Universul, martie 1914 (Anul 32, nr. 58-88)
1914-03-01 / nr. 58
Raporturile dintre Rusia, Germania și Austro Unitaria Declarațiile lui Sassonov ministrul de externe al Rusiei Budapesta. 37. Trimisul speciciai la Petersburg al ziarului “ „Az Est" a avut o convorbire cu ministrul de externe Sassonov iți 6"„ La observația ziaristului ia între Rusia și Austro-Ungaria relațiunile ar fi încordate, sas-W Sar crS în doa că relațiunile sunt Încordate! Vezi Puerile mele sunt cu totul altele, căci relațiunile sunt de ambele părți absolut normale"Ziaristul spune apoi, ca și presa germană, se observa o acitație senzibilă în ceea ce privește înarmările Rusiei. Sassonov declară: ,M £ pot nega Câ. na cunosc acest lucru., dar nu mor suntem, una. Folosește-tv. de șederea d-ta- aci și observă toate: solicită părerile bărbaților noștri, de stat și te vei convinge, ca suntem, absolut liniștiți -n dacă ia d-stră și nu. Ge.nu/mi se pose>■off. vreo agitație,- noi. nu. .cunoaș-Ziaristul. ^Situația este atât hasson lovit înt^cripându-l spune: „ȘtiP- Ști"< presa »ermană acea a d-stră este agitata, dar nu știu de ce? Miruni-iu putea spune d.-ta? jk Ziaristul. ..Deși sunt prea puțin competinte, ca să va dau eu explicația.Î. cred ca gruparea statelor balcanice, pretinde o dezbinare atât de mare a mi Sassonova întrerupe din nou spunând: ..Crezi o treime, sa constat contrariul Anul trecut, au fost divergentr și momente mitice, aceasta nu o pot nega- di acum nu mai sunt. Lui Buna, nici monarchia nu se gândesc cuceriri în Balcani, dep este.inimnosibila o neînțelegere in aceast helium. Când ambasadorul d-voastră, contele S«apdry, m’a vizitat, a declarat ca monarchia d-voastră are sentimente vacinice și că: Unde numai la înțelegere și prietenie cu noi, cm vina,sa asigure pacea in Balcani Eu i-am răspuns, că dacă dorește să lucreze in trecțiunea, aceasta a 0a« la un teren bine pregătit căcomuna este stăpânită de aceleași Semifiriul. ..Din atitudinea Germaniei și a Rusiei reese clar că. w pe dă o luptă a germanismului și a slavismului, ceea ce reese si din afirmațiunile presei germane, că la Petersburg nu maii ascunde ura fata de nemți . Sassonov: ,Da^ nicii un Srop vine sa cred, ca ți-ai Putea imagina, că in secolul al -0-lea politica unor mari Puteri art condusă de sentimente, in timpul nostru plin de realism predomină interesul, iar un război, precum îți închipui d-ta, are un război mondial. Te pot asigura, că miresele generale impun menținerea păcei cu orice preț . Ziaristul: „Interesele Germaniei și ale Rusiei se contrariază prin pătrunderea, intereselor germane în Asia mică, prin politica germană la Constantinopol, ceea ce nu satisface de loc pe Rusia și în fine prin convențiile comerciale cu cari Germania nu este mulțumită. Sassonov, Da, este adevărat. La 1917 convențiile comerciale vor fi reinuite, dar aci nu vad motive de discordie, om discuta atunci. Ministrul de externe german Jagow a declarat, ca Germania, este mulțumită cu conventiile ei comerciale și daca celelalte, state contractante nu i sunt mulțumite, find decât să-șî n manifeste nemulțumirea la timp. ■ TV ei, suntem o țară agricolă și cea mai bună piață a noastră este Germania, așa că o înțelegere intre noi nu este de loc grea. Ziaristul: „Nu ințelege înarmările enorme ale Rusiei". , Sassonov. ..Mărirea anualei ", pornit nu dela noi « de la Germania înarmările Germaniei a fi forțat pe Front» să facă la fel și au găsit răsune« și la d-v. După toate acestea cred că este natural, ca și noi sa hm vJit* să facem la fel, mărind efectivul armatei noastre, care a atras după sine și construirea de noul căi ferate. Compară ara d-stră cu a noastră și te vei convinge, că deși tara d-stră este cu mult mai mică decât a noastră, cu toate acestea aveți cu mult mai multe căi ferate decât noi. Populația dastră este abia 1/4 din 1 noastră și, cu toate acestea aveți proporțional o armata mai mare decât a noastră. Numărul nașterilor la noi este anual de 2 milioane și jumătate, deci ne putem permite luxul mărirea efectivului armatei noastre fără sforțări. Această mărire numai atunci poate fi considerată ca atare când străinătatea ne va forța să o considerăm și noi ca majorare, aceasta însă nu este un motiv de agitație.Este bine ca popoarele sa nu se lase să fie induse in eroarea de către presă, «are face gală»10. * / Sassonov continuă râzând: „ Presa niciodată nu exprimă gândirea guvernelor și deci e natural că există divergințe de păreri. Ziaristul. Străinătatea este îngrijorată, pentru că Rusia a stagnat până acum, iar acum ia o desvoltare uimitoare. Sassonov: Te înșeli noi nu am stagnat ci din contră până acum nu am făcut alta decât ne-am mărit teritoriile, acum suntem o țară destul de mare, ți avem un singur gând de-a ne - asigura o desvoltare pe cât se poate de sănătoasă. Războiu nu voim și dacă totuși urî mărim arip^ta o lactumn numai cu scopul ca să asigurăm pacea. Cu Austria voim să stabilim raporturi de bună vecinătate, tot așa și cu Germania și nu mn pot închipui ca aceste două țări să aibă alte sentimente. In chestia procesului rutenilor din Sighetul Maniației, Kassonov a refuzat să facă declarațiuni, dar și-a exprimat regretul, că"o parte a presei sa folosit de proces ca să ntifce Husia* Afacerea Câtărau ■ ZIAR UNGURESC Budapesta. 27 Vebr. ^ Ziarul „Pisti Napló” publica azi un reportaj senzațional pe care pretinde a-l fi primit deja corespondentul său din București Acest reportaj provoacă aci o mare senzație. Tată textul acestui articol: . ..Procedeul prefectului poliției din București, Gheorghe Ciorbescu, poate fi aspru criticat, căci ceea ce a făcut d-ist uu iutor i că este incorect, dar este cchiev contrar legilor, este o crima; d-sa însă nici nu se sinchisește, este perfect liniștit, căci știe că nuî se poate întâmpla nimi.Este cert ca prefectul din București a știut despre plănuirea atentatului din Bobrițin. Că mntr'adevăr a știut, se poată dovedi prin faptul că in ziua comitem atentatului prefectul a stat ^ in legături telegrafice cu contele Bobrinsky și tot în aceiași, zi a tratat îndelungat cu legațiunea rusă de aci. S-a stabilit apoi că imediat ce a sosit telegrama poliției din Cernăuți, Corbescu prin agentul Sureanu a chemat pe Cătărău și Chirilov, cari se găseau la hotelul Minerva și le-a comunicat ea deoarece lucrurile au luat o întorsătură defavorabilă nu mai pot sta în țară, ci trebue sa părăsească, le-a dat apoi sfatul, sa plece prin Ploești. Căturau a spus că este imposibil sa nai călătorească cu pașapoartele lui Mandăchescu și Abramoff. Corbescu a răspuns să se duca la prefectul de Prahova, care cunoaște întreaga afacere si care se va libera alte pașapoarte. Cătărău și Chirilov urmând sfatul primit, au plecat cu automobilul la Ploești unde au obținut de la prefectură două pașapoarte, Cătărău pe numele de Victor Vasilescu, funcționar ce bancă, iar Chirilov pe numele de Ion Papură, mecanic. Cu ajutorul acelor pașapoarte, cei doi criminali au plecat la Galați, de unde Cătărău s a refugiat in Basarabia, iar Clrilov s-a întors la București. Cătărău a luat cu sine pe amanta sa Elena Kiss, o vanzatoare de magazin, care a scris adresa pe mandatul trimis episcopului Miklossy. Cătărău s’a refugiat la contele Bobrinsky, unde va sta nanu, când lucrurile se vor aplana. Corbescu le știe toate acestea, ba mai mult, când a sosit știrea atentatului, a exclamat, îara, toți ungurii !“ . „ Cel mai bun lucru ,ar fi daca poliția, din Budapesta ar lua in mână întreaga afacere Cătărău a primit bomba, prin intermediul poliției din București și a autorităților române de la arsenalul armatei. Am avut ocazie să vorbesc — continuă corespondentul din București al sus zisului, ziar — cu d. Barbu Păltineanu, sena. n, care mi-a comunicat multe date compromițătoare referitoare la politia din București și asupra cărora voi reveni. D- Pahțineanu mi-a declarat, că Corbescu <4,ia de atentat, era chiar amestecat și că acest fapt, se știe și la ministerul de interne, dar nu se face nimic, căci le convine așa c ^ Știrea a provocat în capitala Ungariei senzație enormă și o enervare nemaipomenită, iar ziarele comentează știrea în defavoara României și a românilor. NOTA. — E vădit că tot ce spune corespondentul bucureștean al ziarului unguresc e născocit de sus până jos. _ —____^ ------- Dio Craiova Craiova, 27. Aseară, membrii clubului conservator-democrat au ținut o întrunire în localul clubului lor." S’a decis sa se alcătuiască un proect de statute, care va fi împărțit pe la membrii clubului spre a fi studiat. Membrii vor fi apoi chemați la o adunare generală, când se vor lua in discuție statutele. Se va face și o nouă alegere a comitetului executiv, întrunirea de aseară a mai hotărât, că dacă partidul conservator local va pune listă la alegerile comunale, să pună listă și cons.-democrațî. — Azi și mâine consiliul de război al corpului II armată va judeca diferite procese de ale gradelor inferioare. Femeia Maria Dumitru din serviciul d-lui Iulius Molner, din str.Sf. Gheorghe-Nou a dis- Reședința suveranilor Albaniei KONACUL DIN DURAZ70 părut furând dela stăpânii ei un colier cu diamante, o pereche de corcei de valoare și alte bijuterii. Birourile electorale pentru alegerile comunale dela 9 și 11 Martie în orașul nostru vor fi prezidate col. I și II sec. I. d. Mihail MSinescu, col. I și II sec. 2. Const. Poenaru, col. II sec. 3 Petre Neagu , secretari, vor fi d-ni r. Gr. Cristescu, sec. I la ambele colegii. N. Bârsenescu sec. II ambele colegii și Șt. Marines.« cu la sec. Iii dela. col- II. , —- Azi după amiezi, se va face înmormântarea artistei de la varieteu! Bom. Renée Dargin, care s'a sinucis prin otrăvire acum trei zile. • — Curtea de apel sec. II a redus deja 2 ani la un an osânda lui Neagoe Ștefan, minor învinuit de omor cu voință. O întrunire a cetățenilor din culoarea de Roșu se va ști. Duminică după amiaza în sala „Vapor" din str. Doamnei, in vederea alegerilor comunale. 1 — Copila loan Alex. Buta din com. Mârșanu apropiindu se de foc și aprinzându-i-se Iminuie pe ea. a căpătat, arsuri grava pe corp și a sucombat. —Lt. comisar Svastos a arestat aseară pe un anume Alex. Corămeanu, care e învinuit ci a înșelat pe d-na Hiena Dumitrescu, comerciantă din localitate cu o însemnată sumă de bani, sub cuvânt că o ia de soție. Acest Cărămeanu de altfel însurat și cu copii se dedea drept pretendent la căsătorie și a înșelat cu chipul acesta pe mai multe ierni. — Harahnobie Jianu din str. Mărgăritar, fiind beat și ducindu-se in cârciuma lui X. Zugrăvescu). din str. Frații Golești, a cerut să i se dea de băutură Zugrăvescu refuzând. Jianu a scos un cuțit de la blău și a lovit din fericire, ușor pe cârciumar; apoi a dispărut. "În urmă a fost arestat de po W i________|**-______ ten» 0cuíl-libll Hin LMâ jUefUsr Un grav accidofil de automobil s'a întâmplat. Miercuri, seara, pe le orele 7 și jumătate, pe calea Moșilor. Automobilul cu Xo. 10 și2 venind cu mare viteză dinspre Obor, în dreptul casei cu No. 149, a călcat, pe Alexandrina Constantin, de 14 ani, din cătunul Mărcuța. Roatele trecând peste mijlocul fetei, i-au provocat grave leziuni interne, din care cauză ea a rămas lungită pe pavaj, iar sângele 11 țâșnea din gură și din nas. Șoferul, in loc să oprească a dat viteza maximă a automobilului și a dispărut, crezând — probabil — că nu i se va putea lua numărul șart îi era ,frică să nu fie linșat de publicul furios care se adunase în mare număr în jurul victimei. Alexandrina Constantin a fost ridicată, din stradă și, dusă la o farmacie din apropiere, unde i s’au dat primele ajutoare medicale, iar apoi a fost transportata cu o ambulantă . Salvăm la spitalul Colțea. Avizându-se autoritățile, la fata locului a sosit d. comisar Melidoneanu, de la circ. 16, care a luat imediat măsurile necesare pentru prinderea șoferului și aducerea lui la poliție. --------------* * *------------- Urmărirea lui Calarov și Chirilov Fălticeni, 26 Februarie Astă noapte întregul aparat polițienesc din localitate-a fost pus în mișcare de primăria comunei Găinești, care a transmis știrea senzațională că doi indivizi suspecți se află găzduiți la un călugăr din mănăstirea Slatina, satul Drăgeni, pendinte de zisa comună și că se bănuiește a fi atentatorii, din Dobrițin, Catarov și Chirilov. D. polițai Crețu a plecat imediat cu un automobil în localitate, unde făcând cercetări, s-a constatat că pretinșii atentatori nu sunt decât doi tineri bucovineni, veniți spre a urma cursurile școalei de cântăreți din acea mânăstire, Coresp mii escroc Bazau, 26 Februarie Zileie trecute a fost arestat și orașul nostru un escroc, ale cărui isprăvi au dat mult de lucru polițiilor din tară. Escrocul se numește Gheorghe Dtrescu Sveștarov. Spre a lămuri mai bine isprăvile sale și felul cum opera, vom reda, cu de amanuntul istoria vieții sale, așa cum e redactată in actele oficiale încheiate cu abilul șef al Siguranței din Buzău, d. comisar Căliescu, care a anchetat timp de 2 săptămâni această afacere. Fiu al unui comerciant din București, lumânărarul Sveștarov acum câțiva ani. '■jte isgonit, din țarăt in urma unei condamnări de 9 mi. Se stabilește la Siliștea, orașul nașterei săle,împreună cu tatăl său, care în acest timp dăduse faliment. Stă și acolo câtva timpi fiind condamnat pentru furt și escrocherie, după cum a relatat poliția din Silistra. Probabil că în urma acestei condamnări și a executărei ei, pleacă din Bulgaria la 1912 și vine in țară, stabilindu-se la Galați. Aci face cunoștința femeii Maria Mazurdjievici, pe care o ia în căsătorie. Pe timpul războiului turcomulgar părăsește țara, luând și 600 lei, banii soției sale. Peste câtva timpi revine în țară, în Mai 1913, și se stabilește la Lacul Sărat. Brigada de siguranță îl aresteazâ ca suspect, însă fiindcă dânsul susținea că a dezertat din armata bulgară, în care era ofițer de rezervă, e plasat la P.Neamț până vor veni informații asupra sa. Știindu-se tristă cu trecutul cumpătat dispare din P.Neamț, colindă câteva orașe din țară și vine apoi la Bârlad, unde se afla soția lui. Pleacă apoi iar la București, unde comite o nouă ispravă. Dându-se comerciant din Silistra, intră, in bunele grații ale unei familii onorabile și reușește să se logodească cu o domnișoară ce se afla in acea casă Spre a inspira mai multă încredere, face declarațiile de căsătorie la oficiul stărei civile și încasând în contul dotei suma de 600 lei și mai multor obiecte, dispare. Văzând că afacerile de soiul acesta rentează, escrocul se gândește să dea o lovitură de maestru în mai multe direcțiuni deodată. Pentru aceasta face un anunciu de căsătorie în mica publicitate a ziarului „Minerva“ prin care face cunoscut că un moșier cu venit de 40.000 lei anual dorește căsătoria unei doamne sau domnișoare drăguțe, cu puțină dată. Neapărat că ofertele au curs cu nemiluita. Intre aceste oferte se afla una de la o domnișoară din societatea înaltă a Buzăului. Venit în Buzău spre a da lovitura, i se înfundă. Pe când se afla la o berărie, este văzut de un brațe din București, al d-rei cu care se însodisa sume o părăsise luând suma de 600 lei. Fratele, un avocat bucureștean, reclarha cazul poliției și escrocul, ca Vestăt. La poliție țâgădinește cu tărie că ar fi avut intenție sä escrocheze pe cineva. Făcându-i-se percheziție, se găsește la el 2 pașan carte: unul bulgăresc și unul roi ud oase, precum și suma de 840 lei. Asupra provenienței banilor iî‘a voit să dea altă deslușire decât că i-a luat de la soția sa din Bârlad. " Spua -a da tărie, acestei măiTtrisir'i și știre a cornuvii,a soției sale ea va trebui sil râsptunda când va fi circinată la poliție, profit.', de la inin• că un 'vdiiui din care era intoragod..s's afla o prostiitîat â cari trebuia lumea si ia un haci în Bablad, și Intr'un moment când nu era observat ii dă un bilet către soția sa, îndemnând-,I ș i spuna că dânsa i-a dat la plecare 1000 lei. Biletul însă fiind descoperit de poliția din Bârlad și trimes poliției de aci, escrocul neavând încotro, mărturisește că banii i-a luat de la femeia Natalia Antonescu din Constanța, pe care ademenind-o cu o logodnă. .și cu declarațiile de căsătorie la oficiul stârei civile, a escrocat-o cu suma. .!•* 1000 lei. Șeful Siguranței din BuzâO, in urma anchetei făcute, a căpătat convingerea că Sveștarov trebuie să aibă la activul lui mai multe escacherii de felul celor relatate de noi. "Cum însă se bânnești că pe lângă escrocherie, Sveștarov s-ar mai fi făcut vinovat și de alte fapte infarmante, ancheta continuă. El se face acum la Siguranța generală din București, unde Sveștarov a fost trimis astăzi. In urmă va fi trimis polițiilor din Constanța, Silistra și Bacău, care au lansat contra lui mandate de arestare. Pentru ca cei interesați sau egri au fost escrocați de Sveștarov să-1 poată recunoaște; dăm, fotografia, acestui escroc primejdios,căci el se prezenta sub diferite nume naivilor sau mai bine zis naivelor care se încredeau în promisiunii lui de căsătorie. Marius Escorcul Sveștarov - -înJUBILEUL UNUI ÎNVĂȚAT fiiiBMAN celebrul medic din Marburg, care a descoperit împreuna cu d-rul Rouvierul contra anghinei diflorice. împlinește Duminică 60. ani Profesoru! Behring -4, -j fi apărut Ko. 13 din celebrul roman = „813“ = — 3 Bani Faseicola — -i >l< * ------------------------------ “jj* jf> i «ci; IIISCUȚIA BIX CAHIERA LÎMGABA DISCURSUL DEPUTATULUI SLOVAC FERDINAND JURIGA Budapesta, 26'. Deputatul slovac Ferdinand Juriga luând cuvântul spune următoarele: „După discursul contelui Stefan Bethlen, nu ne-ar rămâne alta de făcut, decât să ascuțim săbiile și să umplem armele. Mi-ar fi părut mai bine dacă contele Bethlen ar fi adoptat atitudinea calmă a deputatului Richter. Vina cea mare este că cuvântul „naționalitate“ „ a fost greșit interpretat și explicat“. Oratorul arată apoi deosebirea intre ..națiune“ și „naționalitate" și ilustrează cu exemple, istorice, că marii bărbați de stat maghiari din trecut, ca Széchenyi și Kossuth au numit naționalitățile, națiuni, și nu odată afi zis despre unguri că sunt o naționalitate, așa că acestea două denumiri au aceeași însemnătate, același sens. „Azi continuă oratorul—am ajuns acolo, că avem un partid național român cu program bine definit". Vorbind despre slovaci,Tuliga spune că ei,au fost propagatori de cultură și că au aceleași interese cu ungurii, adică, menținerea patriei comune. Ungaria va putea fi distrusă, dar slovacii vor trăi chiar cu riscul să se contopească între cehi sași polonezi. Naționalitățile sunt iobagi, cari trebuesc liberați. Primul pas în direcțiunea aceasta l-a făcut, contele Tisza, pentru care îl felicită,și îl roagă, să-și continue opera cu aceeași energie, ca până acum. Partidele politice, se roagă să înceteze atacurile contra naționalităților, lăsând să se valideze proverbul german „Leben und leben lassen“. (A trăi și a lăsa pe alții să trăiască). Mâine discuția va continua. Furt din vagoane Burdujeni, 26 Februarie, Dumitru Crețu, fochist la căile ferate, cu serviciu în gara locală, și .Ion Gh. Goloca, muncitor, ambii din localitate, au fost surprinși in dimineața zilei de 21 Februarie cor., între orele 3— i, transportând cu carul o cantitate de tablă de zinc , în greutate de 700—800 kgr. La cercetările ce s’aui făcut la secția de jandarmi respectivă, Hoții au susținut în primul rând, că marfa a fi introdus-o prin contrabandă, din Austria, și că cumpărătura a fi făcut-o la un negustor din orașul Suceava. (Bucovina). Pe de o parte, fiind vorba — după declarațiile acestora — de o contrabandă vamală, a fost avizat biroul vamal din localitate, spre a dresa cuvenitele acte și in consecință urma să fie supuși la amendă și confiscarea trăsurei și boilor, iar pe de alta, d. V. Negoiță, șeful de jandarmi, prin intermediul autoritățilo polițienești din orașul Suceava, a cercetat la negustorul indicat de muniții, dacă sa cumpărat o asemenea cantitate de tablă. Declarația acelui negustor, fiind negativă, nu mai era îndoială că e la mijloc un furt. In fața acestor ipoteze, făptuitorii și-au mărturisit păcatul, arătând că ..tablă ați furat-o dintr’un vagon cu marfă din gara Burdujeni, căruia i-aui rupt plumburile și încuietorile. La revizuirea vagoanelor, s’a constatat că dintr’un vagon lipsește cantitatea de marfă furată, că Dumitru Crețu, în calitatea lui de fochist la gara locală, a putut opera cu ușurință furtul prin vagoane, fiindcă nu era priveghiat de paznici. Autorii furtului dimpreună cu actele încheiate, au fost trimiși la tribunalul Botoșani, spre a fi supuși judecății. N. G. N. Un călugăr își însușește pe nedrept o comoară Fălticeni, 26 Febr. Poliția locala a primit ori denunțul următor din partea văcarului Chiriloaia . Numitul, fiind văcar la mănăstirea de călugări Slatina (Suceava), spune că prin iunie, anul trecut, aflându-se pe un deal din apropierea untirei cu vacile la pășune, cu un băț care avea la un cap un toporaș, iar la cellalt un cui relativ lung, cfl care tot înțepa pământul, dă la un loc peste ceva rezistent, curios, întoarce capul bățului cu partea unde era toporașul și începe a săpa. Nu după mult timp descopere un ciaunaș de luciu plin de galbeni austriaco pe care scoțându-l îi ascunde intr’o traistă, apoi îl acopere cu sumanul. Pe seară, pornește cu vitele spre mănăstire ducând craunul in spinare. Nu departe de mănăstire îi ese in calc călugărul Geronie, și văzându-i ducând o greutate in spinare, il întreabă ce are. Văcarul încurcându-se în răspunsul i-a dat de bănuit călugărului, care cere să vadă. Atunci Chiriloaia îi arătă spuindu-i și felul cum a găsit banii. Călugărul face imediat planul să-și însușiască comoara și spune bietului văcar că acest soi de bani sunt afurisiți, a fi pe dracul in ei și dacă ii va duce necitiți acasă, și cu dracul ne scos din ei, atât el, cât și nevasta și copiii lui vor fi schilodiți :.. nu se va alege nimic din el și ai lui; să-i dea deci lui comoara ca. să facă rugăciuni timp de 40 zile ;prea izgoni pe necuratul din ei și apoi îi va da, mulțumindu-l și pe el cu ce va voi. Bietul om, îngrozit astfel, dă banii călugărului Geronte, iar acesta îi recomandă să nu cumva să spue cuiva, căci altfel rugăciunile nu vor avea nici un efect, dracul va rămâne tot în comoară, așa că, nu se va putea folosi de ea. Chiriloaia ascultă de sfatul călugărului și lasă banii spre a le face rugăciune. Geronte, de unde până atunci nu avea nimic, se duse prin Austria, își cumpără doi cai pe cari ie plătește cu 1000 lei, își face mai multe haine, blăni, etc., ducând o viața îmbelșugată. Trecând termenul de 40 zile văcarul cere comoara de la călugăr. Acesta îi dă deocamdată 150 i. ca să-și cumpere cai, iar cât privește comoara îi spune că dracul este așa de stăpân pe ea încât cu grefi poate fi alungat, și să-i mai lase banii ca să facă rugăciuni încă 40 zile. Văcarul crede spusele lui Geroni •și , mai așteaptă, apoi ducându-se iar să-și ceară comoara călugărul , spune să i-o mai lase, că de j-o va lua, acum, va fi vai de el, nevasta, și copiii lui vor peri, etc. Văcarul mai primește vre-o 40—60 lei de la el și pleacă. După o așteptare nouă iterb zie, Chiriloaca cere compara, dar sub diferite pretexte este amânat, până în sfârșit văcarul se hotărăște să spue afacerea unui cunoscut al său. Acesta îl sfătuește să vie la parchet, el denunțe cazul, dar el nemerește la poliție. D. polițai interogându-l, el declară cele de mai sus cu adjun gare că Geronte se află în ora 1 în acea zi. îndată se dispune căutarea și aducerea lui la poliție, ceea ce s’a și făcut. Geronte, interogat, neagă totul. Ancheta continuă aci și se va face și la mănăstire de d. Secară, administratorul plășei respective. De rezultat voi ține pe cititori în curent. . e “ R. I« PROFESORU și Indemnizațiile pentru locuință Circulara dată de ministerul de finanțe privitor la ajutorarea funcționarilor Statului prin acordarea de indemnizații pentru chirie, a dat naștere, — după cum era natural, — la discuțiuni diverse privitoare la situațiunea față de această circulară a diferiților categorii de funcționari. O chestiune care se discută azi, și asupra căreia, până, în momentul când scrie, nu s-a luat nicio hotărîre, éemnătoadea: Profesorii cari se bucură, pe lângă, leafă, de gradație, aft saft nn a fi dreptul la indemnizații pentru chirii? ■Față de răspunsul dat de ministerul de finanțe, — care înțelegea prin gradațiile profesorilor un avantaj special, deosebit de leafă, profesorii, a fi protestat, întreprinzând o mișcare, spre a li se recunoaște și lor dreptul la indemnizații de locuință.In acest scop, după cum am anunțat la vreme în ziarul nostru, s’a și convocat consfătuirea profesorilor, pentru azi după amiazi, la „Cercul profesorilor secundari“. Din partea„Cercului profesorilor secundari“ s‘a prezin’ tat ..ori d-lui I. G.1 Duca, ministrul instrucțiunii publice, d. profesor Șontii, care a arătat că gradația profesorilor e ceva care face parte din salariu, și deci, nu poate fi considerată ca alcătuind un avantaj special, care să Ie ia dreptul la indemnizația de chirie. D. ministru Duca, convins de dreptul profesorilor cu gradații la indemnizația de chirie, a promis că-î va sprijini spre a li se recunoaște acest, drept, primul la nota diplomatică a acestuia, mai înainte ca miniștrii Triplei înțelegeri să primeacă instrucțiivi această privință. Se pare că ar fi vorba de o greșală de interpretare a instrucțiilor primite, intra, căt naiv miniștri s’a crecut anterizați să faci comunicația cunoscută Îndată ce aui primit de la guvernul lor instrucțiile rotative, fără a coordona acțiunea lor ca a celor 1’alți miniștri diplomați, In adevăr, rezultă in modaignx că nici o înțelegere nu s’a ivit dintre Tripla Alianță și Tripla înțelegere asupra concesiunilor ce Europa e dispusă să se facă Greciei, atât în ceea ce privește rectificarea liniei de graniță de lângă Argirocastro, cerută de d. Venizelos, cât și la chestia participării elementelor epirotv la formarea jandarmeriei albaneze locale, ca și tn chestia garanțiilor școlare și bisericești ce guvernul albanez urmează să le acorde popelațiunilor eline sau precizate din Epirul albanez. (A. T. I.). Candidații pánim consiliul comunal Focșani, 26 Februarie. Pentru alegerea consiliului comunal al orașului Focșani s-a pus numai lista liberală pe care sunt înscrise următoarele persoane : La colegiul 1 d-inî SS Graur, N. Săveanu, N. D. Chirculescu, Iorgu G. Poenaru, Luis Papazu și I. C. Florescu. La colegiul II d-niî: N. Gh. Săveanu, Gavrilă Secară, V. Mamigonian, St. Gogonea și C. Șerbănescu-Răioasa. .Alegerile se vor face pentru col. 1 la 2 Martie , pentru col. II la 4 Martie. ---------------* zi.------------- Europa și Grecia Îs chestia Epirului Roma. 27.— In zonele in ÎL tigin din Epir continuă să domnească liniștea. Declarațiunile ministrului de externe grec d. Streit privitoare la raporturile între Grecia și Albania au produs cea mai bună impresie în toate capitalele din Europa, dar mai cu seamă la Roma, unde cercurile politice urmăresc cu simpatie ultimele acte împăciuitoare și înțelepte ale guvernului din Atena. Pe lângă aceasta, cercurile politice din Roma sunt mulțumite că s'a lămurit echivocul ce făcuse ca miniștrii Triplei Alianțe să se grăbească a înmâna guvernului elin xă* --------------jofrljfr.............— ■ 1 înființarea livezilor de pruni pe corpuri de armată Miercuri dimineața, d. sublocotenent de rezervă I. D- Ianculescu, diplomat al școalei superioare de agricultură de la Herăstrău, a prezentat d-lul colonel Iliescu, secretar general al ministerului de război un memoriu relativ la înființarea de livezi de pruni pe corpuri de armată pentru procurarea de prune uscate, magiun, compoturi, țuică, etc., necesare hranei armatei. D. colonel Iliescu, secretar general al ministerului de război primind memoriul, a promis d-lui sublocotenent de rezervă Ianculescu, că în scurt timp va studia această, importantă chestiune, care merită tot concursul pentru înfăptuire, fiind folositor armatei. -4" 4« -I".-------------— sj Plângerea patriarhului către marele vizir Constantinopol, 27: Incidentul cu neprimirea memoriului patriarhatului a fost discutat în consiliul patriarhatului și s’a hotărât să se remită marelui vizir o plângere. Și consiliul de miniștri s’a ocupat de aceasta chestie. Ziarele spune că boicotarea contra armenilor continuă în provincie. Negustorii greci și armeni s-au întrunit și au hotărât să protesteze pe lângă ministrul comerțului, Constantinopol, 27. — Patriarhatul ecumenic a remis cri seară marelui vizir o notă prin care declară că rupe orice relațiuni cu ministrul cultelor lăsând marelui vizir calea de ales pentru a se da ■ o satisfacție partiartiatului. A.R. ; -------——***•----— CRIZA MIVESTIRIALA DIN ITALIA Roma, 27.— Regele Victor Emanuel, după ce a primit pe cei două președinți ai Corpurilor, Legiuitoare, a chemat la latrinul pe vicepreședinții Senatului, d. Blaserna, Paterna, Cefalù și pe vicepreședinții Camerei. d. Marchizul " Cappelli, Carcugio și Alessio. Apoi a firi-', mit pe. d. Soarano cu care s'a imtreținut timp fe utu ceas. (i.T.h-i 4