Universul, decembrie 1914 (Anul 32, nr. 331-359)

1914-12-04 / nr. 334

5 BANI EXEMPLARUL — ANUL XXXII—N-rul 334 B PAGINI I­C­Or 3 SÂRBO AU REOCUPAT BELGRADUL »• Trupe japoneze debarcate în Franța ---------------------------—--------------------------------------------------­Trupe japoneze In Marsilia Buletinul războiului pe ziua de 30 Noembrie I PE TEATRUL DE VEST.­­Nici o schimbare de situațiane. Comunicatele oficiale ale celor doi beligeranți se mărginesc a constata pe acela­ ton, că încer­­cările de atac ale adversarului au fost respinse cu cel mai de­­plin succes, sau că fiecare din ei au luat noni pozițiuni — fără a le denumi. Aceasta înseam­nă că pozițiunile lor au rămas aceleași ca în ajun. II. PE TEATRUL DE EST. — In Rusia orientală și Polonia sitnațiunea e staționară. Se pa­­re însă că pe frontul Piasnysch- Cechanow (la nord și nord-vest de Varșovia) germanii au oare­care succese. In Galiția de vest lupte crân­­­­cene au continuat la sud de Cra­covia. Comunicatul rus recu­noaște singur că trecătorile râu­lui Dunaiet (afluent pe dreapta Vișiniei trecând prin Neu Sandek și pe lângă Tarnow) și localitatea Baligrad (pe un a­­fluent al râului San, la estul de­­fileului Lopkov) sunt ocupate de forțe austriace considerabile ca­re au încercat o ofensivă. Co­municatul austriac anunță câș­tigarea bătăliei de la Limanovo și ocuparea de austriaci a loca­lităților New Landek, Grybov (18 k­m. est de Grybov), Gorlice la nord-est de Grybov) și Zmi­­grod (25 k­m. sud-est de Gor­lice), pe pantele­ nordice ale Carpaților. Dacă sunt adevărate aceste informațiuni, ceea ce e destul de probabil, atunci aripa dreaptă a armatei rusești ope­rând in Galiția a suferit un ade­vărat eșec, a cărui repercusiu­ne va fi o ușurare pentru aus­­triaci a presiunei rusești de la sudul Cracoviei. III. PE TEATRUL DE SUD.T După informațiuni sârbești, austriecii continuă să fie res­pinși de pe teritoriul sârbesc la vest de Uzice și de Valjevo. Tru­pele care au luptat pe frontul Kosnai-Mladenovaț se retrag la sud -vest de Obrenova. Muntenegrenii ar fi luat vi­­șegrad (In sud-estul Bosniei). In fine, se auzea o puternică ca­nonadă la Grădiște (25 k­m. nord-est de Pozarevat). Cert e că austriacii au fost înfrânți în marea bătălie din masivul Rud­­nic și că le va trebui multă vreme pentru a reveni la ofen­­siva. IV. II CAUCAZ și EGIPT, nimic nou. V. Ultimele știri aduc vestea nimicirei și ultimului vas ger­man „Dresden“ al flotei germane de Pacific, precum și adevărata explicațiune a marei iritațiuni a ministrului de externe italian pentru arestarea de către turci a consulului englez în consulatul italian din Hadeida....: este ne­siguranța coloniilor italiene Eri­­treea și Benadir, cari ar fi izo­late de metropolă în urma ofen­sivei otomane in Egipt, ceea ce ar urma năvălirea Abisinienilor în aceste colonii. Se prea poate să vedem Italia nufind măsuri militare, cari pot prea bine echivala cu un război contra Turciei. _V. București, 3 Decembrie 1914. Momente cari pot hotărî Vitejia poporului și a armatei sârbești a făcut ca primejdia o­­cupării de către austrofi a­­ tar­biei întregi să nu mai­­ ia atât Ce i>pr­enințătoare cum sa părut d i-­a crezut după intrarea­­­­ în sfârșit­ — a trupelor austriace în Belgradul fără apărare. Astfel și pericolul investirii noastre și a tăerii urcării comunicații cu apusul, dacă nu s‘a înlăturat, cu totul, oricum s‘a amânat, ceea ce însemnează că, dacă noi nu venim în ajutorul sârbilor, ei «să, prin luptele lor vin și în folosul intereselor noastre. Nu se mai vorbește nici des­pre un ajutor armat ce era vor­ba să-l dea grecii Serbiei, și ast­fel cade sau se amână iarăș și chestiunea atitudinei Bulgariei, căreia i s-a dat prilejul să-și mai inoiască odată declarările și a­­sigurările­­ de neutralitate. Două lucruri însă cari ne in­teresează tot atât,­­dacă nu și mai de aproape, în ce privește a­­titudinea sau hotărîrile ce trebue să luăm noi, nu s‘au schimbat și nu s‘au amânat; și acestea sunt: întâi tratamentul de strășnicie și chiar de cruzime căruia-i sunt supuși românii din Austro-Unga­­ria și al doilea: așezarea temei­­nică a rușilor la Bucovina. Refugiații di­n­ Austro-Ungaria trecuți în țara noastră, povestesc grozăvii despre cele ce austriacă săvârșiseră împotriva populației române din Bucovina sau despre cele ce ungurii săvârșesc împo­­riva românilor din Ungaria,— povestiri cari chiar dacă ar con­ține unele exagerări explicabile, datorita teroarei, nu pot fi însă inventate și spun destul despre situația mereu precară și critică în care se găsesc acei frați ai noș­tri. Ele spun atocă și mai mult despre soarta ce li se pregătește în viitor, pentru cazul când Au­­st­ro-Ungaria, sau Ungaria sin­gură, ar reuși să mai mențină sub hegemonia maghiară popo­rul român din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș. Cu Bucovina lucrul pare acu­ma hotărît: Dacă nu va putea să mai revină iarăș Austriei, ea va rămânea în partea ei cea mai mare a Rusiei. Foarte puține mai sunt șansele ca să fie altfel. Rușii pot zice că au făcut sacri­ficii mari pentru cucerirea ace­lei provincii și mare lucru dacă ne vor acorda cel mult o rectifi­care de fruntarii. Aceasta însem­nează că cineva poate pierde nu numai fiind Învins i­n luptă, ci poate pierde și prin faptul că nu a intrat în ea. Va să zică iată două momente cari, cel puțin de opinia publică sunt privite ca de natură a in­fluența puternic atitudinea și hotărîrea noastră. Cercurile diri­guitoare vor cunoaște mai multe din ce privește accentuarea aces­tei atitudini și luarea acelei ho­­tărîri, — dar în acele multe sau puține e bine să se știe că nu in­tră nicidecum o pregătire mili­tară insuficientă a noastr. Vor fi încă negocieri diplomatice în curs, — rămâne însă să se chib­­zuiască cât timp vor mai putea să fie prelungite, chiar și aceste negocieri, fără o prea mare și poate nereparabilă primejdie pen­tru interesele de existență și de viitor ale neamului nostru. despre durata râsboiului _ # Roma. 30 (sosită 1 Dec.) — Corespondenții ziarelor italie­nești telegrafiază din Paris că este impresie generală că răz­boiul din nordestul Franței va fi foarte lung. IGele două tabere dușmane au luat respectiv niște pozițiuni cari nu vor îngădui de­cât unele operațiuni secundare , fără nici un rezultat asupra fazelor decisive ale războiului. Până ce nu vor sosi pe câmpul de lupte contingente noni și în­semnate de trupe, operațiunile vor ține la infinit. Dar chiar dacă s’ar putea primi mari con­­tingente de trupe de întărire proaspete, disciplinate și bine e­­xercitate, cum e greu că fie u­­nele trupe de linia a doua tre­bue să fie seamă și de greută­țile ce le prezintă anotimpul, ca ploaia, ninsoarea, noroiul și mai cu seamă ceafa, care în acest an e mai stăruitoare și mai deasă ca de obicei de mai toată întinde­rea masei de nord. (A. T. I.) DECLARAȚIILE noului guvernator al Belgiei Berlin, 1 Decembrie.­­ Noul guvernator al Belgiei, von Bis­­sing, a făcut următoarele decla­­rațiuni unui redactor al ziarului „Hamburger Correspondentz"”: Voesc să mențin ordinea și liniș­tea în această țară,care a devenit baza de operațiuni a trupelor și armatei noastre. Armata noastra trebue să știe că ordinea dom­nește îndărătul ei, pentru ca pri­virile să fie mereu îndreptate înainte. Nădăjduesc ca în com­plectă colaborare cu guvernul ci­vil german să realizez mult pen­tru situația economică. Când îm­păratul m’a numit guvernator general a insistat cu deosebire ca să fac totul spre a ajuta pe cei slabi din Belgia și să-i ridice (Wolffbure.au). Un post de telegrafie de câmp a armatei austriace Declarațiile unor bărbați de stat bul­gari Budapesta, 1 Decembrie.­­ Corespondentă la Sofia al zia­rului „Az Est“ a obținut inter­­vievuri ,de la d-nii: 7 omeri, ministrul de finanțe, care a zis: Chiar și rusofilii din Bulga­ria sunt contra Serbiei. Diferen­ța intre rusofili si celelalte par­tide este că rusofilii ar vot da în bună înțelegere cu Rusia si in virtutea unui mandat să ia Macedonia. D-l Dan­of a zis: Camera a pronunțat neutralitatea Bulga­riei dar va fi greu să o mențină până la capăt, căci legăturile noastre cu Serbia sunt foarte grele. Serbia vrea să ne smulgă Macedonia asupra căreia avem drepturi inprescriptibile și față de această chestie, chestia A­­drianopolului este de o impor­tanță secundară. D-l Gh­enadiev a spus: Nu avem nici un tratat cu România și suntem liberi de a l­ua atitudinea ce ar conveni intereselor noastre în cazul când România­ s-ar ho­tărî pentru o ofensivă contra monarhiei. (A. R.) Războiul austro-germano-rus Rezistența Cracoviei Roma, 30 (sosită 1 Dec.) — Ziarul ,>Templ*, crede că rușii ar putea să ia Cracovia fără mul­tă greutate. De acum, o împotri­vire serioasă nu se va putea a­­vea de­cât numai din partea tor­turilor din jurul acestei cetăți. (A. T. I.) Austriacii au recucerit Dukla - COMUNICAT AUSTRiAC - Viena. 1 Decembrie. — Comu­nicat oficial din 1 Dec. — Ur­mărirea rușilor în Galiția de vest a fost continuată câștigând pretutindeni teren spre nord după lupte mai mult sau mai puțin înverșunate. Actualmente Dukla se află iar în stăpânirea noastră. Coloanele noastre cari au înaintat asaltăeri dincolo de Carpați, au făcut 9000 prizonieri și au luat 10 mitraliere. Situa­­țiunea pe frontul nostru între Raibrot până la est de Cracovia și în Polonia sudică e neschim­bată. La nord de Lowicz, aliații noștri au continuat să înainteze spre uznra inferioară. (A. R.) Germanii respinși în di­recția Mlava COMUNICAT RUS Petrograd. 1 Decembrie.. — Comunicat oficial din 30 Noem­­brie= Pe toate fronturile s’au dat lupte neînsemnate. In direcția Mlava am continuat să respin­gem trupele germane in retra­gere. Pe malul stâng al Vistu­­lei nici o schimbare. (Westnik). Ministrul României la Atena a prezentat asuple scrisori de acreditare Atena, 1 Decembrie. — D­l Fi­­lodor, ministrul Romaniei, a prezintat azi regelui nouile sale scrisori de acreditare. Cuvântarea d-lui Filodor Cu acest prilej ministru ro­mân a zis: Am onoarea a remite Majest­râtei Voastre scrisorile prin ca­re M. S. Regele Ferdinand, au­gustul meu suveran, a binevoit să mă confirme în calitatea mea de ministru plenipotențiar și trimis extraordinar pe lângă persoana Majestatea Voastre, misiune pe care am mai avut onoarea, a o îndeplini sub dom­nia primului fondator al dinas­tiei române. Mi-a fost dat să fiu martor personal al perioadei ce­lei mai strălucite a istoriei Gre­ciei moderne când Majestatea Voastră în fruntea vitezei sale armate și secundar de guvern a știut prin virtuțile sale militare să reînvie înaltele acte de arme ale vechei Helade, a cărei civi­lizație măreață servește încă de modele inimitabile întregei o­­menirei. Operele războinice ale Majestăței Voastre și-au avut în­coronarea în tratatul din Bucu­rești și în opera de pacificare care a consolidat legăturile de prietenie și interese existând a­­tât de fericit intre națiunile grea­că și română. Adânc convins că datoria mea consistă în a munci spre acest din urmă scop, în­drăznesc a ruga Majestatea Voastră să, binevoiască a-mi a­­corda înalta sa bunăvoință, ca și în trecut și a asigur că voi depune tot zelul întru­ îndepli­nirea acestei sarcini atât de ne­­cesară destinelor viitoare ale ambelor țări. Răspunsul Regelui Greciei Suveranul Greciei a răspuns-Primesc cu plăcere scrisorile prin care M. S. Regele Ferdi­nand vă confirmă pe lângă per­soana mea, în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipo­tențiar, spre a continua misiu­nea îndeplinită de dv. cu atâta succes, sub domnia glorioasă a marelui rege Carol, primul și ilustrul fondator al dinastiei ro­mâne. Vă sunt recunoscător că ați binevoit în termeni ama­bili să reamintiți marea operă pe care providența mi-a îngăduit să îndeplinesc la începutul dom­niei mele. Tratatul din Bucu­rești, care încunună colaborarea dintre Grecia și România în in­teresul superior al ordinei și sta­­bilităței raporturilor balcanice, a cimentat definitiv între cele două națiuni o amiciție bazată pe interese concordante ce grija fericitei lor actuale și viitoare te impune să continue cu îngrijire. In acest spirit pot să vă asigur că veți afla pe lângă persoana mea și guvernul meu cel mai depliny concurs întru îndeplini­rea importantei voastre misiuni. (Agenția Ateniană). mm ■­anglo- Enver-Pașa comandă în Caucaz Atena. 1 Decembrie. — Se a­­nunță din Constantinopol că En­­ver-Pașa a luat comanda lupte­lor din­ Caucaz. Talaat-bey a luat interimatul războiului. (A­­genția orientală).­­ UL mio-tare Situația in Caucaz Petrograd. 1 Decembrie. —■ Pe frontul armatei din Caucaz, la 30 Noembrie, nu s'au dat decât lup­te de amănunt pe tot frontul. (Westnik). Măsuri contra străinilor în Syria Atena. 1 Decembrie. . ..Co­mandantul armatei din Syria a publicat o circulară oficială o­­prind plecarea streinilor. Aceste măsuri cuprind și pe supuși­ și consulii țărilor neutre Serviciul poștal este de aseme­nea suprimat. (Agenția orienta­lă). Armata otomană din Sinai condusă de germani, Roma, 30 (sosită f Dec.) — Ziarul „Idea Nazionale”’ află din Alexandria că conducerea arma­tei turcești care operează în re­giunea Sinai ar fi încredințată germanilor. Printre trupele oto­mane ar fi 80 de ofițeri ger­mani. (A. T. I.) m-m Măsurile contra tur­cilor din Rusia Constantinopol, 1 Decembrie. — „Osmanicher Llogd”primește niște informațiuni din Rusia, după care autoritățile rusești persecută în mod teribil pe ma­homedanii locuind în gubernii­le din Kazan și Orenburg. S’au luat măsuri severe mai d­es în contra presei­­ și litera­turii turcești, în scop de a în­lătura răspândirea proclamațiu­­nilor și poeziilor patriotice oto­mane. Aceleași măsuri s'au luat și în Caucazia. Călătoriile mahomedanilor din Caucazia în interior sunt inter­zise. Consulul turc din Rostov, îm­preună cu 30 fruntași mahome­dani, au fost transportați în in­terior, spre Kuban. (K. B). ROMA, 2 Dec. — Ziarul „Corriere d'Italia** află din Denna din sursă particulară că la Marsilia au sosit zi­lele acestea mai multe con­tingente de trupe japoneze. (A. T. I.) Războiul pe mare In jurul luptei de la Fal­­kland Roma, 30 (sosită 1 Dec.) — Ziarul „Tribuna“ e info­rmat că în lupta navală de la Falkland au luat parte și două dread­­noughturi engleze anume: „In­vincible“ și „Inflexible cari­to­par­țin escadrei din Mediterană. (A. T. 1.) Cooperarea anglo-nippo­­australiană Roma, 30 (sosită 1 Dec.) --­­„Corriere della Sera" află­­ din Londra că Lord Churchill, răs­punzând felicitărilor transmise de ministrul de marină japonez, în numele marinei Mikadoului, pentru victoriile repurtate de flota engleză la Falkland, a a­­firmat că acest succes se dato­rează și cooperațiunei japoneze. Dacă năvile germane nu ar fi fost scufundate de vasele engle­ze, ele ar fi fost scufundate de japonezi și de australieni, cari sunt gata săă conlucreze cu Ma­rea Britanie după planul ce s’a întocmit de acord. (A. T. l.) S­ituatia în Flandra Roma, 30 (sosită 1 Dec.) . Se telegrafiază din Pans că fie­ aceste zile din urmă germanii au bombardat cu mare putere Lampernisse, Coxgde, Oest-Dun­­kerque, Farnes. In general, ac­țiunile desfășurate de germani pe linia Yser-ului au ținut înc­lin timp. Aceasta ar arăta că pe acest sector germanii nu vor să facă mari sforțări. Am anunțat acum câteva zile că numeroase contingente ger­mane au fost retrase de pe linia meridională din Belgia ca să fie trimise în­spre nord. Se a­­fla­ acuma că aceste trupe au fost înșirate deachingu­l orașelor belgiene de pe coastă cari pre­cum se știe sunt ocupate de gar­nizoane germane. In adevăr flota engleză a bom­bardat de mai multe ori, în ul­­timile zile, aceste localități de pe țărmul Mărei și mai ales Zeebrugge,­ care părea menit să devie baza navală pentru arma­ta imperială. Această neaștep­tată activitate a flotei engleze a atras atenția statului major german, care a crezut că ea pre­vestește o debarcare de trupe engleze, poate chiar debarcarea celor 50 de mii de canadieni ca­re au sosit de curând în Anglia. De aceea, trebuința de a se tri­mite mumai­decât în zona astfel amenințată noui întăriri de tru­pe. Bănuiala statului major ger­man se bizuia și pe faptul că guvernul britanic a rechiziționat toate vapoarele comerciale care fac curse între Belgia și Olanda. (A. T. 1.) Mahomedanii din Albania proclamă răz­­boiul sfânt Berlin. 1 Decembrie. — Se te­­legrafiază din Scutari, că mai multe triburi de mahomedani din nordul Albaniei, au procla­mat războiul sfânt in contra Ser­biei și Muntenegrului. (W. B.) Ce rost au noile măsuri militare in Italia Roma, 30 (sosită 1 Dec.) — Ziarul „Stampa’« comentează astfel deschiderea noilor credite pentru armamente și suspenda­rea limitei de vârstă pentru of­țeri: aceste măsuri, de­sigur, nu arată că va fi război. Dar nu e mai puțin adevărat că dacă si­tuația, după vederile guvernu­lui, s’ar înfățișa în așa fel în­cât ar înlătura orice putință a unei intervenții armate din par­tea Italiei, guvernul n’ar fi adop­tat unele măsuri cui caracter ex­cepțional ca cele ce sa luat as­tăzi. (A. T. I.) JODI 4 DECEMBRIE 1914 Sârbii au reocupat Belgradul rus. 1 Dec. (sosită 2), ora 9 seara. Depeșă urgentă -Trupele sârbești, după niște lupte violente, au reintrat in Belpd. (Biroul Presei) NIȘ, 1 Decembrie, ora 11 jum. seara.—Comuni­­cațiunile prin cale ferată între Salonic și Niș sunt restabilite. (Biroul Presei) » _ mu­ffii­­ [UNK] dUlWi Austria nu va încheia pace separată cu Serbia Viena. 2. — Din ziarele sosite din străinătate se vede că acum câtva timp s’a răspândit știrea că Austro-Ungaria prin mijloci­rea unui stat balcanic ar fi fon­dat pe Serbia dacă ar fi dispusă a încheia o pace separată cu mo­narhia. Suntem autorizați a de­clara că nici un cuvânt nu este adevărat din această știre. (K.B.) Englezii și francezii admiră vitejia sârbilor Londra, 1 (sosită 2).­— Ziarul „Observer“ zice intr’­un articol : Niciodată n’a fost ceva așa de patetic în acest conflict mondial cu victoria extraordinară repur­tată de Serbia în momentul în care ea părea perdută și sleită. Amicii libertății sunt acum plini de speranță în triumful care va permite Serbiei să onoreze uni­rea rasei ei. Sârbii au probat că sunt demni de cel mai mare viitor, care de­sigur le este rezervat. Credem și avem încredere că a­­ceastă victorie va avea un rezul­tat indirect foarte important nu­ numai pentru sârbi, ci și pentru națiunea vecină, Grecia, care In totdauna s’a arătat omică cre­dincioasă a Serbiei. (Reuter). * Paris. 2.— „Le Temps“ scrie: Serbia a dat o nouă probă că este o țară de eroi care nu voește să fie înfrântă. Ca și Belgia, mum­ea întreagă o admiră. (Havas). Cruzimile comise de austriaci în Niș. 2.— După rapoartele au­tentice, inamicul înainte de a se retrage s’a purtat și de astă­­dată in satele și orașele ocupate temporar ca un cuceritor incult distrugând bunurile locuitorilor. De astădată iarăși au comis vio­lări, locuitorii pașnici au fost pri duși în captivitate ori uciși. Pretutindeni pe unde a trecut i­­namicul sau pe unde a stat a lă­sat urme. Situația e îngrozitoare la Va­­liavo. Avem informațiunile urmă­toare până în prezent despre cruzimile comise: Au fost uciși Milorad Milickovici, fost primar al comunei Gadina Luka ; Liu­­bomir Misalovici, iarăși fost pri­mar în același sat. Paunovici și Raiko Markovici din Baharia și Vicentie Sreddojevici au fost străpunși cu baioneta. Tot așa Ștefan Mihailovici din Totonn, Doi și Svetozar Lukici, primar din Daniel, arondismentul Ka­laimra. In arondismentul Podgorski s’au găsit uciși Lavrisovicika Jablina, un bătrân și o bătrână sub podul râului Stenovaț, două femei lângă Begove Vode, un băiat de 15—16 ani pe Madjar­ ska Brdo și Kika , un țăran și un soldat, ale căror cadavre erau­ puțin arse ; o fată de 13—14 ani, copii de 6—7 ani, două bătrâne, un țăran și un soldat. (Biurouli Presei). , »• • •«­ Vas de râzboiu turcesc scufundat de un submarin englez Londra, I (sosită 2)••Oficieri. — Eri­strbm­ari­­nul „K­. 11“ a intrat în Dardanele și scu­fun­­dându-se, cu toate greutățile prezentate de curentul de apă, sub cinci rânduri de mine, a­ isbutit să scufunde vasul d­e război turcesc Messadieh care păzea câmpul minelor. Deși urmărit de torpiloare și de focul tunurilor, submarinul s'a întors nevătămat, după ce cu această ocaziune stătuse O ore sub apă. Vasul Messudieh, când a fost văzut, cea din urmă­ oară, se scufunda prin pupă. (Reuter), Românii refugiați din Ungaria Comarnic, 1 Decem­biie 1914 De la un timp încoace nu e noapte lăsată de la D-zeu în care pe potecile înzăpezite ale munților să, nu pătrundă, pe fu­riș în „țară“, numeroase cete de bărbați, maturi și bătrâni (căci flăcăi n’au mai rămas), fugiți de dincolo de urgiile autorități­lor civile și militare ungurești. Ori când mă aflam in trenul de Arad pentru București am în­tâlnit 7 gospodari din Săliștea intrați în țară prin poteci dos­nice nu departe de Predal. E­­rau escortați de un jandarm ru­ral de ai noștri și care-i ducea la prefectură la Ploești.­­­­ Oameni în vârstă de 47—50 ani, spuneau ei, au fugit de din­colo lăsându-­și avutul lor în mâinile maghiarilor, numai ca să­ scape de torturile ungurești. Afirmau că nu departe este ziua când toate naționalitățile din A­­ustria se vor răscula, ne mai putând suferi cruzimea maghia­rilor“. Mărirea flotei americane Washington, 1 Decembrie.­­ Raportul anual al secretarului de stat la marină propune cons­truirea a două Dreadnoughtart 6 contratorpiloare și cel puțin 8 submersibile, printre carianul mare, precum și o canonieră. (A. R.) Incidentele de frontieră greco-Bulgară Atena, 1 Decembrie,­­ Guver­nul bulgar a primit propunerea greacă privind formarea unei comisiuni mixte oficiale spre a examina cauzele ultimelor inci­dente de frontieră. (Agenția o­­rientală). Caillanx in Brazilia Rio de Janeiro, 1 Decembrie.—., Președintele Braziliei a primit ve­d­ l C­o, in­ auz. .3. fi).

Next