Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-10 / nr. 157
CUPON No. SS. pentru a concuura la Marile PREMII ce acordăm cititorilor , și abonaților noștri pe luna 20 Maî—20 Iunie FOTO-SPLENDID N' BUZDUGAN " ■"■......1 ..== BL.tt ELISABETA l^f La Băile Sliiioliiia Idă consultațiunî pentru boalele de stomah și intestine Br. Tteodor Mironessu Șeful serviciului consultațiilor gratuite de la spitalul Colțea ______ din Bucureștii 916. Ban Br. MosAuna-Sion Șef de clinică la Maternitatea Faceri, boale de femei și operațiuni obstetricale Consultațiuni 6—8 seara Telefon 4134. — Știrbey-Voda 19 Balle fema începutul Sesonului 1 Mai 1913 Vila «Constanța-Sabela» Compusă din 64 camere, instalație apă, canal, curățenie exemplară, se recomandă onor public camere dela 2 lei în sus. Rog pentru rețineri deia camere. A se adresa subsemnatului la Băile Govora. 742 TRAIAN NICOLESCU fost 15 ani anreprenor la Stat, Medalia de aur, Expoziția Univers. Română. KARLSBAD Ssp. VaSSIL VOEVOD —Casa Znvroislsi — 836 I REVISTA COPIILOR §1 a TÎE1I1E! pentru etatea dintre 7 și 18 ani Apare în fiecare Sâmbătă sub direcția și îngrijirea d-lor B, I. Gosta-Fora și J. Saâeris ABOXAMEXTF. Ediția de lux, 12 lei pe an, 7 lei pe 6 luni, 4 lei pe 3 luni. Ediția populară cu jumătate preț. Numărul 10 bani. Numai abonații au dreptul să participe și să concureze la numeroasele premii ale revistei. f înscrierile se primesc de ațcuri la Redacția și Administrația Revistei 41 calea Victoriei. 702 Doctor D. Manorescu Docent universitar Asistentul clinicei oftalmologice de la Colțea Consult, pentru boule de OCHI de la 5 jum.—7 i O Bulevardul Domnitei (Piața Roseti) ’852 1 I LOTERIA STATULUI COLECTURA PRINCIPALA C. OPRESCU BUCUREȘTI, BULEVARDE ELISABETA No 6 (vis-a-vis de fBâile Eforiei) olari T’A.IstriE Am primit de la Colectura Oprescu lei 4.000, câștigați cu No. 33667, ești la sorți cu 2000 lei. Pentru modul culant cum am fost servit, rog, primiți salutările și mulțumirile mele. L. Hess, Telega. . Am primit de la Colectura Oprescu, lei 8000, câștigați cu No. 59118, eșit la sorți cu 80.000 lei, mulțumind pentru serviciul conștiincios. IV. L. Bastache, București. Am primit de la Colectura Oprescu 2.000, câștigați cu No. 28080, eșit la sorți cu 20.000 lei. Ion Muțea, Olimpului 10, București. Am primit de la Colectura Oprescu, lei 4.000, câștigați cu No. 23.080, eșit la sorți cu 29.000 lei. C. I. Creangă, str. Cantacuzino 120, București. Am primit de la Colectura Oprescu, lei 8.000, câștigați cu No. 59.118, eșit la sorți cu 80.000 lei, cu mulțumiri pentru modul curant cum am fost achitat. W. Oppelt, București. Am primit de la Colectura Oprescu, lei 2.000, câștigați cu No. 33667, eștt la sorți cu 20.000 lei, mulțumind din inimă pentru modul prompt și conștiincios cum am fost servit. Antinogen Baluleanu, str. Toamnei 30, București. Din lipsă de spațiu publicăm numai aceste câteva scrisori-chitanțe din nenumăratele ce posedăm, îndemnăm cititorii noștri să cumpere losuri numai de la aceasta colectată, care dovedește cu fapte că este Norocoasă. Comandele din provincie, însoțite de cost, se execută imediat. Tragerea încost la 18 Iunie. Deci grăbiți-vă Droguerta „VERSUS“ Strada Domnească 40, vis-a-vis de Teatrul Central 1. Dragomirescu și alături de Hotel Bristol" Singura droguerie care vinde fabulos de eftin. Ape și săruri minerale, străine și indigene.. * ARTICOLE DE BAEȘî FILOTAT, etc. Deposit de aparate și articole Fotografice, cu prețuri eftine. En gros și Detail. Cereți oferte cu prețuri.Expediază în provincie franco. I füstién Ungaria Izvoarele cele mai tari, cu succesele cele mai miraculoase , în tratamentul bolilor de : GUTA, REUMATISM, SCIATICA Sfărâmătorul cârjei I I ZACUSCA" E5Te-CEfl-M$l-D£LICIÖfl$Ä-C0N5ER\IH DE - PESTER-F/ABRICEI „ GRIVIȚA" CereH \& toate Wagaz’meW de Co\on\ale V. IAFA Bail â a —@ .A»lt © ’X7”ies © Place — Casă de primul rang, situată in apropierea surselor, 4 fațade desense ca vederea spre principalele artere. Tot confortul modern de dorit, lumina electrică, ascensor,încălzire centrală, sală de mâncare, salon de lectură și corespondență. Camere cu sau fără sală de bac. Apartamente pentru familii. ALOIS ELEIM, propH etap 857 M. DOBRESCU & Co. — Galați ATLANTIC PALACE Plugul Motor „STOCK ” cel mai perfectionat Plug cu Motor, de construcția cea mai ingenioasă, sistemul dovedit cel mai propriu, dând rezultate într’adevăr surprinzătoare putând servi la: .âurat, Gra,pat, Semănat și la I ©<ceFs.f. 1 Terme naturale calde 67 ° c. de , nămol cu radium. Noul I Hotel Thermia Palace leagă 200 camere extra moderne cu toate bâtle. In localitate se găsec 36000 camere mobilate.Pentru acei ce nu pot călători, se recomandă : Cură de băut cu isvorul de Radium din Pöstyen, o apă de masă neîntrecut de bună și răcoritoare. Extrem de eficace ca mijloc de evitare a gutei, Reumatismului etc. Nămol și Radium pentru cură la domiciliu (sub control medical). Depozit general pentru România : EMANUEL D. lîAIMOVICI București,Str. Carol I, No. 38, Et. I De vânzare la toate drogueriile, farmaciile și magazinele de coloniale principale. Apa renumită de Pöstyén pentru reumatism in sticle originale de 1 kgr., a 90 bani sticla. Prospectul băilor și a curelor la domiciliu trimite Badedirection Pöstyén. 792 Plugul Motor „STOCK“ are avantaje enorme față de pluguri cari se servesc de tractoare ofe Miere ceea ce se dovedește prin răspândirea lui in toate părțile lumei si prin prenstarea lui cu cele mai mari distinction! EL ESTE DE CONSTRUCȚIE * = Solida, Ușoară și Simplă---necesitând pentru conducere un singur om whohahia și bumuuiia im sunsțiuat in a sp arans A< @10 ® U Vișini, Viziru iBrăila) 0. Pegsp. Moșia Băleni prin Gara Maria (Covurlui) Rada Ivănescu,Gura Padinei (Romanați) St. E. Pr ® ftseaîsn3 Sălciuța (Dolj) Băbuîsana, Ifadin, Deliu, Bondrea (Romanați) Ștefan Hrisimi, Averești (Fălciu) H. Băbuleanu, Strejești (Romanați) Frații Belevltsciî, Zar Boris Zelo, Dobritsch (Bulit.) A fkmstantnesciiî, Grojdibod (Romanați) Frații SSfiâovîi Katschame (Bulgaria) Căpitan Gondurache, Daleni (Olt) Ferma Statului Kabln**,. Schumla (Bulgaria). i'Matoriite și oferte avantagioase din toate punctele de vedere a se cere la Reprezentanta generală societate komma" • ■ IsUfÖ Biffi © lftl ®% Fililaele : Braila, Constanța, Craiova și Varna LUNA, 10 IUNIE 1913 Z ÎNFIINȚAREA episcopiei gr. cat. maghiare -- Proiectul a fost votat în Camera Magnaților - Budapesta. 7. — Camera magnaților a votat azi proectul de lege referitor la înființarea episcopiei gr. cat. maghiare. Iată discursurile rostite: Szabólend regretă sincer, că românii au primit noua episcopie cu oarecare neâncopdere; ceva mai mult în unele locuri au fost și turburări sângeroase din cauza înființărea ei. Este adevărat, că la noua episcopie au fost încorporați și maghiari, cari se declară mai bucuros a fi români. Oratorul se ocupă apoi cu discursul deputatului Ștefan C. Popi a rostit în cameră în această chestiune, și susține că aceasta a voit să facă să dispară maghiarii greco-catolici, clasându-s între români. In privința aceasta se înșeală dreptul român, căci el, oratorul, după studii serioase, știe că maghiarii gr. cat. sunt foarte numeroși. Episcopul rom. cat. Varadi Árpád declară că este mulțumit, că »Lupta dintre românii și maghiarii gr. cat. se dă pe un teren legal, ceia ce este un semn că spiritele s-au liniștit. Nu aprobă lupta dusă de români din punct de vedere național, deși nu contestă că românii pot fi eventual contrariați din punct de vedere practic. DISCURSUL DRUILUL VASILE HOSSU Dr. Vasile Hossu episcopul greco-catolic român de Gherla ține un discurs înălțător, spunând că proectul poate cauza neînțelegeri intre românii și maghiarii greco-catolici. Anul trecut, spune înaltul prelat, a fost anul luptelor pro și contra unei episcopii Felul cum s'au dat aceste lupte m'a întristat și e de temut că va produce zguduiri. Constată apoi că colegiul episcopesc gr. cat. român primise promisiuni formale că nici un român nu va fi încorporat în noua episcopie maghiară și că chiar dacă aceasta nu s-ar putea evita, românii își vor menține limba în biserică. Toate aceste promisiuni nu au fost ținute însă. Intențiunea ideea nouei episcopii jignește atât simțământul religios, cât și interesele materiale ale românilor. Din punct de vedere al politicei de stat, noua lege poate fi de asemenea criticată. Este de o importanță enormă ca fiecare să se poată ruga lui Dumnezeu în limba lui maternă. Nu este deci de mirat, că românii nu înțeleg, pentru ce Maiestatea Sa Regele i-a lipsit în biserică de limbă și pentru ce ti silește să se roage în limba ungară pe care nu o cunosc. S’a adus bisericei gr. cat. o mare jignire, căci bula papală prevede ca limbă de serviciu, limba română și ruteană. Marele prelat caută calea pa cinică, cu atât mai mult, că maghiarii gr. cat., au luptat la început, nu pentru o episcopie gr. cat.. maghiară aparte, ci pentru limba liturgică maghiară și numai după ce au întâmpinat la Roma greutăți de neînvins au pretins o episcopie aparte. La 1911 papa a consultat în chestiunea aceasta pe episcopii români, cari nu au avut nimic de obiectat contra înființărei acesteia. Declară că această hotărâre a fost adusă in colegiul episcopic de la 5 Nov. i9if, dar în acelaș timp și-a exprimat dorința ca la repartizarea comunelor să fie și episcopii consultați. Episcopii români au făcut mai mult, au consimițit ca pentru maghiarii gr. cat. să se admită limba liturgică maghiară. Nu trebue uitat, că limba liturgică română este un drept istoric, câștigat prin bunavoința principelui Ardealului, Rakoczy, care pentru credința românilor a pus să li se traducă biblia în românește. Episcopii români erau în drept a cere să fie consultați la repartizarea comunelor, căci repartizarea nu se putea face în baza datelor statistice culese cu ocazia recensământului. S'a procedat foarte greșit repartizăndu-se nouei episcopii românii cari vorbesc limba maghiară. Când acești români vor afla că au fost lipsiți de limba maternă în biserică, numai pentru că vorbesc ungurește, vor căuta în viitor să abandoneze această limbă și vor face ca și alții s'o abandonase. Când se născuse ideia înființărei nouei episcopii era vorba de 40—50 mii maghiari gr. cai, iar azi se vorbește de 250 min. înaltul prelat este de părere că cunoștința limbii maghiare nu poate servi ca criteriu la stabilirea naționalităței, și deci aceia cari se revoltă contra răpirea limbai lor seculare nu pot fi considerați ca dușmani ai națiunei maghiare. Ce ar zice maghiarii rom. cat. dacă în loc de limba latină li s’ar impune ca limbă de serviciu cea greacă? Este cert că s’ar revolta. Dacă românii gr. cat. vor vedea, că rămânând credincioși religiei lor sunt expuși să li se răpească limba, vor căuta adăpost în altă biserică, și în cazul acesta în sânul bisericei gr. ort. române. Episcopii gr. cat. rom. sunt îngrijorați de soarta bisericei pusă sub păstorirea lor. S-a afirmat din partea ministerului cultelor că la timp episcopii români au fost convocați în conferință, dar că nu au luat parte la aceasta. Această afirmație nu este exactă, căci la acea consfătuire au luat parte oratorul, episcopul din Oradea mare și vicarul episcopiei de Gherla. Cu ocaziunea acestei consfătuiri prelații nu s’au putut pronunța, căci chiar în cursul desbaterilor ie-au fost înmânate listele comunelor ce urmau a se încorpora în noua episcopie, așa că au cerut să fie consultați încă odată, ceia ce însă nu s’a făcut. Prelații români nu sunt contra ideea, dar în interesul public ar fi de dorit ca greșelile să fie de urgență reparate. Evenimentele din Balcani închee înaltul prelat, ne-au învățat, că suntem avizați unul la altul și că nu putem conta pe nimeni vjitorul țarei im, va fi hotărât pri limbă ci pri sentimentele poporului. Cer ca comunele românești atașate nouei episcopii să fie reincorporate în vechile lor episcopii. Proverbul „Ține minte", întrebuințat foarte des în țara aceasta la adresa românilor, nu înseamnă numai că românul nu uită niciodată râul ce i s'a făcut ci înseamnă în special că nu uită binefacerea și că este recunoscător. DECLARAȚIILE PRIMATELUI UNGARIEI primatele Ungariei, Ioan Chernoch declară, că repartizarea comunelor s’a făcut în baza datelor statistice autentice, așa că procedura a fost de bună credință. De altfel în episcopiile gr. cat. române rămân încă comune în număr suficient, cari administrate bine vor da răsplata cuvenită. Primatele este convins, că dacă episcopii români vor căuta să calmeze poporul, acesta se va liniști. De altfel cauza tulburărilor a fost și provocarea. Așa la Maiiamî Mici, vicarul nouei episcopii a jignit grav sentimentul religios tulburând serviciul divin și dând dovadă de lipsă de bun simț. Românii nu au fost prejudiciați, căci și în viitor sie vor putea servi de limba liturgică română. Sunt convins, închee capul bisericei catolice ungare, că episcopii români voar conduce în așa fel poporul, că acesta se va obicinui și va accepta noua stare de lucruri. CUVÂNTAREA MINISTRULUI CULTELOR Jankovics Bela ministrul cultelor, speră, că spiritele se vor liniști și că din chestia aceasta nu se va făuri o armă contra ungurimea. Din discursul Prea Sfinției Sale Episcopului de Gherla ministrul constată cu satisfacție că episcopii români se ocupă de chestiune cu obiectivitate, și mulțumește pentru atitudinea lor patriotică manifestată prin consimțirea la înființarea episcopiei. Declară că repartizarea comunelor s’a făcut în baza datelor statistice culese cu ocazia recensământului din 1910. In ceea ce privește politica culturală, recunoaște că a luat drept baza cunoștința limbei maghiare, dar admite că cineva și fără a cunoaște limba Statului poate fi bun patriot. Ministru închee declarând, că este dispus a lua măsuri cari se fie proprii a liniști spiritele. CUVÂNTAREA CONTELUI TISZA Contele Ștefan Tisza președintele consiliului de miniștri . Inched seria cuvântărilor spunând următoarele: „Asigur pe Pisa Sf. Sa episcopul de Gherla că nimeni in țara aceasta nu poartă într’atât la inimă înțelegerea dintre maghiari și români ca mine, care consider această împăcare ca un ideal. Sunt convins că această împăcare este un interes vital al maghiarimei și afirm că mă declar solidar nu numai cu tendințele patriotice ale românilor de la noci și cu acelea ale României în tot ceea ce privește problemele viitorului. Pot da asigurarea că nu-mi va lipsi străduința pentru ajungerea acestui ideal. Mulțumesc P. S. S. pentru sentimentele Sale patriotice, de care a dat dovadă și prin fapte în cursul întregei Sale păstoriri și sunt convins, că condus de acesta sentimente va face tot posibilul pentru liniștirea clerului. Sunt convins, că vom lupta cu toții alături pentru realizarea acestui ideal al împăcărei“. ---------------oho—------------ Cursul de închidere al d-lui N. Iorga pentru I. S. R. Principele Carol Vineri seara între orele 7—8 s’a ținut la Universitate cursul de închidere ținut de d. profesor N. Iorga pentru A. S. R. Principele Carol. Secțiunea a tratat despre ultimele evenimente din peninsula balcanică, dinainte de războiul actual și a analizat mijloacele de acțiune a Statelor balcanice în peninsulă, după tratatul din Berlin, acțiune care s-a manifestat pe calea școlară, bisericească și a bandelor. Acțiunea bulgară a fost mai intensă și cu o notă mai realistă; acțiunea grecească exagerată, cea sârbească mai ștearsă. Rezultate mai bune a dat acțiunea bulgară. Grecia a luat un drum mai normal numai prin Venizelos. Tinerii turci n’au știut să câștige seriozitate din situația în care ajunseseră, așa că acțiunea lor a dat faliment. Cu deosebire s’a vădit greșala lor in ce privește chestia albaneză. Ei au voit, potrivit cu ideologia și revoluționarismul unde trăiseră, să facă ceea ce nu se putea în Turcia, să zădărnicească viața națională a fiecăruia din popoarele supuse, spre a forma ceea ce nu se putuse înfăptui în timpurile lui Soliman Mărețul, unitatea otomană. La sfârșit d. profesor N. Iorga a citit cele ce urmează, făcând urări sincere A. S. R. Principelui, Alteță Regală. Intre virtuțile care pot împodobi un om nu e vreuna mai curată și mai fecundă decât sinceritatea. Sinceritate față de alții, care asigură stima; sinceritate față de lucruri, care asigură succesul; sinceritate față de sine însuși, care e izvorul acelei veșnice îndreptări, ce înlocuește putința, refulată nouă, a perfecțiunii. Orice educație trebuie să aibă acest scop: a deprinde sufletul cu sinceritatea; învățământul istoriei, înfățișat cu acea adâncă religiositate care se cuvine față de marile, tristele, triumfătoarele scene ce aduce înaintea noastră, e mai potrivit pentru aceasta decât oricare altul. El dovedește prin netăgăduitele fapte care au fost că nimic nu poate fi trainic, că nimic nu poate birui împotriva reacțiunilor firești decât dacă-și are temeliile pe sinceritatea iubirii și a muncii. Iubire de oameni în genere, iubire de țară și de neam, iubire de adevăr și de bine, în serviciul căreia să se cheltuiască acea muncă din fiecare moment care biruie bătrânețele și face ca la cea mai înaintată vrâstă sufletul să se dea lui Dumnezeu cu nevinovăția copilului care adoarme. Pentru aceasta s’au ținut aici lecțiile pe care Alteța Voastră Regială le-a ascultat. Un ochiu plin de respectuoasă iubire a urmărit cu luare aminte fiecare cuvânt, fiecare atitudine a neobișnuitului oaspete pe care l’a avut timp de un an Universitatea. Era un examen pe care Alteța Voastră Regală l’a trecut fără să vrea, fără să știe. Și el a descoperit totdeauna, din priviri trecătoare, ■credința în bine, devotamentul pentru datorie, scârba de faptele urâte ale egoismului și de decăderea conrupției, admirația pentru eroism, mila pentru slăbiciune, hotărârea de a ajuta dreptatea. Dacă exemplele aduse de noi au putut să sprijine aceste porniri, ajutându-Je a resista vieții, care e totdeauna o strictă operă de educație, dar adeseori numai la actul al V-lea al dramei umane, suntem mulțămiți azi și vom avea dreptul, mâine, de a fi mândri. De acum înainte, principe Carol, nu vei mai fi ascultătorul acestor cursuri. Plecând pentru studii speciale, de tehnică militară, nădăjduiesc că nu ne vei uita cu totul și că, în ceasurile de reculegere, când simțirile cele mai temeinice răsar pentru a stăpâni singure sufletul, vom avea și noi, cu toții — profesori, cari am dat tot ce am putut, studenți, cari te-am înconjurat cu o tăcută, dar caldă iubire tinerească —, partea noastră de amintire. Și, la sfârșit, două cuvinte pentru mine. La curs și în plăcutele convorbiri care-l precedau și-l urmau și care-mi păreau așa de scurte, în dorința de a întrebuința tot timpul, mi-am impus să nu văd decât studentul, prețuindu-1 după clara sa inteligență, după marea sa dorință de a ști, după cumințenia sa precoce și după rara francheză a caracterului sau sigur. Am voit să uit prințul, și poate am reușit prea mult. Azi, prințul care pleacă e rugat să nu mă fie de rău. Față de Alteța Sa Regală alții vor drege o viață întreagă răul ce am putut face prin aceasta. Dar eu nu vor putea drege și binele ce s’a făcut în acelaș timp. S’a oferit și un buchet de flori de către studenți și un ac de cravată cu capul lui Traian, spre amintirea urării strămoșilor noștri: „Să fii mai fericit decât August și mai bun decât Traian“. Acest ac de cravată va fi un semn, atât timp cât va fi văzut, că în inima, și mintea viitorului rege al României va rămâne veșnic amintirea cursurilor auzite la Universitate, acum când A. S. R. pleacă în străinătate pentru studii de thnică militară superioară. Știri din străinătate Al 13-lea congres al sindicatelor băcăniei s-a deschis la Lille, în fața a 97 delegați reprezentând sindicatele orașelor principale din Franța. Federațiunea engleză asista de asemenea reprezentată de d. Woodcoke. La începutul ședinței i. Waterlot, președintele sindicatului din Lille, a dat citire unei scrisori a federațiunii alsseiene-lorene, care afirmă dragostea sa pentru Franța, anunțând în același timp că a expediat pentru congres flori din țările anexate. Morile n’au sosit, și nu se știe când și dacă vor sosi, dar panglicele tricolore destinate să le lege se aflau depuse în plicul «crisorii.» Vasul „Terra Nova“, spre îndeplinirea cuvântului dat de căpitanul Scott, mort la pol) și-a înfipt fancvra în portul orașului. Cardiff, îndată ce s-a semnalat sosirea gloriosului și tragicului vas, mai multa bâtele i-au eșit întru întâmpinare. Pe una din acestea se afla lady Scott, în doliu mare, însoțită de un copil de 3 ani, Peter, fiul eroicului explorator polar. Când văduva și fiul fostului comandant al vasului întors de la pol intrară pe bordul lui, oamenii echipagiului își descoperiră capul și rămaseră în tăcere. Tot aceeași atitudine o păstra și mulțimea grămădită pe cheiuri. Emil Massard, consilier municipal din Plaines-Monceau, a propus ca, pe lângă celelalte muzee care păstrează urmele trecutului, să se creeze, la Paris, și un „Muzeu, al cuvântului și al gestului“. In acest nou institut, să se culeagă, să se claseze, și să se păstreze cu ajutorul fonografului și al cinematografului, toate specimenele vorbite reprezentând o limbă, o artă, o stare socială, un moment istoric, etc., precum și toate scenele istorice care merită să treacă vi[ și nemuritoare la posteritate. Un lucru de acest fel există deja, la Viena, în Austria. E o creațiune a Academiei de științe. De mai mulți ani, se înregistrează acolo, într-un fonograf special construit pentru Academie, specimene ale diferitelor limbagii. Intre altele, are o colecție de cântece de război ale sălbaticilor din Guinea-Nouă și recitative copilărești de al« Eschii- Serviciul telegrafic al ziarului «Universul» SENZAȚIONALELE DECLARAȚII ALE ASASINILOR MARELUI VIZIR Paris. 7. — Corespondentul din Constantinopol al ziarului ,, Matin" a avut o convorbire cu asasinii marelui vizir, Toped Tewfik, Mahmud Ali și Zia, cari au declarat că nu au omorât pe marele vizir din interes personal ci din motive politice. Asasinatul Văii comis din patriotism, ■ca să înlăture pe acest înfocat reprezentant al tinerilor turci, cari au dus la dezasrul de azi imperiul otoman. Conspirația a fost urzită de prințul Sabbah Eddin Beșid bey. Cheltuelile conspirației se urcă la mai multe mii de lire turcești care au fost depuse la o bancă din Constanța. Cu câteva zile înaintea atentatului banii au fost ridicați de Kemal bey și Niazmi bey. Asasinii declară și susțin, că suma aceasta a fost pusă la disposiția conspiratorilor din partea atașatului militar al unei Puteri streine. ȘEDINȚA COMISIUNILOR FINANCIARE DIN PARIS Paris. 7. — In ședința plenară a comisiunilor financiare, Austro-Ungaria și Italia au aderat definitiv la art. II al regulamentului privitor la unanimitatea deciziunilor. In urmă regulamentul a fost aprobat fără discuție precum și planul de lucrări al comisiunilor. PASICI ȘI-A AMÂNAT CĂLĂTORIA LA PETERSBURG Belgrad. 7. —‘Președintele consiliului Pasici și-a amânat călătoria la Petersburg, fixată pentru mâine, din cauza că Bulgaria nu a declarat încă dacă participă sau nu la conferința de la Petersburg. O DECLARAȚIE A LUI DANEFF Sofia. 7.— Daneff întrebat asupra situației a declarat: „Orice s’ar întâmpla vom persista în punctul nostru de vedere și vom pretinde să ni se respecte drepturile prevăzute în tratatul de alianță“. MISIUNEA PRINȚULUI MOȘTENITOR SÂRB LA PETERSBURG Belgrad, 7. — Ziarul „Odjek“ june radical, spune că după svonuri positive principele moștetor se va duce în curând incognito la Petersburg. „Odjek“ se pronunță în contra misiunii viitoare a principelui care s’ar înapoia la Belgrad cu reclamațiunile sârbești reduse. MARELE INCENDIU DIN BUDAPESTA Budapesta. 7. Azi după amiazi un violent incendiu a distrus 3 fabrici. Un pompier a fost grav rănit. Focul a putut fi greu localizat. Pagubele se urca la 300 mii coroane. RESTITUIREA UNOR VASE DE RAZBOIU CONFISCATE TURCIEI Berlin. 7.— După o telegramă a ziarului „B. Z. am Mittag“ guvernul egiptean va pune la dispoziția guvernului turc _n toate vasele de război turcești, reținute și dezarmate în timpul războiului italo-turc. Crucișătorul „Hamidie“ va însoți aceste vase (un torpilor și 4 cauofițere) până în B.«sfor,.... _ RELUAREA RAPORTURILOR DIPLOMATICE INTRE TURCIA ȘI BULGARIA Sofia. 7.— Bulgaria va relua în scurt timp relatiunile diplomatice cu Turcia. Ministrul Bulgariei la Constantinopol va fi Frânghia, fost membru al cabinetului Gheșof. MIȘCAREA GREVISTA DIN ITALIA —Milano, 7. — Organizația muncitorească din provincia Ferrara a hotărât proclamarea grevei generale pentru săptămâna viitoare. Este de temut, că greva se va întinde și asupra altor provincii. Pe valea fluviului Po muncitorii organizați pregătesc de asemenea greva. In provincia Ferrara domnește mare neliniște. Zilnic se produc incendii. Muncitorii au comis și un atentat contra căei ferate, care nu a reușit însă. Muncitorii veniți din alte provincii, dispuși a lucra, sunt siliți să se întoarcă la vetrele lor. VACANȚA PARLAMENTARA Viena, 7. — Camera deputaților expediând o lungă serie de proecte de legi, a luat vacanță de vară. DEZMINȚIRE Sofia, 7. — Informațiunea provenită din Salonic prin care se anunță ciocnirea între două trenuri militare bulgare Ungărenikio intre Drama și Xanthi, și moartea a 5 ofițeri și 40 soldați bulgari este cu totul falsă. INFRIGOȘETOARELE CRIME SĂVÂRȘITE DE UN ÎNVĂȚĂTOR NEBUN — Un învățător, o învățătoare și numeroase eleve ucise. __ Zeci de rănite — Brema, 7.— Asupra unor sălbătăcii criminale nemaipomenite comise de învățătorul Schmidt se comunică următoarele amănunte: învățătorul, cu toate că nu avea ore, a venit la școală pe la orele 12 și a voit să intre în una din clase. Pe coridor s'a întâlnit cu învățătoarea Maria Pohl care l'a întrebat ce caută în clasă. Schmidt s'a uitat un moment țintă la învățătoare apoi a scos din buzunar un revolver trăgândui un glonț în cap. Învățătoarea a căzut in nesimțire. După aceasta Schmidt a intrat intr'una din clase, unde se aflau ca la 65 fetițe in vârstă de 6—7 ani, a scos din buzunar 2 revolvere și a stras asupra fetițelor, omorând 3 și rănind grav pe mai multe. Sărmanele fete au fost cuprinse de o spaimă îngrozitoare și in țipete disperate au început să fugă spre eșire. O fetiță a căzut de pe scări și a rămas moartă pe loc. In clasa învecinată se afla învățătorul Möllmann, care auzind țipetele elevelor a intrat in clasă, însoțit de servitorul școalei. Schmidt văzându-l a tras asupra servitorului nemerindu-l in față și rănindu-l grav, apoi s'a dus la geam și a tras asupra fetițelor cari fugeau disperate. Mai multe din ele au fost rănite. învățătorul Möllmann s'a apropiat de Schmidt dar a morncit. când vom să 'L apuce Ue la spate. Schmidt s’a întors și a tras un foc de revolver nemerind pe Möllmann in cap. Acesta a căzut mort. Folosindu-se r de panica generala, Schmidt a reușit să se strecoare în stradă luând-o la fugă. Mulțimea adunată in stradă s'a luat după dânsul, dar numai după o goană îndelungată a putut fi prins de un trecător. Mulțimea l'a bătut crunt și l'ar fi omorât dacă nu intervenea poliția, care numai cu greu. L'a putut salva. Dus la poliție s'au găsit asupra lui 6 revolvere și o mulțimi de cartușe. Se Credera Srb.miAf a comis această cruzime intr'un atac de nebunie. El a fost internat intr'un ospiciu de nebuni. URMĂRIREA ASASINILOR MARELUI VIZIR Constantinopol, 7.— Exseikulislam Zia Eddan, ex deputatul ulema Mustafa Aszim, au fost chemați în fața Curții marțiale. Din 2620 de persoane arestate pentru asasinarea lui Mahmud Șefket, numai vre-o 30 rămân închise. Se asigură că printre cee 4 partioane Ifugitre pe pachebotul italian Serbia se aflau fiul lui Kiamil pașa, Abdulah, ginerele său Essad, nepotul său Salehedin și, un al patrulea, recunscut« JUBILEUL ÎMPĂRATULUI WILHELM Berlin, 7.— „Nordeutsche Aj 7.“ scrie că cu prilejul jubileului împăratului Wilhelm felicitările suveranilor și șefilor de state străine au sosit în așa de mare număr înât s’a renunțat de a se publica aceste telegrame și răspunsurile ce s’au dat printre ele se află și felicitarea simpatică a președintelui republicei franceze sosită la 15 iunie, la care împăratul a răspuns chiar în aceașî zi . Berlin, 7. In rescriptul publicat de „Reichsanzeiger“ împăratul Wilhelm mulțumește lui D-zeü că poate privi cu mulțumire marile izbânzi ce 25 de ani trecuți au adus patriei sale, că aceasta s’a făcut sub razele unui soare de pace, a cărui putere a risipit în mod victorios fie ce nor ce apărea în orizont. Il face în deosebi fericit o dorință care a fost împlinită. împăratul exprimă recunoștința sa cea mai călduroasă pentru iubirea credincioasă și atașamentul ce i s’au arătat cu o bogată abundență de toate părțile. Sfârșește arătând că va întrebuința și în viitor deplina sa forță pentru bunăstarea poporului german. „Dumnezeu să însoțească activitatea mea cu binecuvântarea sa și să apere întotdeauna prin grația sa scumpa mea patrie.“ luptele din derna Berna, 7.— Depeșe din Derna, 19 Iunie, oijele zece siara. Se anunță că tabăra inamică din Ettangi a fost cu desăvârșire distrusă. Perdarile italienilor sunt de 19 morți printre cari un ofițer, și 222 de răniți printre cari cinci ofițeri, toți foarte ușor. INTERPELAREA LUI JAURES IN CAMERA FRANCEZA Paris. 7. — Camera, D. teures interpelează asupra rocatelor incidente marocane. Oratorul cere să se precizeze sensul recentelor operațiuni militare și însemnarea lor politică. D. teures epune o ordine de zi invitând Camera să regrete desfășurarea de operațiuni militare în Maroc. Ministrul Pichon declară că impărtășește părerea lui Jaures că trebuesc limitate operațiunile în teritoriile ocupata Camera respinge cu 407 v. c. 166 prioritatea ordinei de zi a lui James și adoptă ordinea de zi prin care se aprobă eclarațiunile guvernului. Paris. 7— Camera Respingsontra proiectul lui Jauires tinzând la reducerea progresivă a serviciilor active până la șase luni. CIOCNIRILE DINTRE SÂRBI ȘI BULGARI Belgrad. 7. — „Press bureau“ află următoarele: Aflăm din izvor foarte sigur că comandantul diviziei de Dunăre, la prima chemare a făcut un raport asupra ciocnirii de la 18 Iunie seara cu o bandă bulgară la 2 kilometri de Zlatova. Un sergent și doi soldați au fost uciși. Banda a suferit și ea pexderî. Lupta a încetat noaptea. Banda a trecut peste râu. La 10 iunie după amiaza bulgarii în număr de 50 au atacat avansposturile sârbe între Kamenovo, Cesme și Rekebuke lângă Ocegovo. Bulgarii au fost respinși. Noi nu avem nici o perdere. UN DEPUTAT POLON PROVOCAT LA DUEL DE ALȚI 19 Petersburg, 7.— 19 deputați poloni au provocat la duel pe deputatul Kerensky, care i-a acuzat că nu apără în Durmă interesele polonilor. DIN CAMERA COMUNELOR Londra. 7. — Camera Comunelor a adoptat o rezoluțiune prin care se ia act de regretele miniștrilor Isaacs și Lloyd George de a fi cumpărat acțiunile Marconi și desaprobând reproșurile ce li s’au făcut de corupțiune, deoarece acele reproșuri s’au arătat cu totul false. EXPOZIȚIE DE HIGIENA Petrsburg. 7. — Azi s’a deschis expozițiunea de higienă. GERMANIA ȘI TELEGRAMA ȚARULUI Colonia. 7. —„Kölnische Zeitung“ desminte știrea dată de „Le Gaulois” că Germania a fost informată despre telegrama țarului către regii balcanici în timpul șederea țarului la Berlin. Ziarul declară că Germania nu a fost informată prealabil și prin urmare nu poate fi vorba despre o declarare de adesiune din partea Germaniei. ----------------------OHO--------------------- De la sindicatul funcționarilor comerciali Comitetul sindicatului funcționarilor comerciali din Capitală a ținut Vineri seară o ședință extraordinară la care sau asistat, în afară de membrii comitetului și un alt număr de membrii <i încUcutului 3 seceris convocați pentru această ședință. S’a hotărât apoi convocarea unei întruniri publice pentru Duminică 16 cor., spr* aw cere Închiderea magazinuii: * orala ~ seara, V