Universul, august 1910 (Anul 28, nr. 208-238)
1910-08-05 / nr. 212
ÎMPĂRATUL FRANZ-IOSEF, care își serbează mâine a 30-a aniversare a naștere! sale Calendar pe anul 1910 Ortodox Mercuri. 4 August. — SS. șeapte tineri din Efes. Catolic Marcuri. 17 August. — Laureat. Râs. soarelui 5.21 Ap. soarelui 7.18 „Universul“ are următooarele linii telefonice : Administrația......................6162 Redacția •.............................1218S Străinătatea.........................20156 Intd/restî, 4 August DISCUTIA asupra PRESE! In articolul d-sale împotriva licenței presei, d. senator Gr. Procopiu propunând instituirea unei. comisiuni disciplinary divitry, gazetari cu ’atribuțiuniile pe cari le-am arătat, f exprima convingerea că cu acest' mijloc s’ar putea ajunge în scurtă vreme sa se înlăture : toate elementele ind’óelice din presă, breasla să se curețe și sa se ridice, — și, mai adăuga d-sa, „un alt rezultat ar fi că ar ridica putința orcărui străin fără drepturi politice,, ca la adăpostul regimului de impunitate de până acum să uneltească contra bunului mers al trebilor noastre politice interne și, externe, să tulbure nepedepsit liniștea țării înăuntru, sau să-i pericliteze situația în afară"”. D. Gr. Procopiu își încheie articolul d-sale susținând că, din moment ce s’a admis de partidul liberal revizuirea Constituției și această idee a fost primită și de partidul conservator-democrat, nimic du s-ar împotrivi ca între punctele programului de revizuire, pe lângă celelalte chestiuni să se pună și această chestiune a jurisdicției în materie de presă. Instânțișt d-sa invita la examinarea și discutarea propunerii ce făcea, neavând pretenția de a fi dat o soluțiune definitivă, ci voind numai a stabili că ceva ar „trebui neapărat să se facă în această direcțiune. După cum am prevăzut, propunerea d-lui Gr. Procopiu a dat naștere la o vie discuție prin ziarele noastre^ — și trebuie să constatăm că în genere ea n’a fost primită în chip prea favorabil. Deși o parte din presa noastră recunoaște că ar trebui să se găsească un mijloc pentru stăvilirea licențelor presei, nu prea îl găsește practic pe acela propus de d. Gr. Procopiu, dacă nu pentru altceva, dar chiar și numai ,pentru faptul că chestia unei revizuiri a Constituției n’ar putea veni așa de curând la ordinea zilei. In schimb, se face o altă propunere,, și anume: — Listele de jurați, pentru judecarea delictelor de presă, să se alcătuiască în așa fel, încât să prezinte, garanții suficiente și pentru cel dat judecății cât și pentru pedepsirea licenței; garanția de nepărtinire pentru acuzat s’ar menține, prin faptul tragerii la sorți a judecătorilor săi, iar garanția , că judecătorii își vor face datoria va rezida .în selecționarea celor chemați a judeca procesele de presă. Alte ziare cred că n’ar fi nici o nevoie să se modifice actuala jurisdicțiune în materie de presă, întrucât judecătorului suprem, opinia publică, ar fi astăzi destul de luminată ca să facă imposibile orice rele urmări ale abuzului de libertatea tiparului. In genere, această din urmă părere e susținută de ziarele cari reprezintă tendințele democratice,iar cealaltă mai mult de ziarele conservatoare. La mijloc, ziarele liberale, deși privesc și comentează cu simpatie propunerea d-lui Gr. Procopiu, totuși nu și-o însușesc în chip hotărât, cel puțin până acuma. Dar discuțiunea de sigur va continua. Să sperăm că va rezulta dintr’însa, chiar și dacă nu ceva imediat practic, cel puțin o lămurire mai de aproape a chestiunii în fața opiniei publice. prinderea UNUI PERICULOS BANDIT Focșani, 2 August .Cititorii își amintesc desigur numeroasele tâlhării făptuite iarna trecută de o ceată de räufäcätori, sub conducerea vestitului bandit Brăghicș Goga. Isprăvile acestor tâlhari cari procedai, ca o îndrăzneală nu mai pomenită, vânaseră groasa în întreg județul Futna. Grație însă activitatea depusă de autoritățile noastre și a urmăririlor perfect organizate de d. procuror M. Costea și conduse de d-sa personal, banda a fost în cele din urmă prinsă, iar șeful, vestitul Goga, împușcat la com. Fison, trai fnsese nemin» numai Ion Hade, supranumit Ciungui,, aghiotantul banditului ucis, un tâlhar cunoscut prin sălbăticia și curasiul cu care opera. .. Dânsul, simțind că banda din care făcea parte e urmărită, s’a refugiat în pădurile Vrancei, pe la locul numit pârâul Budaihanului. Aci n’a stat mult timp, căci d. procuror Costea— care avea indicii sigure unde se află, s’a ürietärit u mai mulți jandarmi. Banuindu-se că s’ar fi refugiat în Foltești, (Covurlui), unde are o rudă, s'au anunțat jandarmii de acolo. Sergentul-major Lăzărescu, umblând travestit pe la toate stânele și conacurile moșilor de prin împrejurimile Folteștilor, a reușit în cele din urmă , să-l descopere , pe moșia d-lui Verona, angajat ca muncitor la treerat. Jandarmii afi pus mâna pe el, înaintându-l parchetului de Futna. La cercetările făcute, Ilade a recunoscut că el e îndrăznețul bandit atâta căutat, confirmând în totul faptele la care a luat parte cu banda lui Goga. Dânsul va compare înaintea Cartei cu jurați. Împreună cu ceilalți tovarăși ai săi : P. Brânzaru, Cristodor Ignat, D. Voinea, Marin Pintilie-Moscu, D. Stoica Nairiu și D tru Balcan. furtul de la „Universul“ Către abonații noștri Acum câtva timp s’a prezentat la administrația noastră un individ cerând a-i oferi un post cât de mic spre a nu muri de foame. L’am admis de milă, oferindu-i un post în administrație, la secția abonamentelor. Or, acel individ, după cum am constatat așa târziu, fusese trimis de un ziar — nu mai e nevoe să spansai care— spre a nu sustrage listele de abonamente, însărcinare de care s’a achitat cu succes săvârșind cel mai condamnabil abuz de încredere. Acum, ziarul cu pricina se folosește de adresele furatele la noi, spre a trimite circular pune la promisiuni mincinoase abonaților noștri, la expirarea termenelor abonamentelor. Atragem atenția abonaților noștri asupra acestor procedenre necinstite ale acelui ziar și rugăm Ln acelaș timp să ne trimeată circatările ce le vor primi Ca încheere, lăsăm publicul să judece prin ce mijloace necorecte ace! ziar caută să-și facă abonați. Regulamentare a comerțului DE CEREALE Ministerul de interne, în urma intervenției ministerului de industrie și comerț, a trimis prefecturilor de județe următoarea circulară : „Prin ordinul circular din 25 iulie a. c. v'am adus în cunoștință o serie de măsuri luate de ministerul industriei și comerțului, pentru reglementarea micului comerț de cereale. Scopul urmărit prin aceste măsuri a fost de a concentra în obor cererea și oferta, interzicându-se vânzarea pe în bariere, pe strade, șosele ca și prin curțile cârciumilor și ale hanurilor, și de a da putință producătorului —grație concurenței ce s’ar naște, să obțină valoarea reală a produsului muncei sale sau un preț cât s’ar putea mai apropiat de această valoare. Aceasta a determinat luarea măsurei ca zilnic cota oficială a prețurilor cerealelor să fie afișată în fiecare zbor. "Cn alt scop urmărit de reglementarea comerțului de creare a fost de a se da organelor ministerului industriei, Camerei de comerț, precum și funcționariilor administrativi și polițienești posibilitatea unui control serios în aceste centre (oboare) spre a se asigura vânzătorilor o măsurătoare justă și neschimbată în momentul descarcarea la hambar sau magazie, a condițiunilor în care transacțiunile au fost încheiate și în deosebi plata imediată a Tărețului cuvenit. D. ministru al industriei și comerțului arătându-ne însă că pentru ducerea la bun sfârșit a acelor măsuri atât de folositoare populațiunei rurale, organele aepîun departament nu au tot sprijinul necesar din partea administrației, avem onoare a vă ruga, di în prefect, să bine-voitî a lua cele mai serioase măsuri ca pe viitor acest concurs să fie dat în mod mai eficace“, Mișcare în inspiratori In urma scoatere! în pensie a d-lui Arh. Chivu, consilier la înalta Curte de casație, s’au făcut următoarele numiri în magistratură :: D. Buzdugan, actual președinte al I. IV a Curtei de apel din București, a fost numit consilier la casație. D. St. Miculescu, consilier de de Curte la București, a fost numit președinte al secției IV-a al acestei Curți. D. C. Buzdugan, de la Curtea de apel din Iași, a fost numit în locul d-lui St. Miculescu. D. Săulescu, actual inspector judecătoresc, a fost numit consilier de Curte în locul d-lui C. Buzdugan. ■ Vom una holeră în Capitală ? •— Convorbire cu d. dr. Miron — In vedeera primejdiei holerei, preocuparea serviciului sanitar și a tuturor autorităților administrative o te a lua toate măsurile indicate spre a împiedeca pătrunderea epidemiei la noi. In Capitală, ca și în celelalte părți ale țarei, se desfășoară o mare activitate, făcându-se tot ce e necesar în această privință. Măsuri noul se iau zilnic și se execută în chipul cel mai riguros. Având ocaziune să vorbesc cu d. dr. Miron, unul din medicii comunali ai Capitalei, a cărui activitate ca igienist e bine cunoscută, am ținut să aflu părerea d-sale asupra primejdiei ce ne amenință. — Posibilitatea invaziunei holerei în țară — mi-a spus d-sa— treime privită din două puncte de vedere. După cum știți, nu a exclus că s’ar putea ivi cazuri de holeră în unele localități din Moldova, în unele părți, datorită lipsurilor igienice, e posibil chiar să avem mici focare. Nu cred totuși, că vom avea propriu zis o epidemie de holeră. Direcțiunea generală a serviciului sanitar și autoritățile administrative respective se îngrijesc fără îndoială de tot ce treime făcut. In ceea ce privește Capitala, mai mult încă nu avem de ce să ne temem. S’au luat măsurile preventive necesare și se execută cu toată rigoarea impusă de împrejurări. Bineînțeles, e necesar ca și populațiunea să ne dea tot concursul de care se simte nevoe.Și anume? —: Germenii, boale i se aduc totdeauna într’o localitate,de către călătorii care vin din părțile contaminate. Acei călători sunt supuși unei supravegheri medicale la domiciliu timp de 5 zile, cât durează perioada de incubație a boalei și, imediat ce s’ar constată că sunt bolnavi, se dispune izolarea lor și dezinfectarea rufelor și a tuturor obiectelor cu cari ei au fost în contact. Spre a se putea preveni isbucnirea unei epidemii, e absolut necesar să se cunoască și să se izoleze la timp primul caz sau focar. Ei bine, unora din călătorii cari urmează a fi supuși supravegherei medicale, îi se perde urma și ei sunt un pericol pentru populațiunea din localitatea în care se stabilesc. Deci ceea ce se cere unui cetățean, care ține la sănătatea lui și a celor cu cari trăește laolaltă, e să facă imediat cunoscut medicului circumscripției sau poliției, când vre-un călător din cei despre cari vorbesc s’ar așeza în Capitală. Mai ales sunt greu de urmărit muncitorii, oamenii săraci. E necesar, de asemeni, ca nimeni să nu ascundă nici un caz de boală și să nu se împotrivească măsurilor de desinfecțiune și izolare. Să se anunțe totdeauna medicul circumscripției, fie chiar că ar trebui să-l anunțe degeaba. Credem că populațiunea Capitalei dându-și seamă de gravitatea împrejurărilor, nu va căuta să ne creieze dificultăți. • — Credeți că toate acestea vor fi de ajuns? — Ca să împedicăm izbucnirea uner epidemii ? Firește. Capitala are o excelentă apă de băut, așa cum nu au multe orașe din țară. Analizele bacteriologice și chimice, cari se fac zilnic, dau rezultate admirabile. Din această parte nu avem deci să ne temem. In Petersburg holera a făcut ravagiile cunoscute, din cauza apei de băut, care a fost infectată. Nici în 1908, nici în 1909 nici acum în 1910, Petersburgul n’a avut o apă bună de băut, apa din conducte fiind adusă din râul Neva. Pe marginea, Newel se află un spital de unde în 1908 se aruncau în râu de secțiuni și rufe de ale bolnavilor. La noi, în Capitală, nu poate fi vorba de o infecțiune a apei. Deci populațiunea Capitalei nu trebie să se alarmeze, să se îngrijească însă și să țină seamă de povețele:ce i se dau, ajutându-ne și pe noî, medicii, să putem evita răul. O. Ș. SIN CARLSBAD 1 August 1910 D’abia s’a luminat de ziuă și orașul mișună: vizitatorii Carlsbadului se îndreaptă către isvoare, tot mai mulți, până ajung mii, pe măsură ce se apropie de ele. La 8 mai toți și-au terminat cura de dimineață, mai rămânând cucoanele, cari de obicei se scoală mai târziu, și cei deprinși să nu părăsească patul decât la 8 dimineața sau mai târziu,și cari nici aci nu vor să-și iasă din obicei. Numărul întârziaților e însă foarte redus, el nu reprezintă nici 10 la sută din numărul vizitatorilor. Aci toți se scoală devreme și toți se culcă devreme. La 8 șoselele din împrejurimi încep să se populeze, cele de pe dealuri de asemenea, restaurantele și cafenelele de la periferii se umplu de lume. Intră în prescripțiile curei ca ceaiul sau cafeaua cu lapte de dimineață să se ia după o oră de plimbare de la ultimul pahar de apă băută. Pentru moment orașul ia altă înfățișare, e lipsit de animația ce i-o dau miile de vizitatori ce furnică restul zilei de colo până colo. E rândul celor de la margine să facă afaceri dimineața. Intr’o cafenea, cam la 4 kilometri departe de oraș, la „Kaiser-Park“, vin de laü cafeaua dimineața peste două mii de persoane. Aci am găsit ca director al cafenelei pe un român, d. Constantin Scriu, originar din Bârlad, care și-a creiat o frumoasă poziție în Carlsbad; are proprietăți, în oraș e bine văzut și respectat de nouii săi concetățeni. Ceea ce-ți atrage atenția în deosebi în această stațiune balneară e perfecta curățenie ce domnește pretutindeni, din bucătării până în saloane, totul sclipește de curățenie. Muscă nu se vede în Carlsbad, sau e ceva foarte rar. Străzile și șoselele sunt perfect întreținute; cele dintâi sunt spălate în fiecare noapte, cele din urmă, gudronate, sunt curățite în tot cursul zilei. Drumurile de prin păduri și de pe munți sunt așternute cu nisip împrospătat la 2 -3 zile. Scările la cele mai multe cafenele, cântă de asemenea orchestre. După amiazi, de la 4—7, iarăși concerte mai pretutindeni. Scara, reprezentații la „Teatrul Orașului“, la „Orfeum“, la „Parisiana“ sau la „Circ“. Spectacolele însă încep aci la 6 jumătate și se sfârșesc cel mai târziu la 9 luni. La 19 se sting lămpile electrice de pe străzi, rămânând aprinse ici calea câte un bec de gaz aerian, pentru ca orașul să nu rămână cu totul în întuneric; la 10 juni. porțile se închid pretutindeni;orașul doarme. Rar, foarte rar, se mai vede câte un trecător pe stradă. Duminica se organizează concursuri de frumusețe între doamne și domni, alergări de cai, concursuri de aviațiune, etc. Printre distracții mai trebuesc numărate și excursiunile, ce se fac prin curse regulate cu automobile, omnibuse sau trăsuri, de mai multe ori pe zi, la „Gressadler“, „Elbogen“, „Pirchenhamer“, „Hanshemling“, etc. De această din urmă localitate, așezată pe malul drept al Egerului, într’o poziție foarte pitorească, se leagă o frumoasă legendă. Se zice că pe vremuri trăia aci un tânăr, Hans, de o frumusețe răpitoare. Văzându-i, o zână s’a amorezat de el, dar Hans n’a răspuns acestui amor, deoarece el iubea pe frumoasa Grotchen, din satul lui, cu care a’a și cununat. Pe când ginerele cu mireasa împreună și cu toți nuntașii se întorceau de la biserică, zâna, ca să se răzbune, i-a împetrit pe toți în momentul când vioiau să scoboare muntele spre a trece râul Eger ca să intre în sat. Se văd în adevăr pe malul Egerului în punctul acela niște stânci spintecate vertical, cari, cu multă bunăvoință, pot părea niște sculpturi înfățișând oameni. Aceste stânci, spune legenda, sunt nefericiții mici și nuntași, petrificați de zona răzbunătoare. Dar împrejurimile orașului, unde te duc niște admirabile șosele ce străbat păduri de brazi, de ulmi, și de frasini, câtă lume nu atrag! Zilnic și ore întregi sunt vizitate pe jos de sute de de piatră și pardoselile de mozaic de prin localurile publice, de prin magazine sau case particulare, se spală în fiecare seară cu săpun și cu leșie. Intrucât privește restaurantele, ele sunt de o curățenie ce întrece toate așteptările, iar serviciul se face — cu 2, 3 excepții — de fete, de asemenea foarte curat îmbrăcate , rochii negre, iar pe deasupra șorțuri albe brodate. Vizitatorii Carlsbadului, în ce privește distracțiile, nu pot să se plângă. Dimineața, între 7 și 8, două orchestre comunale cu buna elemente, cântă una în colonada „Mühlbrunen“ a doua în colonada „Sprudel“. Intre 8—10, pe vizitatori caii se duc în Aberg Stefanie Warte, „Frantz-Iosef“, „Becehome Kapelle“, „Belvedere“, „Hirschensprung“, etc. Carlsbadul se mai deosebește de alte stațiuni balneare și prin numărul mare al magazinelor, cari pe alocurea ocupă străzi întregi. Și e de necrezut câți bani înghite această prăvălie. Un magazin de rufărie, în toiul sezonului, trimetea zilnic la Centrala din Viena între 10 și 15 mii coroane. Despre bijuterii, cari vând un singur obiect cu suma de mai sus, nu mai vorbesc. Dar magazinele de mode, de confecțiune, ce sume considerabile înghit și ele! N. Dimitrescu-Câmpina. STÂNCILE DLN BANSHEMUM« Un ziar francez despre români Ziarul parisian „Le Matin“, care ne-a sosit ori, publică un entuziast articol despre România. După ce descrie pe scurt istoria țării până la suirea pe tron a Regelui Carol, se ocupă de desvoltarea economică a țarei ,— despre care spune că e măreață, — de agricultură, de bogăția terenurilor noastre petrolifere și de comerțul țării, apoi sfîrșește astfel: „Politica pacinică a României, înflorirea sporindă a industriilor ei, excelenta conducere a administrației sale financiare, credința sa care nu dă greș în ținerea angajamentelor, constitue pentru noi și toate celelalte popoare din Europa chezășii de stimă și de încredere față de acești Latini cari au izbutit sa reconstitue, in celalt capăt al Europei, o putere atât de bine alcătuită și atât de vrednică de respectat“. Elogiosul articol pentru România e însoțit și de cinci clișee înfățișând : Familia regală, vederea generală a Bucureștilor, o vedere a Constanței, Banca Națională din București și palatul ministerului de externe. Ofițeri concentrați Ofițerii de rezervă mai jos notați, din reg. 4 Ilfov No. 21, sunt chemați la concentrarea batalionului 21 rezervă pe ziua de 2 August: Căpitanul Lăzărescu Emil; locotenenții : Popescu Stelian, Oprescu loan, Ghiriac Mihail, Const. Sfotescu, Alexandru Dedu, Ranetescu Dumitra, Envio Maieî, Pârvanovici Al. Teodor, Albert Teiler și Bălășescu Iosef. Numiții ofițeri se vor prezenta echipați în ținuta de campanie la batalionul 21 rezervă, str. Francmasonă. Transferări In Învățământ Au fost transferați pe ziua de 1 Septembrie a. e. , dna Valeria Trăducan de la școala de fete din T.Muscurele în șe. No. 2 din Pitești; Ecaterina Pașcanu de la șc. de fete din Odobești, la șc. No. 2 de bilet din Huși; Paulina Petrușen, de la șc. mixtă din R.Vâlcea în școala de băețî No. 1 din acelaș oraș; Ion Fileuleset, de la Mische! (Dolj), la Motoc!(Dolj); N. Popescu de la Motoci la Mische!; Oprea Horaci si de la Gogulac (Constanța), la șc. de băețî din Meglidia; Stelian Caracudovicî, de la șc. de băeți din Zimnicea, în șc. No. 1 de băețî din Alexandria; Isabela Coco, de la Agaș (Bacau), la Moineștî; Bădăuță Chh., de la Tibicenî (Romanațî), la Zâmbreasca (Teleorman); Natalia Grigoriu, de la șc. de fete din Roșeț (Ialomița), la Brebu (Prahova); Gr. Ibriceanu, de la Șuletea (Fălchi), în Ongreștî Jigălia (Fülem); Rosa Vasilesen de la Știu de Orăști (Tifov), la Malul Spart-Bolintinul din Vale (pe 1 Octombrie, D. Fotora de la Geleí (Iiomanați),la Tămbușești-Rajiștea (Dolj). Ingrestia cimitirului israelit din Focsani Epitropia comunităței israelite din Focșani ne trimete următorul comunicat : „Ziarul „Seara“ cu No. 190 publică în prima sa pagină un articol, intitulat: „Calomniatorii țarii“ care numai binevoitor Evreilor din țară nu poate fi. Adică : Face responsabili pe evreii din România pentru un articol violent scris în ziarul „Secole“, la adresa românilor în chestia evreiască. Comunitatea israelită din Focșani, în numele membrilor săi, ține să declare „odată pentru totdeauna“ că nimeni din țară sau străinătate nu este și nici n’a fost vre odată autorizat să scriu în numele lor în ziare ceva atingător de demnitatea poporului sau guvernului român“. Mai departe, epitropia relatează faptele așa cum s’au întâmplat și cari sunt cunoscute cititorilor noștri. DEZASTRU* m hhrausiteis — Prin fir telegrafic — Bruxelles, 3. — Două lăzi cu bani au fost găsite sub dărâmături. Ele aparțin comitetului Expoziției și conțineau 140 mii franci. Bruxelles, 3. — In timpul incendiului o mulțime de indivizi au pătruns în interiorul expoziției și au început să fure și să prade. 30 de astfel de tâlhari au fost arestați. Bruxelles. 3. — O comisie anchetează căutând să stabilească responsabilitățile și cauza incendiului. Mai mulți funcționari ai expoziției au fost arestați până acum. Pagubele se evaluează acum la 12 milioane franci. Evaluarea exactă este foarte greu de făcut, deoarece nu se cunosc încă pierderile. Multe lăzi cu juvericale și bani cari se credeau perdute, au putut fi salvate. Bruxelles. 3. — Expoziția a fost închisă provizoriu. Soldați și jandarmi păzesc intrările. Regele Albert a trimis primarului din Bruxelles o călduroasă telegramă de condoleanță. Comitetul secțiunei franceze a ținut azi o ședință discutând chestiunea reconstruirea pavilionului. Secțiunea engleză a suferit mai puțin. Celelalte deabea au fost atinse. In general dezastrul e mai mic decât se anunțase la început. Berlin, 3. — împăratul Wilhelm II a trimes primarului din Bruxelles o telegramă prin care își exprimă regretele pentru arderea expoziției. la drăsluța spargere DE LA COFETARIA RIEGLER Eri noapte o îndrăzneață spargere s’a făptuit de câtre hoți rămași nedescoperiți până în momentul când scriem aceste rânduri, la cofetăria d-lui George Riegler, din calea Victoriei, din Capitală. Spargerea a fost observată dri dimineață când personalul de serviciu a venit la cofetărie și atunci s’a înștiințat poliția. D. Mișu Călinescu, comisarul circumscripției I și d-nii N. Popp și Const Pârâianu de la siguranța Capitalei, s’au dus imediat în cofetăria Riegler și au început cercetările. Hoții au pătruns în cofetărie pintr’un gang care dă în str. Academieî și forțând o fereastră dela pivniță au deschis-o și au intrat. Din pivniță ei au intrat în laborator și forțând o ușă au ajuns în biuroul d-lui Riegler.cele au spart toate sertarele biuroului și,negăsind nimic au luat pe brațe cala de bani și ducând-o în laborator au spart-o. Norocul nu a favorizat însă pe hoți, deoarece în casa de bani ei nu au găsit decât suma de 14 tel. De necaz hoții au spart atunci toate sertarele de la birouri, mese și galantare. D. Riegler bănuește de autori ai spargerei pe doi inși foști în serviciul d-sale ; poliția este însă de altă părere și crede că spargerea a fost făcută de spărgători de meserie. Indreptându-și cercetările în această direcțiune, d. Popp, șeful siguranței, a trimis agenți în urmărirea mai multor spărgători.Ha. 300 escurs t offliști turci în Capitalai Azi, la orele 12 sosesc în gara de Nord, cu trenul de Constanța 300 escursioniști turci, puși sub conducerea d-lui Nagy Bey, mare proprietar din Brusa. Această escursiunea cu totul independentă de cea a studenților, este urmarea entuziasmului stârnit de vizita învățătorilor noștri la Constantinopol și a prieteniei ce se înfiripează între România și Turcia. Din ea fac parte mulți funcționari superiori, deputați, foști miniștri și mari comercianți. Acești 300 oaspeți nefiind anunțați oficial, nu s’au luat măsuri pentru o primire la care să participe și guvernul. Despre această escursiune s’a aflat abia ori printr’o telegramă trimisă de Nagy Bey d-lui Ep. Balamace, în care-l ruga să îngrijască de găzduire. De îndată ce s’a aflat despre aceasta s’a constituit un comitet de recepțiune care a lansat un apel către publicul Capitalei, ca să facă oaspeților o primire cât mai cordială. DELIM TK MIUTIR Sergentul Preda Haralamb din reg. 2 cetate a găsit de cuviință să falsifice registrele matricole în scop de a trece in concedii pe mai mulți soldați, bine înțeles în schimbul unei remunerații. Tot acest sergent a falsificat semnătura șefului de corp pe mai multe foi de drum cu cari apoi, tot în schimb, unei sume de bani au călătorit mai mulți olteni precupeți. Faptele fiind descoperite, comandamentul corp II de armată a însărcinat cu instrucția afacerea pe d. raportor al consiliului de răsboi. PRINDEREA inuia di«J*anda Lache-Bs<»e.umii Cititorii cunosc isprăvile săvârșite de banda Lache-Băbeanu. Curtea cu jurați i-a condamnat la diferite pedepse, potrivit gravităței faptelor comise. Singur Iancu P. Baboi a reușit să fugă și a fost condamnat în lipsă la muncă silnică pe viață. Acum câteva zile a fost prins la Mărășești, iar eri a fost înaintat parchetului Ilfov. Baboi a făcut declarația că face opoziție contra deriziune! Curiei cu jurați Această opozițiune se va judeca în sesiunea de Septembrie, CAPIT.AX.17 FAȚA DE PRIMEJDIA HOLEREI Ancheta „UNIVERSULUI“ asupra starei sanitare a Capitalei Eri ne-am continuat ancheta asupra părților mărginașe ale Capitalei. Punctul nostru de cercetare a fost de astădată cartierul Griviței, unul din cele mai populate cartiere ale Bucureștilor. Cartierul Griviței propriu zis alcătuește un fel de patrulater având ca laturi deoparte calea Griviței, de alta șoseaua Basarab socotită de la podul Marei de Nord, de alta străzile Pandele Dinu, Zaharia și paralele, iar de alta gropile lui Ouatu, în spatele cimitirului „Sf. Vineri“. Am avut ori prilejul să văd cu de amănuntul străzile despre cari s’a vorbit în ziarul nostru pe larg în timpul recentelor inundații. In calea Griviței la No. 258, unde începe str. Tudose, chiar criptura a desinfectat lucrurile rămase pe urma unui bolnav de scarlatină, înaintând pe str. Tudose spre str. Georgescu, am văzut locuințe îngropate în pământ încât te minunezi cum de pot să trăiască oameni în ele. Str. Ignațiu vine după ea, având același maidane pe cari zac tot felul de gunoaie, lipite de curțile oamenilor. Se cuvine să insistăm în deosebi asupra halului de plâns în care se găsește așa numita „stradă“ Gheorghe Constantinescu. Această „stradă“ nu e decât o ulicioară murdară ramificată chiar din calea Griviței și având la începutul ei deoparte și de alta, niște locuinți ce seamănă mai curând a morminte sau pivnițe decât a locuinii omenești. Sunt pe această ulicioară și câteva case igienic construite, însă nenorociții locuitori trăiesc întro atmosferă cu desăvârșire ucigătoare în mijlocul gunoaelor, înotând în praf și în noroac, pentru motivul pe care mi -ai explicat câțiva locuitori de pe această ulicioară—că proprietarul cocioabelor de cari pomenim mai sus nu vrea să le dărâme, împiedicând astfel primăria de a deschide stradă. In capătul acestei pretinse străzi se construiește chiar astăzi o șandrama de scânduri și de tinichele care e departe de a corespunde cerințelor igienii, iar la un pas de ea, cufundat într’o groapă plină de bălării, e un bordeie ce se ridică de câteva palme deasupra pământului, acoperit cu tinichele și funduri de oale, în care locuiesc un bătrân cu soția sa. Trebue să meargă cineva să vadă cu proprii săi ochi acest bordeiu în care nu se poate intra decât pe brânci, spre a înțelege grozăvia faptului, pe care cuvintele n’o exprimă îndeajuns. Primăria ar trebui să exproprieze numaidecât capătul acestei ulicioare ca fiind de utilitate publică. Acesta e singurul mijloc de a se da locuitorilor acestei ulicioare lumină și aer și de a-i scuti de viața în mijlocul gunoaielor, pe care o trăiesc azi. Am văzut în spatele acestei străzi un maidan mare pe care se aruncă lături și gunoaie și printre ale cărui bălălii se prăjesc hoituri de animale sub anșița soarelui. Un singur caz de boală când s’ar ivi prin aceste locuri, singur Dumnezeu ar putea garanta că nu se va prăpădi toată lumea. Pe str. Trifan, la capătul dinspre Grivița, e un sălaș de țigani în niște cocioabe ai cărui păreți fiind mâncați de ploi și amenințând să se surpe, găurile sunt astupate cu bârne, tinichele și bolovani. Și pe toată această stradă, ca și pe Târgoviștea-Veche, numită și Țigănia, am să întâlnești mizeria cea mai desăvârșită, care te înfioară și te uimește. Pe toate străzile înșirate până aci, ziua se ridică nori de praf și copii desculți—și foarte adeseori în pielea goală,—cutreeră prin gunoaie, apucând-o uneori spre marea groapă a lui Ouatu spre care duc toate aceste străzi. Vă sfătuiesc să vă duceți, cititori și să admirați această rară priveliște de murdărie, aflătoare numai la câteva minute de centrul Capitalei. Vă sfătuiesc însă s’o admirați de departe. Bărăganul de gunoaie se întinde până spre Câmpul Pleșoianu, bărăgan plin de tot ce Capitala are de aruncat,tinichele, saltele și perne vechi, paie, băligar, hârtii, cârpe și cadavre de animale intrate în putrefacție. Și sunt oameni cari trăiesc pe lângă aceste murdării, cari trăiesc parcă din aceste murdării ce alcătuiesc o condiție de viață absolut trebuincioasă pentru ei. Străzile Dănciulescu I și II, prin cari am trecut eșind în calea Griviței, ca și străzile Mincu I și II, nu sunt decât prelungirea acestui loc pe care nu o poți vedea fără să te îngrozești. Pretutindeni, pe unde am trecut, am văzut bălți cu apă verde împrejurul puțurilor, gunoaie și prăfărie de nepătruns în cari sunt îngropate bordeele și casele în cari intri pe brânci. Oltenii trec pe aceste străzi cu mărfurile descoperite purtând în coșuri molime adevărate înfățișate prin muștele ceroesc. Ni s’a spus că faimoasa groapă a lui Ouatu nu se poate desființa, și că gunoaiele trebuesc aruncate aci. Nu vrem să ne îndoim de aceasta, dar nu înțelegem de ce nu se iau alte măsuri de apărare pentru nenorociții pe cari soarta i-a aruncat lângă acest bărăgan de murdărie. Comuna dă sfaturi și face rugăminți particularilor să ajute la ridicarea gunoaelor de prin curțile oamenilor. Nici odată nu s’a pomenit însă vreo căruță de gunoae pe aceste străzi bătute de Dumnezeu. S’ar cuveni ca, neputânduse scăpa lumea de primejdia groapei lui Ouatu, să se curețe cel puțin străzile arzându-se gunoaiele, să se dea oamenilor aer și lumină, să nu mai fie osândiți să înoate prin noroaie până la genuchi și prin nori de praf. Se impune o urgentă curățare și canalizare a stradei Tudose, a uliței Gh. Constantinescu, str. Trifan— deocamdată—apoi arderea gunoaielor și curățarea celorlalte străzi: Georgescu, Dănciulescu I și II, Mincu I și II, Târgoviștea-Veche (Țigănia). Aceasta e o datorie de căpetenie a comunei, dat fiind marele pericol ce-l prezintă acest cartier pentru toată populația Capitalei. In cartierul Grivița populația e de o densitate cum nici într’un alt cartier nu se mai găsește; chiriile sunt aci nespus de ridicate pentru cele mai dărăpănate cocioabe, pentru cuvîntul că aci locuesc mai toți slujbașii C. F., toți lucrătorii atelierelor centrale și ai atelierelor nouî. E un cartier cu desăvârșire muncitoresc, un cartier de oameni nevoiași, lucru care ar fi trebuit să facă din el principalul punct de luare aminte al tuturor cârmuirilor.* In numărul trecut am spus ni am primit numeroase scrisori din partea cetățenilor cari ne invită să vizităm diferitele părți insalubre ale Capitalei. Iată ce ne scrie o d-nă de pe str. Abatoriului: Stimate Domnule Director: Am citit în ziarul Universul a cărui abonată sunt, un apel al d-lui dr. Heresen, adresat cetățenilor, relativ la pericolul ce ne amenință din pricina holerei. In acel apel d-nul doctor Botescu cere concursul cetățenilor, rugându-i să fie mai îngăduitori, căci primăria se găsește în imposibilitate să stropească toate străzile, să cureți gunoaiele, etc. Mai mult decât îngăduitor! am fost noi din împrejurimile abatoriului, când am intervenit la primărie să se dea ordin să se curețe praful de pe șosea și să se stropească șoseaua, pe care trec în fiecare noapte sute de butoaie ale societăților barometrice, unele mai primitive decât altele, cari, orî-cât de ermetic ar fi închise, tot se scurge din ela murdăria ce mai târziu se transformă în praf, și-l aspirăm noi, locuitorii din împrejurimi. Primăria a promis multe delegației de cetățeni ce s’a prezintat în audiență în acest scop, ca pavaje cu asfalt în fața biuroului de taxare, unde butoaiele se opresc câte 2—3 minute și în fața căruia se observă un strat de murdărie aproape de o palmă, curent de apă continuu, etc. însă toate acestea au fost numai zise, nu și făcute, după cum de altfel se întâmplă mai totdeauna când ai vreo nevoie în vreo autoritate. Imi permit să atrag atenția primăriei, că holera, de aci se va propaga întâi, când germenul acestei boale va veni în țară, îmi fac datoria încă odată de a atrage atenția asupra acestui pericol iminent, de data aceasta, prin mult apreciatul dv. ziar. Mulțumindu-vă, etc. Paulina Florian, Spl. Abator No. 21l. Hessaperirea autorului marilor furturi de bijterii din Brăila — Prin telefon — Brăila, 3 August. Cercetările asupra furturilor de bijuterii au continuat toată noaptea. Poliția a făcut numeroase descinderi și investigații cu oarecare rezultate. S-a aflat după semnalmente că hoțul e un dezertor din bat. 8 vânători, anume Emil Cornescu, zis Eftimie Elefteriu, fost acum 4 ani în serviciul societăței de iluminat de aici. S’a găsit la un prieten al lui o fotografie, după care a fost recunoscut de d. Boantă. In urmă s’a mai aflat că în intervalul furturilor comise la d-na Mareș și avocatul Boantă numitul hoț, prin acelaș procedeu, s’a introdus în locuința d-lui C. Cotiș din str. Gradinei publice, de unde a furat un ceas și niște butoni de valoare, furt nereclamat până acum. Toți agenții siguranței sunt în căutarea hoțului, care după toate probabilitățile nu a avut timpul de a eși din oraș. &«S5Fatfa«a»tetalii Făttmasstalssröans Pentru bărbați Tgr.Oona, școala de băetî No. î; Ga*lafat, școala de băetî No. 2; Mișii, școala de băetî No. 2; Huși, școala de băetî No. 2; Piatra N., școala de băetî No. 3; Huși, școala de băețî No. 3; Parciü, școala de băețî; T.-Magritele, școala de băețî No. 2 ; Tulcea, școala de băetî No. 1; Tulcea, școala de băețî No. 2; Roșiori-de-Vodă, școala de băețî No. 2; Văleiul-de-Munte, pe 1 Octombrie 1910. Pentru fetei Tfs.Ocna, școala de băețî No. 2; T#.Ocna, școala de băețî No. 2; Constanța, școala de fete No. 2; Cernavodă, școala de fete; Hârșova, școala de băețî; Hârșova, școala de fete ; Medgidia, școala de fete; Calafat, școala de băețî No. î; Dorohoi, școala de băețî No. 2; Călărași, școala de băețî No. 1; Baia-de-Aramă, școala de fete; T. Măgurele, școala de băețî No. 2; T. Măgurele, școala de fete No. 1; Iosiaride Veue, școala de băețî No. 2; Zimnicea, școala de băețî ; Tulcea, școala de băetî No. 3; Tulcea, școala de băetî No. 4; Tulcea, școala de băețî No. 4; Tulcea, școala de fete No. 2; Babadag, școala de baeți; Babadag, școala de fete; Isaceea, școala de băețî; Isaceea, școala de fete; Salina, școala de băețî; Salina, școala de fete; R.Vâlcea, șc. mixtă; Drăgășani, școala de fete; Giurgiu, școala de fete No. 2; Oltenița, școala de băețî; Alexandria, școala de băețî No. 1; Dorohoi, școala de fete No. 2, pe 1 Octombrie 1910; Constanța, școala de băețî No. 3; Isaccea, școala de băețî;Buzău, școala de băețî No. 4; Buzău, școala de fete No. 4; Roșiori-de-Vode, școada de bătăi No. 2; Zimnicca, școala de fete; Alexandria, școala de fete No. 1; Alexandria, școala de fete No. 2; școala de fet«* 1