Universul, decembrie 1914 (Anul 32, nr. 331-359)
1914-12-01 / nr. 331
* / 5 BANI EXEMPLARUL—ANUL XXXII.-N-rul 3316 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLANI ca B LUNI 1 DECEMBRIE 1914 Rascoala Moților din Abrud Confiscarea averei feericei române din Bucovina < >:É ,á .»sw. ■ -V pe ziua «e 27 Noembrie I. PE TEATRUL DE SUD. — In fine Tăiat incertitudine asupra operațiunilor sârbo-austriace este rupt, însuși austriecii prin comunicat oficial anunță, că o parte din trupele lor la vest de Gorni Milanovat (localitate aflată la 35 km. vest de Krakujevatz) isbindu-se de forțe considerabile sârbești, nu a mai putut înainta și că pentru a evita o contra-ofensivă inamică, diverse părți din trupele austriaca au fost instalate în pozițiuni mai favorabile. Acest comunicat mărturisește înfrângerea și retragerea aripei drepte austriaca și m Sndritu este a crede in întregime știrile oficiale ce nu sosesc din Niș, că în adevăr sârbii au repurtat o strălucită victoria, pe întregul front de luptă, format de masivul Rudnîc, și jalonat de localitățile Ciadac (Sud), Takova sau Brezna (la vest de G. Milanovaț), Rudnic și Avengelovaț. Bătălia aceasta a durat șase zule; începută in ziua de 20 ea a fost terminată in seara zilei de 25 Noembrie, în dimineața de 27 Sârbii urmărind de aproape centrul Austriac de la Arangelovaț și dreapta austriacă de la Takovo și Ciadak, au putut prea bine ajunge respectiv la Valjeva și trzice, localități aflate la 45—55 kilometri la vestul frontului de luptă. Marele număr de trofee și prizonieri luați de Sârbi (peste 26.QQQ prizonieri, 70 tunuri și un imens material de războia) neîndrituite a crede că la adevăr corpurile 15 și 16 de armată austriace, cari au luptat pe acest front, au fost complect dezorganizate și că pentru multă vreme sunt scoase din cauză. Acest dezastru al centrului și dreptei austriace, mai mare decât acei pe care l-au suferit austriacii în valea radarului la începutul campaniei, pune stânga austriacă în necesitatea strategică de a evacua în pripă zona dela Sud de Belgrad, pe unde ei anunță că înaintează, căci nsta fel această armată austriacă va fi nevoită să primească lupta în conditiuni defavorabile, în țară inamică și cu un obstacol formidabil in spate (Dunărea și Sara inferioară). Prin urmare, victoria Sârbilor este complectă și i-a salvat pentru câtva timp de strângerea austriacilor. Trebue ținut seamă în același timp, că din cauza succeselor rusești din Galiția și iminentei invaziunei lor în Ungaria, austrogermanii nu vor mai putea trimite trupe de întăriri pe frontul sârbesc. Aceasta va aduce cu sine în mod forțat o stagnare a operațiunilor pe teatrul de Sud. De altfel se pare că chiar din forțele ce ei aveau în Serbia, au fost nevoiți să disloce numeroase trupe, în Ungaria de nord, ceeace a înlesnit succesul sârbilor. i. PE TEATRUL DE VEST. Englezii anunță o mare victorie navală lângă insulele Falkland lângă capul Horn. Ei ar fi scufundat 3 crucișătoare cuirasate germane. Pe frontul de luptă nici o schimbare de situațiune. Informațiuni din sursă engleză afirmă că germanii au retras zilele acestea peste 50.000 oameni și 148 tunuri din Belgia, pentru a le trimite în Polonia. III. PE TEATRUL DE EST— In Prusia orientală nici o schimbare de situatiuni. In Polonia luptele tot continuă fără nici un rezultat. Germanii ar fi pierdut 160000 oameni numai în preajma Lodsclni. Nu se poate încă nimic preciza fisnura acestor încurcate operațiuni. Cert pare a fi, că germanii fac sforțări supraomenești mai mult pentru a întârzia avalanșa rusească, ținând-o cât mai departe de frontieră. IV. — In cronica următoare voi da un rezumat al operațiunilor de până acum, din Caucaz și Egipt. V. RASCOALA MOȚILOR — Moții se 7 comune din munții Abrudului s’au răsculat cu arma în mână — Pe cale particulară a sosit Vineri în Capitală o știre, care a produs o adâncă impresie în toate cercurile. Moții» inimoșii urmași ai martirilor Horia, Cloșca și Crișan, din 7 comene din munții Abrudului s’au răsculat cu arma in mână ân contra autorităților ungurești. Drupa informațiile ce le avem până acum, răscoala ar fi provocată din cauză că autoritățile civile și militare ungare au ordonat o nouă recrutare, în acel ținut, pentru a înrola sub arc pe toți scutiții, dispensații și reformații, precum și bătrânii de peste 50 de ani. Este vădit că autoritățile ungare, chemând astfel sub arme, în ținuturile românești, pe toată lumea fără nici un control, urmăresc exterminarea completă a elementului românesc. Unele din autoritățile noastre au fost incunoștințate de revolta din Abrud. Pentru moment lipsesc alte amănunte , cri tru I fii Trupele rusești au ocupat Vijnița — Situația disperată a armatei austriace la Rădăuți — Cernăuți, 28 Noembrie. Orașul Vijnița a fost ocupat de ruși. Căderea acestui oraș prezintă mare însemnătate, deoarece el va scurta drumul rușilor spre Ungaria prin Carpații Bucovinei. O altă coloană rusă a ajuns prin trecătoare la Cârlibaba. In urma acestei noui victorii rusești armata austriacă ce operează la Rădăuți este serios a» V-senințată. Situația ei aci este acum disperată. Dacă nu vor reuși să se retragă la timp peste munți, trupele austriace sunt expuse a fi înconjurate de ruși, sau vor fi silite a se refugia pe teritoriul românesc peste Bistrița, tscmai rămânându-se altă scăpare. S. DEPOSEDAREA bisercii române din Bucovina — Austriac» răpesc prin fraudă și teroare fondul de 60 milioane al bisericei române — Cernăuți, 28 Noembrie Din partea unei înalte personalități bisericești, care știe tot ce se petrece în sânul bisericei române, afla că printr’o manoperă perfidă revoltătoare, prin fraudă și teroare, guvernul austriac a răpit bisericei românești din Bucovina întreaga ei avere în numerar. Infamia s’a săvârșit zilele acestea la Dorna Watra, într’o importantă ședință a consistoriului sub prezidenția mitropolitului Repta. Se știe că fondul bisericei bucovinene posedă la Viena un stoc numerar de 60 milioane coroane. Ei bine, împrumutul de război nefiind incă complect acoperit, guvernul central a hotărât confiscarea fondului bisericesc. Cum pentru aceasta era nevoe de consimțământul consistoriului care administra averea, fostul guvernator Meran a presat pe mitropolit pentru a obține aprobarea necesară. Mitropolitul Repta, neavând încotro, a convocat consistoriul, la care au participat toți membrii aduși cu forța. Se înțelege că acest consistoriu, care nu a putut avea alt motiv de convocare, a fost silit să satisfacă, în unanimitate dorința guvernului. E de prisos să adaug că această nelegiuire austriacă va rămâne o pată rușinoasă în analele istorice ale bisericei din Bucovina. Disperarea austriacilor îi înarmează pe bătrânii români și ruteni . In acelaș timp mai aflu că austriacii, văzându-se copleșiți de puterea rusă, au recurs la o stratagemă disperată. Peste 500 de țărani ruteni și români bătrâni au fost înarmați și postați în munții Dornei spre a opune rezistență înaintarea rușilor. E greu de crezut însă ca acești nenorociți bătrâni să poată schimba trista situație a austriacilor in Bucovina. S» ------------------- Ml—IM» t » I—»1 ---------- Victoria navala britanica Amănuntele agențiilor germane. — Situația Germaniei pe mare ..—a«fr ♦-abr-»-a bbr»»*"— Berlin, ăS. — După știri oficiale complimentare ale Agenției Reuter din Londra, crucișătoarele engleze in urmărirea lor au ssimțit a scufunda și vasul „Nürnberg"*. Semnat subșeful amiralității Behncke. (Wolfsbureau). Londra, 27 (sosită 28). — Victoria navală britanică din Sudul Atlantieei are cea mai mare însemnătate, deoarece face să dispară din largul mării ultimele mari unități navale germane. Nu mai rămân acum pe mări decât patru mici crucișătoare germane, cari sunt câtimi neglijabile. (Reuter). * Berlin, 28.— Despre lupta navală de la insulele Falkland se află că escadra noastră de crucișătoare, care după lupta de la Coronei se oprise în portul Jagodschik a părăsit acest port după mai puțin de 24 de ore spre o direcțiune necunoscută, poate spre Sud, spre a căuta pe crucișătoarele engleze Canopus și Glasgow. In acel timp, precum arată știrile din ziarele engleze, o foarte puternică escadră engleză — se vorbește de 38 vase - a fost trimisă spre a căuta și nimici escadra noastră de crucișătoare. Despre luptă nu se știa încă nimic sigur. Totuși sunt motive a se crede că Scharnhorst, Gneisenau și Leipzig și după cum am aflat in urmă Nu ambers °,a fost scufundate, și că numai Dresden a isbutit să sare. Din cauza superiorității flotei inamice, care se compune din tasc cu deosebire mari, repezi, și buna armate, șansa acestuia de a prelungi urmărirea este foarte slabă, așa că este de așteptat și perderea lui Drezden, precum fie cine se aștepta la perderea lui Nuernberg. Despre perderile engleze nu se știe nimicac abia de crezut că se vor da indicațiuni precise de către englezi despre întâlnirea ce a avut loc și despre compunerea flotei engleze. Nu trebue uitat că escadra noastră se afla de 4 luni aproape în largul mării, că ea s'a adunat fără a avea mijloace de comunicațiune și altele spre a da o lovitură inamicului, nici un port de sprijin nu i se oferea pentru reparațiunile necesare, nici un dock pentru curățire și cu toate acestea a reușit atâtea luni să ia pe bord ,rezerve de cărbuni și proviziile trebuincioase fără a cădea în mâinile inamicilor. (Wolfsbureau). * Berlin, 28. — Presa întreagă berlineză scrie asupra luptei navale de la insulele Falkland că fiecare a prevăzut că mica flotă de crucișătoare germane n-ar putea în cele din urmă să scape de soartă, aflăndu-se la un post perdut. Germania, s-a bucurat de minunata performanță și îndemânarea cu care ea a scăpat vreme de 4 luni urmăririi unor unități superioare în număr șiputere. Se știa acasă că curagiosul echipagiu va plăti intr'o zi cu viața tenacitatea lui..Anglia a adunat o puternică escadră numai spre a căuta escadra crucișătoarelor germane. Se presupune că trei duzini de vase engleze au luat parte la lupta aceasta. Știrile engleze că vasele engleze n'au avut decdt perderi mici sunt socotite aci ca puțin verosimile. (Wolffbureau). . Fraternitatea italo romana — O noua manifestație de simpatie a Camerei italiene — Roma, 29. — In Cameră, președintele a co*municat că citirea discursurilor rostite în parlamentul italian spre a o comemora pe Regele Carol a fost primită în Camera deputaților români cu aplauze unanime și o impunătore manifestație. Președintele Camerei și ministrul de externe al României au luat cuvântul și au lăudat în mod călduros Italia. Reputații români în picioare au aplaudat în mod călduros cuvintele rostite. In Camera italiană, deputatul Gallenga a spus că se bucură, de această elocventă manifestație, prin care colegii săi au primit comunicdie președintelui care e o probă nouă de legăturile tradiționale care unesc cele două țări. Oratorul și-a exprimat dorința ca aceste legături tradiționale de fraternitate să fie și mai strânse în viitor.Aplauze vii și prelungite. (Ștefani). Războiul austro-xării Noui înfrângeri suferite de austriaci Niș. 28. La 26 Noembrie pe fronturile de V și NV trupele noastre continuă a urmări pe inamic în direcția Mokragora Barnabașta, Rogueutza, Kamenitza, Korselievo și Ub. Inamicul a încercat în unele puncte a se menține cu câteva detașamente, dar față de înaintarea noastră fulgerătoare, încercările lor au fost sfărâmate. Pe frontul Nord, în direcția Belgrad-Mladenovatz, inamicul a atacat pozițiile noastre la Nord de Kosmas și de Mladenovatz. Deși aceste atacuri au fost energice, ele au fost toate respinse. Ai noștri au pricinuit mari perderi inamicului, care a lăsat pe câmpul de fiănie ca la 2500 cadavre fără a socoti pe cele îngropate. Printre cadavre sau găsit mulți ofițeri fie superiori fie inferiori, pe cari inamicul nu a avut vremea să îi îngroape. Pe celelalte fronturi de la Nord nimic de semnalat: în ziua de 26 am făcut prizonieri în total 30 de ofițeri, 3 medici, 4287 soldați, o muzică, 4 mitraliere și o mare cantitate de trăsuri. (Pressburean) Comunicat austriac Vienni. 2S. — Oficial. — Pe teatrul războiului de la Sud n’au avut loc mișcări esențiale. Mișcările ordonate se operează în genere fără lupte considerabile cu inamicul. (Conr. Bureau). Austriacii întrebuințează gloanțe duni din Niș. 29. — Observațiunile făcute de medicii spitalelor militare au confirmat într'un mod care nu lasă nici un fel de îndoială că trupele austriace întrebuințează in acest război gloanțe dum-dum. Medicii au constatat răni făcute de aceste gloanțe la un număr de 144 răniți sârbi. Guvernul sârb a trimis o protestare puterilor Triplei Intelegeri și statelor neutrale. (Biroul presei). ile ce i-a intrat Italia în război alături de Dublaalianță — Telegramă citită în Camera italiană — Petrograd. 28. — Corespondentul Agenției Westnik la Roma transmite textual telegramelor schimbate la 27 iulie 1913 între fostul președinte al consiliului Giolitti și răposatul ministru de externe Sangiuliano, text citit la 23 cor. In Camera deputaților, D. San Giuliano a telegrafiat: Austria ne informează pe noi și pe Germania de intențiunea sa de a se ridica contra Serbiei, îmbrăcând agresiunea cu un caracter defensiv sperând că va putea invoca casus foederis pentru Triplicea, care după mine este inaplicabil în această ocaziune. Abi intențiunea de a coordona silințele noastre eu ale Germaniei spre a împiedica demersul Austriei. Ar fi cu toate acestea foarte oportun de a-i semnala lăugirii că noi nu recunoaștem caracterul defensiv al unui asemenea act, și că prin urmare refuzăm a vedea aci un casus foederis. „D. Giolitti a răspuns: Daca Austria sar ridica contra Serbiei, este învederat că nu ar putea fi vorba de un casus foederis; ea ar lucra pe propria ei răspundere și nu ar putea fi c estiune de apărare, nimeni neproedând a ataca pe Austria. Acest lucru ii trebuia spus în modul cel mai cat arne. E de dorit ca Germani s o sfătuiască pe Austria să nu se angajeze întru aventură atât de primejdioasă. După citirea ambelor telegrame, Camera întreagă s’a sculat salutând pe d. Giolitti cu aplauze răsunătoare. (Westnik). Turcia ia noui masuri contra supușilor statelor beligerante Viena. 29. — Se telegrafiază din Constant,inapoi că Monitorul Oficial a publicat o lege, cu data de 20 c. care stipulează că procentele și amortizarea obligațiunilor, împrumuturilor sau bonurilor tezaurului, emise de către statul otoman sau municipalitățile otomane și cari s-ar găsi înmâinile supușilor statelor beligerante sau aliatelor, nu vor fi plătite până la restabilirea păcii; de asemenea procentele, amortizarea obligațiunilor și dividendele acțiunilor societăților anonime otomane nu vor fi plătite supușilor sus ziselor state, până la restabilirea păcii; totuși, după ordinul dat de ministerul finanțelor, societățile sunt datoare să depună într'o bancă ce va fi desemnată de guvernul otoman contravaloarea procentelor pentru amortizarea împrumuturilor încheiate de Turcia in Germania și Austro-Ungaria care vor continua să fie plătite pe toate piețele prevăzute în convențiunile respective, afară de piețele care se găsesc în țările beligerante , nicio plată nu se va face nicăieri supușilor statelor beligerante. Procentele, amortizarea împrumuturilor alte decât cele menționate în paragraful precedent și ale căror obligațiuni s'ar afla in mâinile supușilor statelor neutrale vor fi plătite la Constantinopol de către ministrul finanțelor. Ministrul finanțelor e însărcinat cu controlul naționalității purtătorilor, precum și al proprietatei titlurilor, (b. B.) A Luptele din Belgia și Franța SUCCESE FRANCEZE .Prin telegrafia fără fir PARIS, 29.—Germanii desfășoară o noua activitate in regiunea Ypres; atacurile lor au fost respinse. In Argennes și pe Înălțimile Meusei, francezii au progresat. La sud de Thann es au luat cu asalt gara Aspacii. * Germanii imputa aviatorilor francezi ca au aruncat bombe asupra orașului Friburg in Brisgau, oraș deschis. Aceasta imputare e o gluma fața de procedenrile aviatorilor germani. De altfel, bombele au fost aruncate asupra gării și hangarelor de aviațiune din Friburg. 0 victorie a trupelor anglo-indiene Londra, 28. Trupele anglo indiene au făcut 1100 de prizonieri, fără a număra pe răniți, și au luat nouă tunuri. (Reuter). Comunicat german Berlin, 28. — Marele stat major anunță de la cartierul genral cu data, de 2S dimineața .■ In Flandra am făcut progrese. La, Vest și Est de Argonna pozițiunile artileriei inamice au fost combătute cu bun succes. Atacurile franceze din pădurea Pietre la Vest de Pont-à-Mousson au fost respinse. " Nici o schimbare la Est "de linia lacurilor Masuri. Din Polonia de miazăzi nimica nou, (ss) Comandamentul superior. (Wolfsbureau). Moka ar fi ocupat de englezi Roma, 27 (sosită 28). — Se telegraf iasă din Londra după știri din izvor particular, ca Moka (la Marea Roșie) ar fi fost ocupată de enplexie după o scurtă bombardare. Lipsește confirmarea. (A. T. I.) Succesele Angliei în Arabia MsíÉura, 28. — Trupele engleze au luat Maserii pe țărmul stâng al Tigrului, și lyurna îi. Guvernatorul din Bassorah s’a predat cu toate trupele lui. Lai 20, la Murwah am făcut 1100 de prizonieri și au luat 6 tunuri. Prin aceste operațiuni Anglia obține controlul întregei țări de la confluența Tigrului cu Eufratul până la mare. (Comunicat de legațiunea britanică prin A. Ii.) Ajutorul dat de bulgari Muntenegrului în cursul războiului balcanic Sofia. 29. — Deputatul guvernamental Kuciurmanski a depus pe biroul Camerei o interpelare, adresată d-lui ministru de finanțe, prin care cere ca membrii fostului cabinet Ghesefi să restitua cele 5 milioane pe cari le-au dat în cursul primului războia balcanic regelui Nichita al Munntenegrului, fără a avea sancțiunea legală a parlamentului. Ministrul de finanțe va răspunde zilele acestea la interpelarea deputatului Kuciumanski, iar partidul guvernamental va cere restituirea acestor bani împreună cu procentele lor în termen de 20 de zile, făcând cunoscut că în caz de nerestituire a banilor în termenul menționat, membrii fostului cabinet Gheșofi vor fi dați judecăței. R. Progresa franceze in Alsacia Soma, 27 (sosită 28).— „Messaggero" află din Basel că In Alsacia francezii au luat localitățile următoare: Basel, Largitzen, Hirbach, Carespach, AH. Kirch. (A. T. I.). Francezii vor încerca o ofensivă — Guvernul francez reîntors la Paris — Roma, 27 (sosită: 28).— „Ziarul ,Temps" crede că ar fi sosit momentul ca francezii să încerce o ofensivă, pentru că germanii ar fi trimis forțe considerabile pe teatrul oriental. * Președintele Poincare, guvernul și diplomația s’au reîntors la Paris. (A. T. I.). Un discurs al generalului Joffre către alsacieni Ziarul oficial Bulletin des Armies publică rrațiunea unei vizite făcută de curând de generalisimul Joffre în împrejurimile orașului Thann. A fost primit acolo de notabilii alsacieni, care i-au eșit întru întâmpinare îndată ce au aflat d 3 sosirea sa. Generalul le-a vorbit astfel: „Ne-am întors în Alsacia, precum vedeți, după o lipsă de 43 de ani și aici vom rămâne de acum înainte. Francezi au fost și francezi veți fi pentru totdeauna Franța, pe lângă libertatea ce pretutindenea și tuturor a dat-o, vă va respecta tradițiunile, convențiunile, deprinderile voastre, fraților din Alsacia. Vin în numele Franței să vă aduc sărutarea ei!“ Cuvintele lui, ascultate cu religiozitate, a produs mare emoțiune. Alsacienii îi mulțumiră cu căldură pentru cuvintele pronunțate, zicându-i: „Francezi suntem; puteți fi siguri de noi!“ La plecare, comandantul suprem al armatei frânele fu salutat de strigătele multifligi compusă din bărbați ;=i: femel«tineri și bătrâni, veițiți AțSdan'fett au aclamat de repetate ori: „Trăiască Franța! Trăiască Alsacia fineeză !“ Stabilimentele Edison distruse de incendiu New York. 28. — Intregile stabilimente ale lui Thoms Edison de la West Orange în New Jersey au fost distruse de un incendiu. Numai laboratorul lui Edison a scăpat. Paguba e prețuită la 5 mil. dolari. Cauza incendiului ar fi o explozie. (A, îb). Colonelul Rodeanu primit de regele Italiei Roma, 29. — Regele Italiei precum și miniștrii de externe și de războia au primit pe colonelul Iladeanu, directonul artileriei la ministerul de război a Ú81 România, (Ștefani). wy