la toacă pe toate îngenunchiate în biserică... Și acum îmi vine în minte aceste corpuri sluțite, aceste chipuri veștejite, aceste lăstare tinere bătute de vijeliile oarbei sparte, căzute desigur fără știrea Celui care totul cârmuește în omenire atât de ințelepțește. Teatrul Munzoni Acest micuț teatru a atras totdeauna chipurile cele mai distinse, căci în el se reprezintă in mod magistral tot aceea ce ese din creerii literaților italieni și streini. Compania Calabresi-Severi dă la Manzoni o serie de lucrări datorite dramaturgilor Giaccosa, Gavalloti, Suderman, Gorki, etc. Am asistat la Azilul de noapte de acesta din urmă. Mi-aduc aminte că bilindul nu mi-a făcut atâta impresie, văzându-i însă dat aici cu numita companie in acest teatru, care se poate compara cu Theatre Français de la Paris, am înțeles ceva să zică un artist conștiincios și o artă sănătoasă: sajar» Finanțe, agricultură și comerete București, 29 Noembrie. FINA. JV TJE Cota valorilor la bursa din București Renta de 1894 5 °/0 leî JOl-TOM; idem de 185 mii 5% leî 1021/;,— 1023Ț ; idem de milioane 4,10 leî 93 — ■ 03V2 ; idem de 50 mii. 4u/g leî 93 V8—935/8; idem de 274 mii. 4 °/0 leî 95 — 951/2; idem de 45 și 120 milioane leî 931/6—033,T; idem de 90 milioane 4610 leî 921 4—928T ; idem de 180 milioane 4 °/n leî 921/1 928/4 ; idem de 100 mil. 4 °/0 A, B. lei 921;o—92s/4 ; idem convertite 4 °/a leî 913/4—921/g. Obligațiuni cor. București 1903, 4 88s/1—89—; idem de 1906 1% leî 881/a—S8s/4. Obligațiuni Credit jud. și com. 5 °/0 leî 103 — 10S1/^; idem de 4!/6 «/0 leî 963/4—97. Func. rurale 5% leî ,102s/6—102s/4; idem de leî 92sli—93V4 ; urb. București 5<Voleî 100%—1005/8; idem Iași 5% li 97 ®/4—98%. Acțiuni: Banca Națională 3340— 3360. Banca Agricolă lei 613—616. Banca de Scont lei 172—176. Banca Marmorosch, Blank , Co. lei 1046- 1050. Bank of Roumania Lt. lei 242—245 Generala Română lei 4865- 1875. Societăți de asigurare: Dacia România lei 900—905. Naționala lei 1300—1320. Patria lei 245—255. Devise csk Londra 25.42% : eek Paris 100.75—; eek Berlin 124.07%; cek Viena 185.50; eek Belgia 100.40.— CEM FALIS CLIIMS REPSȘI (Telegramele noastre . particular*) Deia cerealelor in stranatate Budapesta, 28 Noembrie. Grâă Apr. coroane 14.86 invariabil Secară Apr. , 13.20 urc. S b. Ovă* Apr. ,, 15.02 urc. 14 h. Porumb ,, 10.38 invariabil. Colza ,, 27.— invariabil. Berlin, ,28 Noembrie. Grâă de cc. m. 179.50 scă. 50 c. Secară de Dec. ,, 163.50 urc. 25 c. Porumb Dec. „ 128.50 invariabil. Paris, 28 Noembrie. Grâîl de Ianuar. fr. 23.30 orc. 5 c. Făină de Oct. „ 29.95 invariabil Uleî de Colza Sept. , 86.75 scă. ,25 c. New-York, 28 Noembrie. Grâul disp. cent. 82 1/4 invariabil. Grâul de Dec. ,, 81V2 scă. 1/8 c. Grâu de Msiă ., 85— scă. s/sc. Porumb disp. , 51V2 invariabil. Porumb Dec. ,, 53/2 invariabil. Porumb Main ,, 51 Vs scă. 3/g c. Chicago, 28 Noembrie. Grâu Dec. cent. 741/a scă. 10 c. Grâu de Maia „ 79— scă. */8 c. Porumb de Bec. ., șeii. 1/.3 c. Porumb de Maia ,, scă. **/g e. mm ms toata mm Oresșin și olărîță. — Regina Maria Pia a Portugaliei, petrecând la o stațiune balneară în apropierea Lisabonei, făcea dese plimbări pe malul mării. Plimbându-se regina trecea tocmai pe lângă coliba unui olar și ea se oprea foarte adese srî să studieze munca sărmanului olar. In urmă s’a hotărât să intre ca ucenică la el, și într’adever a și intrat, ba în 3 săptămânî de zile cât a stat la dînsul, a și învățat bine olăs’kul. Ajunsese chiar o vreme când toate limbile rele spuneau că ea era cea mai avută olari tă din Lisabona. Regina era mama regelui Carol de azi al Portugaliei. Tatăl acestuia Don Lul, era și el odată sculptor renumit, iar regele de azi, fiul lor, a învățat in tinerețe făuritul, așa că azi, dacă s’ar întâmpla să’l detroneze portugezia, el poate privi cu liniște detronarea, fiindcă are și el un meșteșug cu care să’șî câștige pâinea de toate zilele JOT JA. Z — Tot gelos bărbatul tău ? — Mai mult decât oricând, drăguță! — Fără de vre’un cuvânt ? — Proasta! Nevasta nu trebue să contrazică pe bărbatul său în credințele sale. INFORMATIUNI JOUI. 1 ♦ M. S. Regele, a anunțat pe d. Cantacuzino, președintele consiliului, că e, dispus a primi in persoană, cu ceremonialul obișnuit, comisiunile Camerei și Senatului care I vor duce răspunsul la mesaj. ♦ D-niu I. Filipescu, comandant al sergenților din Pitești, și N. Mahala, comandant al sergenților din Focșani, au fost transferați unul în locul altuia. ♦ D. Gr. Ioanin, comandant al sergenților din Zimnicea, a fost transferat la Sulina, în locul vacant. ♦ D. Corneliu Dogaru a fost confirmat în postul de sub-ehirurg la spitalul rural Podul-Iloaeî (Iași), post pe care o ocupă provizoriu. ♦ Concursul, ce urma să se țină la direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, în ziua de ÎS Decembrie a. c., pentru ocuparea unui post de desenator, nu se va mai ține ln ziua fixată, amânându-se pentru altă dată. ♦ D-niu V. Leonescu și T. Duțescu-Duțu, publiciști, prezintând MM. N. Regelui și Reginei două exemplare manuscrise dintr’o nouă lucrare : „Făt Frumos și Osinzeana în Țara Dornei“ au primit o scrisoare de mulțumire. ♦ Din inițiativa societății podgorenilor din jud. Putna se va ține Duminică, 3 Decembrie, orele 10 dim., un congres al delegaților podgorenilor din țară, in sala Ateneului din București. O D. P. D. Coîoșu, român macedonean, ne scrie din Odesa că acolo sunt peste 200 firme mari comerciale aparținând aromânilor. ♦ 1Mâine, Vineri, 1 Decembrie, la ora 2 d. a., Academia Română va ține ședință publică, în care d. dr. D. Grecescu, membru corespondent, va ceti o comunicare despre : „plantele macedonice din vilaetele Monastir și Salonic". ♦ Duminică s’a serbat la Bușteni, pa domeniul Coroanei, trei ani de când s’a întemeiat banca populară ,,Gh. Lazăr" din localitate. Cu ocazia acestei serbări s’a sfințit tot odată drapelul societăței. ♦ Pe ziua de 1 Decembrie a. c. a mai fost înaintat d. M. Penescu, actual impiegat auxiliar cl. II din direcția datoriei publice și a pensiunilor ca impiegat c. I in direcția Creditului agricol. ♦ Curtea cu jurați din Oradea- Mare a condamnat la 8 luni închisoare pe învățătorul român Vasile Tancă, pentru pretinsă agitațiune în contra națiunei maghiare. Comitetul central al Asociației generale a corpului sanitar inferior roagă cu insistență pe toți membrii sei cu cât mai curind să trimită d-lui casier G. Ionescu-Olenița, sub chirurgul spit. Colpăceni-Mogoșești (Ilfov), taxa înscriere iu Asociație de 1 lei 50 b. cum și abonamentul la „Buletinul Asociației“ cel puțin pe 6 luni (2 lei). Ori ce corespondență se va va adresa la sediul Asociației, str. Călușeilor 28. ♦ Iată cum s’a modificat proectul de lege pentru reducerea taxelor școlare, proiect depus la Senat: „Art. II. Pentru elevii din școalele private se va percepe ca taxe de examen în locul taxelor vechi numai 50 lei anual pentru cei din gimnazii, cursul inferior de liceu și școalele secundare de gradul I și lei GO pentru cei din cursul superior de liceu și școalele secundare de gradul II. „Art. III. Alineatul ” al art. 65 va avea cuprinderea următoare: 3 la sută din venitul net al fundațiilor puse sub controlul casei școalelor și 5 la sută din venitul fundațiunilor puse sub controlul casei bisericelor. ♦ Ministerul domeniilor, avînd în vedere că cerbii și căprioarele, precum și urșii, cari odinioară populau pădurile țărei încep să se împuțineze, a oprit vînatul acestor animale în pădurile Statului pe un period de 10 ani, excluzînd din arendare dreptul de vînătoare în acest interval în toate moșiile și pădurile Statului unde există cerbi, căprioare și urși. ♦ Zilele astea, © omisiunea locuitorilor din culoarea de verde, compusă din d-niî : St. Ionoscn, V. Popovici, Magureanu, Vermont, Thüringer, Ciiiciu și Ghirițescu, care s’a prezentat Duminecă d-nri prim-ministru,, PuMicatitate In ziua de 4 Ianuarie orele 4 p. m., se va ține licitație publică la Ministerul de interne, direcțiunea generală a serviciului sanitar, pentru darea in întreprindere a construcțiunilor Ospiciului Central de alienați de pe șoseaua Bercenilor, în apropiere de închisoarea Văcărești. Licitația se va ține cu oferte sigilate, însoțite de o garanție de 4 la sută, din valoarea lucrărilor, care se urcă la suma de lei 2.500.000. Planurile, devisurile, costul de sarcini și condițiunile contractului se pot vedea în toate zilele de lucru, la orele 4—7 d. a., la Ministerul de interne, biuroul d-lui architect Călinescu. Legea comprabilităței publice și condițiunele generale pentru întreprinderi de lucrări publice sunt obligatorii. Director general, Obregia. 1716 24.329, 27 Noembrie 1996. IOAPTE DULCE COBAII DE VACA ! 4% h. uh. r.iîîcal din magsain j 145 b. iHr. servil la domiciliu | Curățenie exemplară |ZILNIC PROASPĂT—I A se adresa la SPRODUSELE ȘTIRBEY“ 14SI, Calea Victoriei T31 — Telefon IKS — De arendat Moșia Buiasea Mică , jud Ialomița, șeapte minute depărtare cu trăsura de gara Ghimpați. Doritorii se vor adresa strada Cantacuzino (Polonă) 61, la d-ns Maria Pitișteanu, proprietară. 1720 Șampanie Lei 2.90 Betelia pentru Sărbători, logodne, Nunți, Baluri, etc. Șampanie bună cu 2.98 Butelia, Tisane cu 2.66 .și Vin spumos cu 2.50 Butelia, la Depozitul Șerbănescn, sub Hotel Regal. —10.000 Buteli în Repoxit»20-torul lorgish S’a, în Poatul Fyi$o s Goald3r Pais&l Intrarea prin Buzești 102 vm Med.Ct. Dr. ANTORIER - BEHTISZ — Bstrassțiaa^, Wirmîsz, Smtonă — fără Vluzero — Species in boale de spesta și pâi Cal. victoriei 51, (piața tsatîshil) d’asupra Berăriei Cooperative. 1632 PUBLICAȚIE De arendat cu începere de la 1 Ianuarie 1007, «Farmacia la SALVATO din Brstila, strada Regală IVo. 50. Pentru orice informațiune a se adresa dsaimirî Ecaterina Al. Negrese«, B-dul Caza F67, 1684 SS CAHTA TASSERONI pentru terra sanscrite A se adresa d-lui Giovani Caccia, B-dul Elisabeta 112, 1688 Virgiliu klmnamm Fost jadeestop de instrucție trifi Iii.» Fost director al Eforiei Spit. Civile — ADVOCAT-Strada Sfinervei 6, București » Consult. 9—11 dim. si 6—7 seara 1690 Dr. A. BARASGH Se la Facultatea din Fares Fost elev al profesorului Fournier SPECIALIST în Spara da PIELE și SIPHYLIS — Boalele părului — 120, în Calea Victoriei, No. 120 (lângă Biserica Albă) Consult. S—1 0 și de la 2—5 p. m. _____________ 1697 s@jm mi CV ÎMPRUMUT, contra hipoteca rurală în primul rang, sau imediat după credit, cu dobândă de 9%. Nu se admit samsari. Oferte RADU COMAN la Administrația ziarului. 1698 numai Furnisorii Curtei Regale Recomandă tot felul de : Săpunîm de tealeta | SSAPLÎS BE ' Migienic pentru obrazii precum si 1701 [ Iamân&vîi] Steapină de calitatea cea mai superioară ! De vînzare la principalele droguerii, magazine de manufactură și coloniale din țarii. DAVIÖGIIGZ de la facultatea din Viena, fost elev al prof. Kaposi și Neumann pentru Boale de Piele și Lumești Trai, spec. cosmetic p*. Tenut și Per Boalele Femei și de Copil Consult. 2—â și 7—S p. m. —146. CALEA MOȘILOR, 143 — între străzile Paleologu și Mântuleasa 1763 ABSOLUT ULTIMELE CSTEA. Și XZNX ! CASA DE IMCRIDERE BLĂNĂRII SIMON AERAMOVIIS S"“" 1.Str. Covaci, București (Alături de Mauraulul Iordache) Vinde GALERE de blană: de la Lei 6.50 în sus.—JACHETE din blană veritabila de caralul , de la Lei ISO în sus.—FIGARO, Idem : de la Lei 130 fiu sus.—Jachete de Astragan și blăni bărbătești, etc. 1653 — Prima Fabrica de Giaeolată la Romania C.S ZAMFIRESCU ZRUGURISȘTI« — 38, Bai@v. Elisabeta, 38. —Casa — FONDATA 1891 — CEA mai IMPASuli de acest gen din România I Instalată după ultimul cuvînt al tehnicei moderne j jm pozițiii pFmei pgldi cofetării și băcănii in mmap fară. Productiune anuală : Mmm kilograme ,600i V I ^ Se aduce la cunoștința d-Ior Patroni Birjari din Capitală, că în ziua de Sâmbătă,* 3 Decembrie, orele 8 dimineața, se va ține o consfătuire intima de interes general in Sala «Amiciția», intrarea Zalomit (Cișmigiu). 1723 ’ Persoană Capabilă de la o mare Casă comercială, caută asociat sau comanditar cu capital de 40—60 mii lei, sau mai mulți de la 10 mii lei în sus, afacere sigură, câștig mare. ■ Oferte «Capabil» la ziar. 1724 Cumpăr term suprafața 600—1000 metri aur»«o poziție centrală de preferință Bulevardul Colței sau Carol. Oferte detaliate și prețul prin scrisoare la ziar sub «Teren». 1737 _________ AVIS In curând se va redeschide marele Restaurantele primul ordin FRASCARTI, bucătărie franceză, română și germană. Vinuri de prima calitate. Specialitate de antreprize, de banchete în oraș și provincie. Noua direcțiune 1719 Amt. Verw’eve» ■SSI SECOLULUI. KSLA-NEUROL HIRȚIESCU, Combinațiunea Extractului de Kola și a Glycerofosfatului ele Caice.—Tonic prin excelență ! Reconstituant desăvârșit, fortifică nervii, dându-i o vigoare. Infailibil în Surmenagiu. Formfîtint pentru fete in epoca desvoltărei lor. TINEREȚE-VIGOARE Prețul unui flacon Ici 8 1449 ’ . Rappaport MEDIC DE COPII Brăila, Butev, Cuza, lângă Baie 1687 Policlinica „&RMTA“ Str. Buzești 2 (Matache Măcelaru) Se tratează toate boalele Tratamentul special al celor sifilitice : lumești — BIHTI— Se scot, se pun și se plombează noaia consultațiuni gratuite In toate zilele de la 9-12 și 2-4 d.a. Consultația 1 LEU 1237 Doctor D. LPOPOfIGI Specialist operator în boule de üas, nas și om după o practică îndelungată la clinicele din Viena, Berlin și Paris, ale d-lor profesori dr. Politzer, dr. Haiek, etc. S’A STABILIT I N CAPITALA Strada Mlnervei 3. Telefon ^js Consultatiun'i de la 4—6 d. a. 1090 Casa de Sănătate D-roS ȘAABNSa-TUSIfBl București, str. Teilor 51 Complect reconstruită, făcându-se clădiri noul, tratează Boale interne, chirurgicale, nervoase și cronice. Se poate chema orice mediu — Prețuri modeste — —cONSULTAȚIUNI : 1—3 p. m- - 15SL Telefon 2/68 Vinde și Gistgfluspes! eu Buîii! cu PRETURI de es? QîlOS ! FUNDATA IN ANUL S8r»5 4