Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)
1912-06-01 / nr. 148
5 teans in România. —10 bani în străinătate—\ Hainele domnitorului Alexandru loan I Cuza, expuse la muzeul din Iaș! ! IN CHESTIUNEA SGUMPIREI GAMES Măsuri pentru oftenire. Agitația măcelarilor angrosiști. O firevă în perspectivă, dar.. . fără sorți de isbândă. Ultimul aviz al comisiunei numite de primărie — e Primăria, având in vedere rapoartele comisiunei anume Instituite pentru a studia chestiunea scumpirei cărnei, a hotăât în principiu aplicarea măsurilor propuse, spre a se reveni la prețurile normale. Aplicarea de fapt a acestor măsuri se vaface zilele acestea. Măcelarii angrosiști, însă se agită, pretinzând că nu înțeleg rostul intervențiunnel administrației comunale în afacerile lor comerciale și era o delegațiune j*. sindicatului lor s’a presentat d-lui prim-ajutor de primar dr. Mendonide, pentru a preveni primăria că dacă li se vor impune prețuri maxime — ceia ce a hotărât să se facă,—ei vor declara greva. Deși a fi făcut o lungă opunere a considerațiunilor ce sa motivat și motivează după părerea lor, scumpirea cărnei, nu li s’a dat de loc un respuns hotărât In acelaș timp spre a se putea preveni eventualitatea unei greve a fost imediat convocată din nou comisiunea ce în ultimul timp s’a ocupat de aproape de această chestiune, chemată de astă dată a indica mijloacele de urgență menite a Înlătura neajunsurile pe cari o eventuală grevă le-ar putea provoca. Comisiunea întrunită era d. a., B. elucidat și această nouă parte a chestiunei. A luat parte la discuțiunea Urmată și de consilier comunal Pauli Oceanu, profesor la școala de medicină veterinară. Reușita unei greve a măcelarilor angrosiști, declarată la începutul verei, este de mai înainte exclusă. Și aceasta pentru următoarele cuvinte, fiind în ajunul marilor vacanțe, o mare parte dintre bucureșteni vor pleca din Capitală; expirând epoca de prohibire a pescuitului, peștele se va mai ofteni; pe timpul verei, abundența legumelor va înlesni unei mari părți din populațiunea Capitalei, a se dispensa vremelnic de consumațiunea cărnei; apoi — o altă considerațiune mult mai importantă ce învederează inutilitatea și nereușita unei eventuale greve — angrosiștii cari nu sunt membrii ai sindicatului, numeroși mici angrosiști, măcelarii angrosiști de mânzațî, cari niciodată nu se solidarizează cu ceilalți, și mulți dintre detailiști vor putea tăia zilnic 100—200 vite mari pentru îndestularea populațiunei orașului; acest lucru îl vor face mai ales mulți dintre măcelarii de la periferie; la rândul său administrația comunală a destinat un fond considerabil pentru a putea procura vite și a pune direct în consumațiune carnea necesară aCapitalei. Acestor împrejurări favorabile se adaugă și faptul că, în multe părți ale țării, din lipsa de nutreț, vitele de iarbă se vând cu prețuri extrem de mici. In definitiv primăria poate și o datoare să ia toate măsurile ce-i sunt indicate, fără nici o teamă de greva măcelarilor. Unii dintre angrosiști căzând a provoca o agitație mai întinsă a măcelarilor au căutat a explica greșit propunerea d-lui consilier comunal Oceanu de a nu se vinde oase fără carne. De fapt d. Oceanu a cerut nu să se vândă carne fără oase, cum rău intenționat s’a răspândit zvonul, ci anume ca măcelarii detailiști, atât cei din baie, cât și cei cu măcelării particulare din oraș, să fie opriți de a adăuga la cântar bucăți de oase lipsite de carne, urmând a vinde clienților numai carnea cu oasele pe care le acoperă, așa cum o cumpără și măcelarii. Acesta e adevărul și măcelarii cinstiți nu au de ce se alarma. Administrația comunală are datoria de a interveni hotărâtor în această chestiune și a aplica fără rezerve toate măsurile necesare pentru ostenirea cărnei. Interesele unor asociațiuni comerciale nu pot primi și nu trebuie să primeze interesele generale. Gen înetuljmilitar Am vorbit la timp despre neînțelegerile ivite în sânul profesorilor Universității din Capitală prin numirea ca rectori a d-lui I. Bogdan. Marți seara, profesorii facultăței de drept urmau să se întrunească spre a hotăra asupra transferării . d-lui prof. Toma Stelian de la catedra de drept comercial la cea de drept comercial comparat și mutarea d-lui prof. Misir de la Iași la București. La ședință însă n’a venit nici un profesor al facultății de drept și au fost de față foarte puțini dintre membrii senatului universitar. D. Dem. Negulescu, singurul profesor venit de la facultatea de drept, a trimis d-lui rector o comunicare prin care-i făcea cunoscut că corpul profesoral, socotindu-se ofensat, nu poate răspunde la convocarea făcută. * Pentru aseară au fost convocați profesorii facultăței de medicină cu Senatul universitar. Neîntrunindu-se însă numărul de membri cerutile, statute, nu s’a putut ține ședință. N. ui KARLSBAD Karlsbad, 27 Mai. In ultimele zile au mai sosit aci următorii vizitatori din România : București, d-nii Gh. Coșbuc, Pațac; d-na Fl. Stoicescu; d-na Săbăreanu; d. P. Calavrese; d. Danaricu cu soția; d-na Maria Th. Ionescu; d. Stănescu; Brăila; d. St. Albină și V. Cavadia; Craiova; d. Max Haidușca; Calafat, d. Abr. Semo; Ploești, d. I. Chițu, d. St. Antonescu cu d-na și fiica; Focșani, d. Leon Christofi; Tecuci, d. Hagi N. Costinescu cu soția; Roman, d. M. Bring; P.Neamțu, d. Lupu Tărcăoanu; Tg.Neamț, d. M. Steni cu soția; Fălticeni, d. los. Last, Iași, d-na general Lambrino și d-na Eugenia Baldovin. Botoșani; d-nii Fred. Costiner cu soția; Abr. Zaharia; M. Moscovici cu soția; d-na Lucia Gr. Ursianu; d-nii B. Spodheim; N. Chiriac, senator Jean Goilav; d-na Cath. Zamfirescu cu fiica; Tarmacist Serfel; S. Schlesinger; N. Costiner; E. Vogel, etc. inspecția Principelui Jerßinanö la focșani Focșani, 30 Maiü La orele 2 noaptea a sosit în gara Focșani Principele Ferdinand rămânând în vagonul de dormit până la orele 8 dimineața când s’a scoborât fiind primit pe peronul gărei de reprezentanții autorităților civile și militare. D. general Culcer, comandantul corpului 3 de armată, a prezintat raportul garnizoanei, după care A Sa Regală s’a întreținut mai mult timp cu d. prefect Enibace și alte persoane. In urmă A. La s’a urcat în automobil, îndreptându-se spre câmpul de instrucție al garnizoanei, unde a trecut în revistă regimentul 11 de artilerie, care a dat o luptă cu regimentul Putna No. 10 și care l’a atacat în întăriturile de lângă satul Golești. La ora 11 jum. s’a terminat lupta, după care a urmat critica, la care au luat parte d-nii ofițeri. Au vorbit d-nii col. Rozinschi, col. Vaitoianu și col. Palade. Cel din urmă a vorbit A. Sa Regală Principele Ferdinand, arătându-se mulțumit de felul cum s’a condus lupta. La ora 12 jum. A. Sa a mers la „Cercul militar“, unde a luat dejunul, împreună cu ofițerii gernerali și superiori. In tot timpul dejunului muzica reg. Putna a cântat. La ora 4, A. Sa va trece în inspecție reg. Putna No. 10. Orașul este frumos pavoazat. Diseară A. Sa Regală va părăsi garnizoana. . D-nii abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. NO MAR N 6 PACSIN! Serviciul Telegrafic AL ZIARULUI «UNIVERSUL» la Străinătate SCANDAL LA CURTEA REGALA DIN SERBIA Belgrad, 30. — Ziarele vorbesc despre un nou scandal petrecut la Curtea Re gală sârbească. Se spune că regele Petru a grațiat de curând spe un răufăcător, condamnat la 8 ani pușcărie, cu toate că ministrul justiției se opusese la această grațiere. Condamnatul a făcut abia o jumătate de an din osânda ce i-o dăduse Curtea cu jurați și în timpul din urmă nu mai contenta cu cererile de grațiere adresate ministrului de justiție și regelui. Câteva ziare spun că grațierea s-a făcut după intervenția prințului Gheorghe, care avea legături cu pușcăriașul. Acesta, se zice, că ar fi falsificat mai multe polițe, cu cari apoi prințul Gheorghe incasa bani de la bănci și particulari. O NOUA ISPRAVA A BANDIȚILOR DIN FRANȚA Paris. 30.—In spitalul din Lariboisier a fost adus aseară de patru tineri un bărbat grav rănit, care după câteva minute a și murit. Cei patru inși lăsându-i în spital s’au făcut îndată nevăzuți, fără a spune cine sunt și cine e muribundul. Poliția făcând în grabă cercetări a constatat că victima făcea parte dintr’o bandă de apași. El a fost omorât cu 4 gloanțe de revolver de tovarășii săi, fiindcă îi trădase. "• •**• « Imediat au pornit in urmărirea apașilor mai mulți agenți secreți ai poliției. Apașii fiind descoperiți au primit pe agenți cu focuri de revolver. S’a început o goană teribilă pe străzile orașului pentru prinderea bandiților. La urmă venind in ajutor și alți polițiști, bandiții au fost sprinși și arestați. VIZITA PRIMULUI-MINISTRU FRANCEZ IN RUSIA Paris, .30. — Ziarul „Echo de Paris“ a informat că îndată după ce Camera franceză va lua vacanță, primul-ministru francez Poincare va face pe bordul unui crucișător o călătorie în marea Nordului. D. Poincaré va sosi la 20 iulie st. n. la Kronstadt, de unde se va duce la Țarskoie-Selo, unde va fi primit in audiență de țarul Rusiei. Primul-ministru francez va avea la Petersburg lungi consfătuiri cu primul-ministru rus Kokovzev și ministrul de externe Sassonov precum și cu alți bărbați politici ruși. Acestei vizite i se atribue o mare importanță politică. ATENTAT IN CONTRA UNUI DEPOZIT DE PRAF DE PUȘCA IN UNGARIA ' Budapesta. 30. — Telegramă lin Semiin : In contra depozituli de praf de pușcă de azi s'a ncercat astă-noapte un atentat ,spre a-i arunca in aer. O sentinelă, observând 6 necunoscuți apropiindu-se de depozit, i-a somat să se predea. Necunoscuții, văzându-se descoperiți, au tras asupra depozitului și asupra sentinelei mai multe focuri. luându-se alarma, postul de gardă a înconjurat depozitul și s’a pus în urmărirea atentatorilor. Aceștia au dispărut însă în întuneric. Printr’o împrejurare fericită, depozitul de praf de pușcă n'a luat foc, cu toate că au pătruns înăuntru câteva gloanțe. COMUNICAT OFICIAL ASUPRA AUDIENȚEI LA ÎMPĂRAT Viena. 30. — Din însărcinarea contelui Ștefan Tisza, vicepreședintele Camerei ungare, Paul Beöthy a dat presei următorul comunicat oficial asupra rezultatului audienței la împărat: „Majestatea Sa monarhal primind în audiență pe președintele Camerei ungare și-a exprimat admirațiunea fată de curajul, și sacrificiul cu care contele Tisza a făcut să se voteze reforma militară in Camera ungară. Majestatea Sa a felicitat pe președinte pentru ținuta sa demnă in Cameră, putând, să asigure astfel mersul regulat al lucrărilor parlamentului“. LUPTA OPOZIȚIEI Budapesta. 30. — Guvernul și partidul național al muncii speră că până la toamnă se va pacifica situația politică. Opoziția însă este hotărâtă ca oricând să înceapă lupta în contra actualului guvern și nu va înceta lupta până când contele Tisza nu-și va da demisia și nu se va retrage și actualul cabinet Lukács. Opoziția va organiza în acest sens și o serie de mari întruniri ACȚIUNEA FLOTEI ITALIENE IN MAREA EGEE Roma, 30. — O escadră compusă din două cuirasate, un încrucișător și 9 torpiloare a plecat în marea Egee, sub comanda contra-amiralului Ricciforca. Această escadră va lua parte la acțiunea In arhipeleagul turcesc. GREVA MUNCITORILOR DDN PORTUL LONDRA Londra. 30. — Agitația greviștilor ia proporții din ce în ce mai mari. Greviștii se dedau la fel de fel de excese. Lângă marele pod de le Dover s-a produs o sângeroasă încăerare intre greviști și poliție.Un mare număr de greviști și 6 polițiști au fost răniți. Ferestrele de la toate locuințele dimprejur au fost sparte de pietrele cu care greviștii aruncau asupra polițișilor. Greviștii au încercat să devasteze și câteva prăvălii, fapt care a determinat poliția să închidă acele prăvălii. UN NOU MOTU PROPRIO AL PAPEI Milano, 30. — Ziarul „Corriere della Sera" anunță că papa pregătește un nou „motu proprio“ cu privire la disciplina în viața preoților. O CONFERINȚA PENTRU PACE Paris, 30. — Ziarul „Excelsior” este informat că guvernul francez continuă tratativele cu guvernul italian pentru ținerea unei conferințe internaționale în interesul păcei între Italia și Turcia. Evenimentele din Ungaria AUDIENȚA CONTELUI TISZA Viena. 30. — Contele Stefan Tisza, care a sosit aseară aici, a fost primit azi dimineață, la orele 10 și VI, în audiență la Schönbrunn, de către împăratul Franz Iosif. întâi împăratul a primit pe contele Tisza, împreună cu cei doui vice-președinți ai Camerei, apoi a primit pe contele Tisza singur. Audiența contelui Tisza a durat o jumătate de oră. Vice-președintele Beöthy, care a primit pe reprezintanții presei după audiență, a declarat următoarele: împăratul era bine dispus și ne-a primit în chip foarte cordial, întâi s’a întreținut cu noi toți, apoi l’a luat pe contele Tisza la o parte și a vorbit cu el. Despre cele ce s’au discutat în cursul audienței nu pot să spun nimic. Poate că mai târziu să se dea ceva publicităței, dar deocamdată nu“. SOCIALIȘTII DIN VIENA ȘI TISZA Viena. 30. — Socialiștii de aici au ținut o mare întrunire de protestare contra dictaturii lui Tisza, în Camera ungară. Au participat ca la S000 de oameni. Oratorii au înfierat actele lui Tisza și și-au exprimat simpatia pentru proletariatul din Ungaria. La urmă s'a votat o vioțiune in acest sens. publice în luna iulie în toate orașele mari ale țarei. "Vice - președintele partidului kossuthist, Béla Mezössy, fost secretar de stat în guvernul Coaliției, întrebat de un ziarist, s’a exprimat astfel asupra revizuirea regulamentului Camerei : „Revizuirea regulamentului Camerei care a fost aprobată era de majoritatea guvernamentală nu are nici o valoare. Camera nu va putea lucra nici un minut cu acest regulament. E foarte natural că și noul regulament va putea fi pus în aplicare miliai cu ajutorul poliției și armatei. Suntem astfel în preajma unor evenimente importante. Sau se va face schimbare în președinția Camerei sau parlamentul va trebui să fie disolvat. APROPIATA DEMISIE A CONTELUI TISZA DIN PREȘEDINȚIA CAMEREI Budapesta. 30. — Ziarele anunță că contele Ștefan Tisza ișî va da demisia din postul de președinte al Camerei. El va aștepta vreo săptămână două până ce se va promulga legea militară și apoi se va retrage. eftâea TSo — Primăria Capitalei are datoria a lua urgente măsuri pentru oftenirea pâinei — Populațiunea Capitalei, mai ales cea mărginașe, se agită de câteva zile Văzând că, deși prețul fainei s’a eftinat cu circa 400 lei la vagon, brutarii mențin totuși prețurile extrem de uscate ale pâinei. E drept și necesar, într’adevăr, ca primăria, care în ultimul timp a luat în seamă cererea brutarilor, de a li se îngădui, scumpirea pâinei îndreptățită atunci de o urcare apreciabilă a prețului făinei, să se impună acum a cftins pâinea cu cel puțin 10 bani la kgr. la Ploești, atât Camera de comerț, cât și administrația comunală, constatând scăderea prețului făine, au și luat măsuri ca prețul pâinei să fie redus. Ce se va face aici ? Brutarii trebuie să înțeleagă că nu pot menține prețurile urcate de până acum, iar d. primar al Capitalei are obligațiunea a-și reaminti că scumpirea pâinei a fost admisă cu condițiunea—în primul rând ■— ca imediat ce făina se va eftini să fie eftinită și pâinea — ceia ce brutarii încă n’au făcut. l ANUL XXX.—NO. 148.—VINURI 1 IUNIE 1912 Mama Isa: Copoiul No. 1 I . îcu care toti cititorii aor participa la următoarele premii • 1000. Hsa misiei in aur împărțită în două premii a câte 500 Ici fiecare premiu* O SILEBII de AXIR l compusă din 5 cocoșei, montată pe un lanț de aur„ compus din S bucăți. 1 Elegant necesar S“s *"* 1 Fructieră de alpaca veritabilă. 2 Geasornice I Ceasornice^~nue,al 1 Splendid Serviciu G Frunnin conținând: Pudră, Săpun «äSOIS și Cremă ,,FLORA“. 1 Coșuleț de trestie de mană. Nu uitați deci și cumpărați „UM node veți găsi impstant capcnna poanele, până la 30 Iunie, în total 3 4 Lănțișoare de argint p. gât 2 Gemete de Baia 1Z? 1 Ceas de birou 3 frumoase oglinzi, pentru desert cu 1% cu* »ervirauito, montate pe un elegant suport de metal argintat. 6 Geascamice Zzeâ?.’ pint~ l Flacon Apă de Golonia Parfüméria *Camelia» din Paris. ersnn" de mâine, Vineri, 1 Iunie 1912. », urmând a strânge apoi zilnic cucupoane. Incerea sesiunea Academiei — Proclamațiunea premiilor. — Citirea rapoartelor Sesiunea generală a Academiei Române s’a încheiat erî când s’au citit rapoartele privitoare la premiile acordate. D. I. Negruzzi, președintele Academiei,proclamă pe premiații sesiunea, spunând ca,i s’a acordat premii la șase lucrări tipărite și unui manuscris. Constată cu părere de râu că subiectele prezintate pentru această sesiune n’au corespuns așteptărilor și speră că pe viitor lucrările ce se vor prezintă Academiei vor fi mai interesante. Exprimă premiaților felicitările Academiei, insistând în special asupra poetului P. Cerna și a aviatorului Aurel Vlaicu. D. Duiliu Zamfirescu, lipsind de la ședință, raportul privitor la premiarea poeziilor lui Cerna a fost citit de d. I. Bianu. Raportul spune că poezile lui Cerna sunt o dovadă că generația tânără își înalță sufletul spre frumos. Poeziile „Noapte“, „Șoapte“ și „Plânsul lui Adam“ sunt cele mai remarcabile. Poetul Cerna a fost premiat cu premiul Adamachi de 3000 lei. D. /. Caragiani citește raportul privitor la premiarea d-lui Eug. Dinese pentru „Tragediile" lui Sofocle traduse în versuri, și premiate cu 500 lei din premiul Adamachi. D. N. Quintescu a cetit raportul privitor la premiarea d-lui Petre Mihăileanu pentru „Fragmentele latine ale lui Philomenus și Philoginus", lucrare premiată cu 1000 lei din premiul Adamachi. D. I. Negruzzi a cetit raportul privitor la premierea d-lor P. Păltănea și Titu Dinu pentru „Satirele lui Horațiu, traduse din latinește în metrul original și însoțite de note explicative, lucrare premiată cu 500 lei din premiul Adamachi. D. Spiru C. Haret a cetit raportul privitor la premierea inginerului Aurel Vlaicu pentru „Aeroplanul Vlaicu“, lucrare premiată cu premiul Lazăr de 5000 lei. D. I. Bogdan a cetit raportul privitor la „Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Moldau in XIV, XV und XVI Jahrhundert“ (Despre comerțul exterior al Moldovei în veacurile XIV, XV și XVI), — lucrare premiată cu premiul Hagi-Vasile de 5000 lei și datorită d-lui dr. I. Nistor, docent la Universitatea din Viena. D. St. C. Hepites citește raportul comisiunei (compusă din d-nii dr. V. Babeș, dr. C. I. Istrati și dr. G. Marinescu), privitor la „Studiul asupra pelagrei, în manuscris, datorit d-lor d-rn Aurel Babeș și V. Bușilă, lucrare premiată cu premiul Adamachi de 5000 lei. D. A. Sturdza citește raportul general privitor la lucrările acestei sesiuni. Aduce omagii de recunoștință M. S. Regelui care a lucrat o jumătate de secol pentru propășirea Academiei. Prezența M. Sale la Academie a fost o adevărată sărbătoare. D. Sturdza dăruește apoi Academiei trei cărți dintre care una de acum 100 ani. D. I. Negruzzi declară apoi sesiunea închisă. Leontin Iliescu. ♦ Epuinându-se numărul festiv din Universal, apărat Duminică, cu prilejul desvelirei statuei lui Gaza la Iași, s’a retipărit și pus în vânzare ediția IÎ-a. Persoanele care doresc să aibă acest număr, să se adreseze d-lor depozitari, din întreaga țară, sau direct la administrația ziarului nostru. CONGRESUL Asociațiunii paprals a neiciisr in țară" — ZIUA II-a — Medicii congresiștî s’au întrunit, era dimineață la orele 9 în noul local al asociației, din bulevardul Elisabeta. După ce au vizitat localul, s’au dus la palatul de justiție, unde au fost primiți de d. dr. Nic. Minovici și au vizitat serviciul antropometric. Apoi au vizitat „Institutul medico-legal“ unde d. dr. Mina Minovici a dat congresiștilor toate lămuririle necesare. De aci au vizitat abatorul Capitalei, unde au fost întâmpinați de d. dr. veterinar Vasile Dinulescu, directorul abatorului. Deschiderea ședinței La ora 3 d. a. ședința se deschide sub președinția d-lui dr. Botescu, care salută venirea în mijlocul congresiștilor a d-lui dr. Bardescu. Mi-ar fi părut mai bine ca d. dr. Bardescu, care ne-a declarat că vine aci ca simplu membru al asociației, să fi venit în calitate de director al serviciului sanitar. Cuvântarea d-lui dr. Bardescu D. dr. Bardescu, directorul general al serviciului sanitar, mulțumind pentru salutările ce i se adresează, spune că a fost o datorie pentru d-sa să vina în mijlocul congresiștilor. Vine ca simplu membru, deoarece în calitate de director al serviciului sanitar n’a fost invitat. Una din dorințele mele de căpetenie a fost aceea de a vedea corpul medical într’o situație căt mai mulțumitoare cu putință. Adevărul e că adeseori a trebuit să fac ceea ce am putut, nu ceea ce am vrut. In calitate de medic și de membru al asociației, declar că vom fi totdeauna alături de d-voastră în lupta ce veți duce pentru îmbunătățirea situației medicilor. Cuvântarea d-lui dr. Botescu , dr. Botescu. D. dr. Bardescu a spus că nu poate vorbi azi în calitate de director general al serviciului sanitar, deoarece n’a fost invitat în această calitate. Trebue să se știe însă că, nu de multă vreme, o delegațiune a asociațiunei care s’a prezintat d-lui Barbescu, n’a fost primită de d-sa. Congresul trecut al asociațiunea medicilor n’a avut altă menire decât de a arăta lumei nevoile corpului medical. Direcțiunea serviciului sanitar s’a purtat prea vitreg cu medicii. Insă delegațiunea pe care d. dr. Bardescu a a voit s’o primească a fost primită de d. ministru de interne. Eu, repet, salut pe d. lr. Bardescu, venit azi ca membru al asociației, și-l rog să intervină pe lângă d. director general al serviciului sanitar ca, menajând interesele și ale asociației și ale direcției, să facă să se aplaneze acest incident. Telegrama de răspuns din partea M. Sale Regelui La depeșa trimisă de congresiști M. Sale Regelui, M. S. a binevoit a răspunde următoarele : „M. S. Regele a primit cu plăcere telegrama ce i-ați trimis in numele celui de al XVI-lea congres medical și mă însărcinează a vă arăta tuturor viile. Sale mulțumiri pentru omagiile ce le-ați adus. General adjutant, MavrocordaV D. dr. Șaabner Tuduri dă citire următoarei moțiuni : „Congresul al XVI-lea al asociațiunii generale a medicilor din țară ținându-se la două zile după dezvelirea statuei lui Cuza-Vodă, și având în vedere că școala de medicină a fost fundată de Cuza în 1862, medicii aduc prinosul lor de recunoștință și respect memoriei marelui Domnitor“. * Se proclamă președinți de onoare ai celui de al 16-lea congres d-nn d-r. Babeș, Leonte și Bardescu. D. Mihalcea-Pitești a dat citire raportului asupra gestiunei financiare a asociației pe anul trecut. 1 Alegerea comitetului central Urmând să se facă alegerea comitetului central al asociațiunii, d. dr. Botescu, președintele congresului, spune că n’au drept de vot decât membrii care sunt la curent cu plata cotizației. 1 In această chestiune vorbesc d-nii d-r. Sion, Turbure, Lupu, Cazacu și Papagoga Se procedează la alegerea comitetului central al asociației. Se propun două liste, una în cap cu d. profesor dr. I. Cantacuzino și ala cu d. dr. colonel G. Andreescu. Au întrunit: D-ri. I. Cantacuzino, cu 148 voturi; Botescu 140, Drugescu 145, Leonte 144, Sion 138,col. Andreescu 134, Erdraich 119, Lupu 92, Burghelea 90, Țurcanovici 85, Tnotescu 84, Turbure 84, Proca 83, Parhon 83, Stavrescu 83, Cazacu 82, Const. Popescu 81, Titu Dumitrescu 81, Tănăseanu 80, Babeș 80, Bruteanu 79 și Penescu 76. Pentru 3 locuri s’a declarat balotaj. Lista aceasta va fi proclamată aleasă în ședința de azi. Diferendul dintre Asociație și direcția sanitară La ordinea zilei fiind dezvoltarea raportului d-lui dr. Zaharia Popescu asupra diferendului dintre directorul general al serviciului sanitar și asociația medicilor, mai mulți membri cer soaterea acestui raport de la ordinea zilei. D. dr. Botescu, președintele congresului, exprimând regretele congresiștilor pentru împrejurările cari au dat naștere acestui incident și pentru atitudinea șovielnică a fostului comitet, trece peste această chestiune și dă cuvântul d-lui dr. Negrescu de la R.Sărat, care dezvoltă chestiunea „Reformei legei sanitare actuale“. Reforma sanitară D. dr. Negrescu arată relele pe cari legea sanitară actuală nu le-a putut remedia, deși ea a fost făcută cu cele mai bune intențiuni. Rolul agenților sanitari e așa de anormal dezvoltat, încât populațiunea rurală aproape nu mai vine la medici. D. Negrescu a încheiat aducând elogii d-lor profesori d-r. Cantacuzino și Sion pentru munca depusă pentru ridicarea corpului medical. 'Tot în chestiunea reformei legei sanitare actuale vorbește d. dr. Inotescu, care arată neînsemnata compensație ce se acordă medicilor, cu toată munca grea ce li se cere. Situația acestui corp și mai ales a celor de la sate, e mai de plâns decât a multor altele, mai ales în cazuri de epidemii. Salariile ce se plătesc diverselor categorii de medici sunt niște salarii cari nu se îngăduie să ducă o viață potrivită cu situațiunea lor. Trebue să se dea o cât mai mare