Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)
1912-11-01 / nr. 301
r IM AJUNUL liniar nou RAZBOIU Austro-Ungaria cere compensații pentru România și autonomia Albaniei SERBIA NU CEDEAZĂ CONFLICTUL jărci infirmieri muntenegreni din podgorițâ Drepturile noastre în Balcani II — Războiul din Balcani dă României dreptul de a pretinde un episcopat român în Macedonia, ne declară d. N. Iorga — Urmez astăzi cu publicarea interesantelor comunicări, pe cari d. prof. N. Iorga ni le-a făcut cu privire la drepturile României în Balcani. Intrebându-l asupra vieții in Orientul turcesc, eruditul nostru istoric mi-a spus : — „Viața în Orientul turcesc e răzimată întreagă pe tradițiuni și privilegii locale și pe organizarea bisericească, singura formă legală cu putință. Trebuia deci să căutăm pretutindeni a întări acele străvechi privilegii și a lăsa, grija conducerii in seama oamenilor de la fața locului, cari își cunosc,mai bine nevoile și-și pot fixa mai lesne., aspirațiile. „Cunoaștem fanarul de sute de ani și știm cheia de aur cu care se deschide și ușile lui, cele mai ascunse. Dacă am fi vrut episcopatul român, l-am fi avut dar nu trebuia să-l cerem la poarta marelui vizir. Iar toate ordinele, emanate din Constantinopoli in favoarea aromânilor au avut soarta, tuturor ordinelor din Turcia până astăzi, născute intr'o cancelarie, au murit, in cealaltă. Conducerea dela București a chestiei macedonene a fost mai mult decât o greșeală, numesc o crimă. „Din nenorocire, Statul român nu s’a deprins a lucra, fie și in chestiile cele mai grave, dincolo de interesele de partid, și de persoană. Am creat două coterii de politician de origină macedoneana, locuind mai mult in București și conducând adesea de formă școli care, dacă aveau adesea profesori, erau de cele mai multe ori fără elevi. Aceste școli aveau și au organizație cu totul străină de nevoile populațiunei. Și nu le-am știut sprijini pe nimic din ceea ce le-ar fi făcut o realitate binefăcătoare : bănci, biblioteci, întreprinderi industriale în legătură cu păstoritul, societăți de organizare economică. N’am pus nici cum in legătură micul comerț aromânesc cu capitalul nostru decât prin forme atât de zadarnice ca sucursala de bancă din Salonic. Să adăugim că, în acele orașe macedonene, unde sârbii, grecii, bulgarii trimiteau ca și Austria, de altmintielea și Italia, diplomații cei mai isteți și mai cunoscători ai locurilor—adăugându-se la cei dintâi și un nebiruit fanatism—noi am expediat în locuri de vilegiatură un număr de adolescenți de familie bună cari au disprețuit totdeauna contactul cu poporul aromânesc. Nici cărți de școală—cum se cade, nici cărți populare, nici lecturi literare, nici o gazetă bine condusă, nici, ura loc de adunare, nici un contact real cu România. Noi am făcut la eî o singură excursiune, dar eu la noi nici una—acesta e tristul tablou. Să ne mai mirăm că grecomanii, dibaciu prelucrați de o diplomație activă și de un cler înverșunat, n’au vrut să vie la noi, cari nu le putem deschide, decât ici-colo o biata bisericuță amenințată și o școală cu limba neînțeleasa. „Totuși, avem și aici o datorie de îndeplinit. Nu putem lăsa ca parte din aromâni, cărora propaganda noastră le-a dat o conștiință romanească, să se piardă fără urma între greci și slavoni. Ideia unei Macedonia organizate în principal independente ispititoare. Nu știu însă dacă e posibilă chiar în legătură cu tendința de a asigura albanezilor o viață proprie. „Așezarea poporului aromânesc nu se grupează strâns în jurul câtorva orașe; centrele sunt mai multe, avem a face mai mult cu însemnate oaze răspândite. Iar,în ce privește pe albanezi, ei abia se cunosc și vor să se cunoască între ei, despărțiți cum sunt tot așa demult prin religia lor deosebită (musulmani catolici și ortodoxii, cât și prin tradițiile de ură ale clanurilor în care se împart. „Toscî și Ghegî, ar fi putut merge laolaltă numai prin altă cultură populară și politică decât cea de până acum. Și aici se vede cum singurul folos real pentru o națiune vine din cultura ei. La o distanță enormă de imperiul german trăesc sașii din Ardeal (250.000 de oameni) și germanii din provinciile baltice.„Ungurii prigonesc pe cei dintâi, rușii pe cei de ai doilea, dar nu-i pot răzbi. Și totuși, imperiul german, urmărind interese mai mari, nu s-a simțit silit să intervină niciodată pentru a-i păstra în viață. „Cultura lor îi face nebiruiți. „Un lucru însă îl putem cere și dobândi în folosul aromânilor: EPISCOPIA. „Patriarhul ecumenic e doar la dispoziția aliaților de astăzi și el trebue să voiască ce a refuzat până acum’. In viitorul articol vom arăta ce drepturi istorice avem în Dobrogea după cercetările făcute de distinsul nostru academician. Leontin Iliescu Rușii trimite trape la Castanti Mos! Franckfurt, 2.9. — Ziarul „Frankfurter Zeitung“ află din Odessa că după știrile sosite acolo, au plecat azi din portul Sebastopol spre Constantinopol, cuirasatul „Rostislav“, având pe bord două batalioane de infanterie. Din Odessa se vor trimite și trupe de artilerie în capitala imperiului turcesc. -oo- Inaintarea bulgarilor spre Ceatalgea Constantinopol, 30. Cercurile militare cred că desfășurarea trupelor bulgare in fața punctului Ceatalgea va fi gata mâine. Se crede probabilă începerea atacului în noaptea de cercuri.----------oo--------- - TURCII aU REOCUPAT RODOSTO Constantinopol, 29 ora 8 dimineața. (Oficial). Comandantul flotei otomane vestește că flota turcă a distrus cu tunuri o baterie bulgară de pe coastă la Rodosto. Ziarele află că bulgarii ocupaseră alaltă ori Rodosto. Crucișătorul „Mesndiye“ a primit ordinul să bombardeze și să ușureze debarcarea a 3000 de oameni, aduși cu două transporturi. Debarcarea s-a făcut ozi. Bulgarii au evacuat Rodosto care a fost reocupat de turei. MINISTRUL DE RĂZBOI LA TSATALDJA Constantinopol, 29. — Ziarele spun că ministrul ad interim la războiul Fevzi, mareșalul Fuad, 3 generali, 50 ulemale au plecat ieri seară la, Tsafaldja. PRINCIPELE ABDUL HALIM PE TEATRUL RĂZBOIULUI Constantinopol, 29. — Principele Abdul Halim, a cărui rană, s’a vindecat, a pornit din nou pe teatrul războiului. NOUI GENERALI PE CÂMPUL DE LUPTA Constantinopol, 29.— Eri au fost trimiși noul generali pe câmpul de luptă. Cu ei au plecat și 50 de imani, între ei și imanul Haffis, predicatorul curtei, care va ține în fața trupelor cuvântări și prt*dici înflăcărate și va aduce cu sine binecuvântarea dată de sultan.oo~ Bulgarii la Adriasiopol Constantinopol, 29. — Bulgarii au rupt linia de forturi a Adrianopolului. Intre soldații turci au izbucnit epidemii, din acastă cauză mortalitatea este foarte mare. Sofial 29.— Ziarul„Mirii spune că trupele din Adrianopole au încercat ori seară, la 10 luni, i eșire prin Elanekcikeny pe frontul de nord vest dar au fost respinse de focul ucigător al artileriei bulgare care le a pricinuit perdei seroase. — „oo- MARILE PUTERI VOR INTERVENI PE LANGA GUVERNUL BULGAR Londra. 29.— Ziarul, „Times“ află din Sofia că Puterile vor preda in curând, o notă comună guvernului bulgar . Miniștrii Angliei și Rusiei auși primit instrucțiuni in acest scop de la guvernele ,respective, ceilalți miniștri plenipotențiari așteaptă din oră în oră sosirea instrucțiunilor. ■ Se afirmă că Bulgaria nu va primi ca mare, bucurie această meditațiune a miorilor Puteri, PRÂNZUL OFERIT MISIUNILOR STRĂINE LA STARA. ZAGORA — Discursul reprezentantului misiunei românești — Sofia, 29. — Ziarul „Dnevnik“ spune că la tprănzul oferiți la Starazasfora misiunilor sanitare străine, reprezentantul misiunei române a rostit o alocuțiune bine simțită, in care a făcut elogiul Bulgariei urând victorii strălucite bulgarilor cari se bucură de mari simpatii printre români.. dintre Serbia și Austro-Ungaria — Austria sprijinită de Italia își impune cererile. — Italia mobilizează — UN DEMERS AL AUSTRO-UNGARIEI LA BELGRAD Belgrad. 29. — In cercurile politice de, aici se asigură, că, ministrul plenipotențiar austro-ungar Ugron, a avut o întrevedere cu Passici, primul ministru sârb, căruia i-a comunicat verbal o notă a Austro-Ungariei. Prin nota sa Austro-Ungaria a făcut demersuri la cabinetul sârb în chestia, independenței și integrității teritoriale a Albaniei precum și a unui port sârb pe coasta Adriaticei. Cercurile oficiale sârbești anunță că demersul ministrului Ugron, n'a avut caracter dușmănos. La Belgrad se mai știe că Italia nu este de acord cu Austro- Ungaria în privința acestui demers. Italia nu vrea să împiedice Serbia de a primi un port la marea Adriatică. MISIUNEA LUI DANEV LA BUDAPESTA surpriză ne rezervă viitorul. In tot cazul lucrurile trebue să se clarifice până în câteva zile. Austro-Ungaria cere ca Serbia sâ părăsească Albania. Pe de altă parte Italia declară că Serbia nu trebue să rămână în Albania. In cazul când Serbia va persista însă în hotărârea ei, Austro- Ungaria și Italia vor lua în comun măsuri la granița albaneză. Diviziuni ale flotelor ambelor Puteri stau gata pentru orice eventualitate. „Austro-Ungaria și Italia vor o Albanie mare, numărând cel puțin 2 milioane de albanezi. Ca granițe ale acestei Albanii sunt socotite platoul Cernolje din fața Kossovopoljei, lanțul de munți din Libioni în toată întinderea lui și munții cari înconjoară la est lacurile Presba, Ochrida și Kastoria. Numai Epirul până la nord de Ianina va aparține Greciei. Această Albanie va deveni principat. Italia și Austria își rezervă dreptul de a propune albanezilor pe viitorul principe. In cazul când Serbia se va ridica în contra înființărei Albaniei, va fi respinsă cu forța armată în granițele ei. Măsurile militare necesare au și fost luate in acest scop. Viena. 29. — Din sursă, bine informată afla că Italia este ferm hotărâta ca împreuna cu nici Urii sau economică a Austro-Ungariei, in situația ei de mare Putere. ZVON DE MOBILIZARE GENERALA Budapesta. 29. — Azi s’a răspândit știrea că Austro-Ungaria va mobiliza și va începe acțiunea militară. Semioficiosul ,,Budapesti Tudósító” desminte aceste știri. * Budapesta, 2.9. — „Budapestei Korrespondenz” află din izvor sigur că zvonurile despre mobilizarea Austro-Ungariei și despre o conferință militară ce s’ar fi ținut astăzi în Budapesta, sunt absolut false. Șeful statului-major general a și plecat la Viena. PĂRERILE CONTELUI ANDRASSY Budapesta, 29. — Contele Iulius Andrassy a declarat unui ziarist următoarele despre politica externă și despre atitudinea monarhiei: Independența Albaniei prezintă un interes extraordinar de mare pentru monarhie. Eu doresc din toată inima fericirea Serbiei. Aceasta însă numai atunci poate fi adevărată și deplină dacă se bazează pe fericirea Albaniei. Ar fi foarte de dorit, în aceste timpuri extrem de serioase, ca toate partidele politice să ajungă la o înțelegere în cea ce privește politica noastră externă, căci ar fi foarte rău dacă lupta crâncenă ce se face în politica noastră internă s’ar întinde și asupra politicei externă. SERBIA NU ȚINE SEAMA DE INTERESELE ITALIEI Belgrad. 29.— Ziarul „Pravda“ scrie : Ministrul Haliét a vizitat pe primul ministru Pasiéi și, i-a cerut ca Serbia să nu se atingă de teritoriul albanez, pentru că ar lovi in interesele Italiei. Primul ministru, Pashci a răspuns că și Albania, este o dușmană a alianței balcanice și că îî este peste putință să satisfacă dorința Italiei. ACORDUL DINTRE ITALIA ȘI AUSTRO-UNGARIA Viena. 29. — Intre Italia și Austro-Ungaria domnește perfectă concordanță, dovadă este și faptul că miniștrii ambelor puteri au făcut demersuri comune la Belgrad, supunând, primului ministru Pasid cererile Austro-Ungariei și Italiei în ce privește Albania și porturile de pe marea Adriatică, Pasid, a declarat ambasadorilor pentru moment în mod neoficial, că nu este dispus să trateze asupra acestor chestiuni, dar că, își rezervă, dreptul unui răspuns definitiv. Gravitatea situației o dovedește și faptul că imediat după primirea miniștrilor Austro-Ungariei și [latini. Pasil a plecat la Veskid spre a comunica regelui asupra demersului celor două puteri. PRESA BULGARA ȘI ATITUDINEA AUSTRO-UNGARIEI Sofia. 29.— Ziarul „Mir“ relevă că Austro-Ungaria a observat până acum o atitudine absolut corectă față de evenimentele hotărâtoare din Balcani. Această atitudine înlătură arce bănuială de aspirațiuni teritoriale ale monarhiei. Aliații balcanici,spune apoi ziarul, vor ține seamă de toate interesele neteritoriale ale puterilor,la ceea ce vor este ca puterile să înțeleagă că o schimbare s’a făptuit și să înceteze deci a trata statele balcanice ca protejatele lor. Orce acord cu puteri pe baza unei perfecte egalități de drepturi între cele două părți, va fi binevenit. ITALIA MOBILIZEAZĂ Berlin. 29. — „VOSSISCHE ZEITUNG“ AFLA DIN VENEȚIA CA ITALIA VA PROCEDA UN COMUN CONTRA SERBIEI CÂND ACEASTA VA OCUPA UN PORT IN MAREA ADRIATICA. TOATE BATALIOANELE ITALIENE DE VANATORI ALPINI ȘI CEA MAI MARE PARTE A ARTILERIEI DE CAMP AU FOST MOBILIZATE. ACESTE TRUPE VOR FI IN CURÂND ÎMBARCATE SPRE A PLECA PE COASTA ADRIATICEI. ATITUDINEA PRESEI ENGLEZE Londra, 29. — .Toate ziarele aprobă pe deplin declarațiile d-lui Asquith cu privire la supunerea tuturor chestiunilor periculoase unui regulament general. „Morning Post“ zice : La prima vedere aspirațiinile și revendicările Austro-Ungariei și Serbiei par greu de împăcat, dar trebue ca de ambele părți să se recunoască marile pericole ce le ar atrage un refuz obstinat de a asculta sfaturi în favoarea unei transacțiuni. * „Daily News“ spune: Austria poate că pare agresivă și că în realitate se ține numai pe defensivă spre a obține sprijinul Europei. Ea trebue însă să dovedească dreptatea atitudinei sale. Dacă poate dovedi că sunt interese vitale lezate, opinia europeană f va, da, satisfacțiune, dar dovada trabuc bazată, pe realități : repetarea formulelor tradițional-c, rm vau suficient**,. * Londra. 30. — „Daily Telegraph“ spune că nu se îndoește că se va admite propunerea lu Asquith de a se amâna chestia, portului sârbesc pe Adriatica, până la, soluțiunea generală după terminarea războiului. „Daily Graphic“ spune că și Austro-Ungaria poate cere ca Serbia să-și amâne formularea pretențiilor cu privire la un port pe Adriatică până la reglementarea generală a chestiunilor.* Londra, 30. — .„Westminster Gazette“ scrie: Nu voim să depreciem importanța chestiunei austro-ungare-sârbe dar ideea, că Austro-Ungaria pentru o astfel de chestiune ar putea să intre într’un conflict cu Rusia și ar târî în război și ceilalți membrii ai Triplei alianțe ne pare ridicată. Atitudinea Austro-Ungariei a fost până acum absolut corectă și răbdătoare dar bestia albaneză este atât de importantă pentru Austro-Ungaria și Italia că nu ne putem aștepta ca să se considere punctul de vedere sârbesc ca definitiv. Faptul important pentru întreaga Europă este că odată războiul terminat Albania să nu devină o nouă chestie macedoneană. Budapesta. 29.—Ziarul „Budapesti Hírlap“ anunță următoarele despre vizita la Budapesta a președintelui camerei bulgare Danev și despre audiența pe care a avut-o azi. Danev nu s-a oprit la Belgrad ca să ceară o procură Serbiei în ceia ce privește tratativele de la Budapesta, ci ca să anunțe acolo în mod loial începerea acestor tratative. Este foarte natural că Bulgaria trebuia mai întâi să ajungă tmania să nu tolereze ca la o înțelegere cu Austrianca- LA v,#1 „ slăbiră diploma na, căci monarhia este prima • •• ■ 1........ putere care și-a format pretențiunile sale în mod clar și Bulgaria este decisă să păstreze aceeași atitudine față de Austro- Ungaria ca și până acum. Bulgaria are mare interes să afle ce înțelege contele Berchtr/ld prin recompensația României și care va fi atitudinea Monarhiei după răsboi. Despre audiența pe care a avut-o trimisul bulgar Danev la împăratul Frantz-Iosief, ziarul sus citat află din izvor bine informat . După cum se pare Bulgaria nu este tocmai încântată de alianța făcută, nici de purtarea Rusiei, față de ea. Rusia nu a sprijinit deloc Bulgaria în timpurile din urmă, cu toate că trebue să se știe că Bulgaria nici nu se așteaptă la vreun ajutor. Din potrivă, Serbia a fost sprijinită și ajutată de Rusia cu toate mijloacele îngăduite de căile de comunicație și distanță. Din cauza aceasta Bulgaria nu se simte nicidecum obligată față de Rusia.. Austria însă a păstrat aceiași atitudine binevoitoare față de Bulgaria, și de aceea ea va păstra, aceleași bune legături cu Monarhia chiar dacă aceasta nu s-ar împăca întocmai cu interesele statelor balcanice aliate. Astfel Bulgaria ține să documenteze, față de Austro-Ungaria, sentimentele sale loiale și prevenitoare, înainte chiar de a se pune pe tapet chestia. recompensarea României. Danev, după dorința împăratului a fost primit într’o audiență de prințul moștenitor Franz-Ferdinand. Audiența a avut loc la orele 2 și s’a terminat după orele 3. Viena. 29.— Ziarul „N. Fr. Presse“ scrie următoarele asupra audienței președintelui Camerei bulgare, Danev, la monarh . Misiunea președintelui Danev e de mare importanță, pentru că arată că Statele balcanice au de pe acum un deosebit interes pentru moderarea politicei Serbiei. . Serbia a întârziat aproape momentul psihologic în care ar fi putut realiza bune raporturi pentru viitor, dacă s-ar fi decis în mod sincer sa șteargă trecutul. Monarhia austroungară ar fi dorit în mod sincer această schimbare și crede și acum că numai o influență străină a împiedecat Serbia de la aceasta. Dacă cabinetul din Belgrad nu va voi să lucreze în deplină libertate și se va lăsa influențat, sunt iminente complicații grave ce nu vor fi înlăturate. SERBIA NU ACCEPTA CONDIȚIILE AUSTRO-UNGARIEI Viena. 29.— Ziarul „Zeit“ primește de la corespondentul său din Belgrad știrea că primul ministru sârb Pasici a dat răspuns negativ ministrului austro-ungar Ugrón. Situația selgraisă — Austria și și Italia pregătesc o acțiune militară — Viena. 29. — Situația a devenit extrem de gravă și amenințătoare și nu se mai fi niciviMeea ce -OQ Mișcarea albanezilor Constantinopol, 30. — Ziarul „Sabah“ spune că datoria guvernului și intelectualilor albanezi este de a lumina Europa asupra importanței elementului musulman, albanez în special, care numericește este mai puternic în Turcia europeană decât celelalte elemente. Deci nu ar trebui să se uite drepturile și interesele lor și ar trebui să se țină seamă de dezideratele lor. •--------—OO :------- Guvernul otoman permite trecerea vaselor grecești prin Bardanete Paris. 30. — In urma demersului Franței, guvernul otoman a hotărît ori să acorde răgaz o săptămână vaselor grecești încărcate cu grâu să treacă libere din Marea Neagră în spre Europa. --------CO1-------— Datoria Turciei către Rusia în fața tribunalului arbitrai Haga. 30. — Tribunalul arbitral din Haga, judecând controversa ruso-turcă, dacă guvernul otoman este sau nu obligat să plătească Rusiei interesele moratorii pentru neplata indemnităței de război și pe baza tratatului din 1879, a recunoscut că cererea Rusiei trebue admisă în principiul în urma reclamațiunei sale din 1891 dar că obligația Turciei la plata dobândiilor moratorii nu există. ----------po--------- Plecarea unui vas francez la Constantinopol Toulon, 30 — Crucișătorul „Montcalm“ a primit ordin să meargă in răsărit să apere iute, vasete francaza, ROMANIA treib ne sa abțină Atitudinea hotărâtă a Auslr principal al miss Yiena. 29. — Ziarului „Neues dener Tagblatt“ se anunță in Budapesta. Punctul principal al misiunei ii Danev a fost chestia Româiei. In timpul tratativelor și auditielor i s’a dat de știre in modal că Austro-Ungaria mențineotărârea ei că ATUNCI CÂND A FI VORBA DE IMPARȚIEA TERITORIILOR CUCERIE, ROMÂNIA SA PRIMEASCĂ OMPENSAȚIUNILE CE O PRIESC. — Ziarului „N. V. se comunică din Vinul. 29. Tageblatt“ i Budapesta : După audiențele și consfătuirile ce le-a avut azi președintele Sobranisi, Danev, va interveni, o scurtă pauză în acțiunea diplomatică. Toate statele balcanice cunosc cererele Austro-Ungariei și acum se va aștepta răspunsul lor la aceste cereri. Trebue observat că Austro-Ungaria își va menține și de aci înainte punctul ei de vedere penru apărarea intereselor ei și cererilor României își va îndeplini până la ultimul punct obligațiunile ce și le-a luat față de Românie. Pentru a doua jumătate a săptămânei viitoare se așteaptă hotărârea decisivă a Austro-Ungariei și probabil și a celorlalte două State ale triplicei, hotărâre care va avea o influență decisivă asupra desfășurării evenimentelor. Budapesta, 29. Președintele Sobraniei, Danew, a petrecut aproape toată ziua la Curtea de la Hoffburg, parte la monarh, parte la moștenitorul tronului, Francisc Ferdinand și apoi la ministrul de externe contele Berchtold. Asupra misiunei concrete a președintelui Danew se păstrează tăcere. E posibil ca mâine sau poimâine să putem avea amănunte precise asupra propunerilor lui Danew. Pentru moment vizita lui Danew la Budapesta pare a avea numai un caracter de sondare și abia în baza impresiilor culese după consfătuirile de azi va face propuneri concrete. Danew va rămâne încă câteva zile în Budapesta. Ținta și ziua plecărei sale nu se cunosc încă. Viena, 29. — In cercurile bine informate se afirmă că misiumec lul Danew a acum un caracter parinic. Scopul principal al misiunei ar fi o mijlocire intre Austro-Ungaria și Serbia. Danew a adus propuneri ale căror amănunte nu se cunosc încă. E sigur, aport, că președintele Sobraniei a discutat la Budapesta și chestia, compensațiilor ce urmează a se acorda României. Danew a fost primit până acum de trei ori de contele Berchtold. Cu aceasta, misiunea sa nu este însă terminată. Agitația opoziției ungare Budapesta, 29. Șefii opoziției a ținut în provincie, în mai multe orașe, întruniri publice în care opoziția și-a fixat punctul său de vedere în cea ce privește politica externă a Monarhiei. Cele mai importante întruniri s-au ținut la Szombathely și Kecskemét, unde între alții au vorbit : Contele Adalbert Apponyi, vice- p președintele partidului Kossuthist, Ludovic Holló,contele Batthanyi, vice-președintele partidului Justicist, Mezősi Béla, Desi Zoltán, foști secretari de stat. La întrunirea de la Szombathely, contele Apponyi, în cuvântarea sa, a atins și situația politică externă : „Pentru cauze economice egoiste se încearcă sugrumarea libertatii unui popor ce vrea sa se desvolte. Națiunea ungară nu va permite să i se stoarcă întreaga sa putere, din cauza politicei egoiste austriace”. Ludovic Hollo a zis : „Lupta popoarelor balcanice este o frumoasă pildă. Vedem mii și mii de oameni din aceste popoare modeste că își sacrifică viața, nu pentru apărarea propriei patrii, ci pentru eliberarea popoarelor înrudite”. Mezősi Boia, fost secretar de stat între altele a spus următoarele : „Națiunea ungară nu a luptat și nu va lupta niciodată, contra unor popoare ce luptă pentru libertatea lor”. La întrunirea de la Kecskemét, Deesi Zoltán fost secretar de stat a pronunțat între altele și următoarele: „Protestez contra faptului că noi se ne amestecăm fie în politica Serbiei, fie a Bulgariei sau a oricărui alt stat. „Protestez contra faptului că prin politica noastră externă să servim interesele fabricațți nor austriac”și să impunem Serbiei o uniune vamală. „Interesele noastre industriale și economice cer ca noi să avem la răsărit vecini cu o puternică viață, națională și energia necesară pentru ea să se desvolte. ” . „Protestez contra planurilor făurite poate în Berlin și filtrate prin Viena ca noi să fim amestecat într’un război, din causa mărirei teritoriale ale României. „Aceasta este o chestiune, de politică internă între România și Bulgaria. Să se socotească între ele aceste două state, noi protestăm însă contra oricărui amestec al nostru sau vreunei alte Puteri, care ar vrea sä împiedice pe Bulgaria victorioasă să beneficieze de teritoriile ocupate și să o silească să cedeze o parte din ele României. Guvernul unngar dezaprobă campania opoziției contra României Budapesta. 29. Ziarul guvernamental „Budapesti Napló*’ sub titlul „Politica externă, sub roata mori!“ publică un articol vehement în care atacă pe șefii opoaifi po "tiîie maghiara, zicând, ca aceștia sau folusiv, la j_irnirile populare ținute cuferitele orașe din Ungaria, de poziția actuală a politicei externe, pentru a servi intereselor politice interne ale opoziției. Ziarul zice că șefii opoziției sunt absolut ignoranți în chestiunile externe. „Este într’adevăr revoltătoare politica opoziției care ațâța acum contra României și eu o fantazie sălbatecă alarmează opinia publică, cum că Austro-Ungaria va face război și va vărsa sânge numai pentru a face neplacul României. „Aceste atacuri in contra României treime respinse tindea știm cu toții că regatul vecin este cel mai credincios și corect aliat al monarhiei. „Atâta lipsă de scrupule și atâta cinism sunt revoltătoare: „Opoziția ațâță în contra noastră, pe Serbia, a casei fantezie, ca și în alte împrejurări, este dispusă la exagerări, competiții șifqiif istro-lingației “A Scopul lui Danew --------—co----------• EU MâlIarm de compensații României Sofia. 39. — Ziarul „Mir“ desminte categoric știrile ziarelor streine vestind că tratative ar fi având loc între Bulgaria și România pentru cesiunea unei fâșii din teritoriul bulgar cu titlul de compensații. ---------OQ---------- • • ' . Perig*onul estiet între Austro-Ungaria și Rusia paris. 29. Ziarul dhe Templ“ află din Petersburg că diplomația rusească sprijinește în mod hotărât dorința Serbiei de a avea un port la marea Adriatică. Dacă Austro-Ungaria va continua să protesteze, un conflict va fi mai fugit probabil. Nu se poate încă afirma că un conflict ar fi sigur, însă anumite cercuri rusești consideră acest lucru de inevitabil. Se zice că ultimul consiliu de miniștri a luat măsuri de ordin militar, reținând în serviciu soldații ce trebuiau să se libereze sau să fie concediați. Londra. 29.— Presa de agitațieî amenință Austro-Ungaria*« declararea răsboiului din partea Rusieî, în cazul când monarhia va persista in hotărârea ei de a tăia aripile Serbiei. Părerea oficială este insei,ni Rusia va da înapoi ca și acum trei ani. In general presa engleză invită Austro-Ungaria la moderațiune. •* Viena. 29. — „Corespondent Bureau“ află din izvor autorizat că știrea ziarelor spunând, că marina de război ar fi înarfmat vasul companiei „Lloy ty Graf Wurm brand“ ca un crucișător auxiliar este cu totul falsă. Vasul companiei Lloyd s'a dus cu adevărat la Durazzo spre a se ține însă la dispoziția consulului austro-ungar din localitate in scop de apărare al coloniei austro-ungare dar acel vas n'a fost echipat de marina, de război, vasul are echipariul obișnuit al vaselor companiei Lloyd.