Universul, februarie 1915 (Anul 33, nr. 31-57)
1915-02-01 / nr. 31
SITUATIUNEA STRATEGICA ACTUALA A BELIGERANȚILOR de generalei CRAISiCEANO. „Journal de Genéve“, în anul dela 3 Februarie, studiază operațiunile de războiu și deduce situatiunea strategrică actuală a beligeranților, în 1915. Constatările și părerile autorului sunt în acord cu acelea ce noi am comunicat deja Academiei române în ședința din Decembrie trecut. „In 1914,—scrie ziarul,—se pare că aliații, separați printr’un vast teritoriu și fără comunicațiuni directe, au avut intențiunea de a lua ofensiva și a o împinge până la întâlnirea lor. Această intențiune reese din invadarea francezilor în Alsacia și Lorena, urmată de ofensiva anglo-francezilor prin Luxemburgul belgian și prin spațiul dintre Menza și Sambre. Din partea opusă, armatele austro-germane au luat ofensiva, manevrând pe linii interioare. Această ofensivă nu a reușit în prima fază a războiului, iar în a doua fază ea s’a schimbat în o contraofensivă pe cele două fronturi. In a treia fază, blocul austro-german a ajuns la o staționare relativă cauzată atât prin slăbirea forțelor, cât și prin rigorile iernei. Cu începutul anului 1915, situatiunea a rămas aproape aceeași, iar în viitor este sigur, că ambele grupări adverse vor recurge tot la ofensivă, spre a distruge pe adversar și a-i reduce la mizericordie, după cum au declarat și unii și alții. De partea Aliaților intențiunea unei duble ofensive nu poate fi îndoioasă, din cauza separațiunii absolute a celor două masse luptătoare, anglo-francobelgiană deoparte, și rusă, de cealaltă. Această separațiune nu permite nici o combinațiune de forțe, de exemplu, a reduce forțele pe un front, și a le transporta pe celalt, unde s’ar forma massa ofensivă decizivă. Mijloacele materiale ale aliaților fiind nelimitat, rezultă că ofensiva lor va fi subordonată numai intent unii, iar nu valorii relative a mijloacelor. De partea austro-ereimanilor, chestiunea este mai complexa. Aci se ruine din nou chestiunea eventualităților diverse ale manevrei pe linii interioare și în special aceea a două ofensive simultane și aceea a doua ofensive succesive, cu alegerea în acest caz a frontului primei ofensive. Rezoluțiunea de luat depinde de mijloacele de care se dispune. Acestea par mai limitate decât ale aliaților, dar este sigur, că germanii vor încerca cea mai viguroasă sforțare ofensivă, oriunde vor putea, înainte de a se da învinși". După cum se vede din acest rezumat, „Journal de Genéve" a pus studiul operațiunilor militare și situațiunea strategică a beligeranților de adevăratul teren științific al războiului. Noi, în comunicarea de la Academie, am precizat mai mult in privința ofensivelor armatelor austro-germane, cari manevrează pe linii interioare. Dacă la începutul războiuluiblocul austro-german ar fi avut, un comandament, unic, în loc de dublu sau dacă s’ar fi apreciat mai bine forțele austro-ungurilor față de Rusia, este probabil, că s’ar fi adoptat, manevră a două ofensive succesive, în loc de aceea a două ofensive simultane. In principiu prima manevră este preferabilă celei de a doua, căci cu ea se realizează mai ușor o mare superioritate numerică pe frontul ales pentru prima ofensivă. In alti termeni, noi am emis părerea că poate era preferabil ca ambele armate, germane și austro-ungare, sa ia mai întâi ofensiva contra frontului de apus și apoi să se întoarcă către cel de răsărit. In viitor, credem imposibilă pentru austro-germani eventualitatea a două ofensive succesive contra aliaților. Dacă la începutul războiului, ei n’au putut executa această manevră, cu atât mai puțin o vor putea executa acum când enormele pierderi au redus efectivele și când forțele sunt deja împărțite și angajate în luptă. Nu se rămâne acum decât soluțiunea celor două ofensive simultane, adică, atacul pe fiecare front: occidental și oriental. Pentru aceasta, austro-geranii trebuesc să realizeze o mare superioritate numerică pe fiecare front, în mod aproape simultan. Cum însă mijloacele lor sunt limitate, rezultă că realizarea acestei superiorități este foarte problematică, și cu cât ei se vor uza mai mult în atacurile parțiale în tranșee, cu atât situațiunea va deveni și mai gravă. Această împrejurare explică poate reținerea aliaților și menținerea lor în defensivă, spre a evita pierderile lor proprii și a mări pe acelea ale inamicului, până când va sosi momental ofensivei generale. Repet dar și cu mai multă convingere, că situațiunea strategică a armatelor austro-germane în vederea ofensivei decizive este destul de critică. Dacă totuși vor învinge aceasta va fi o minune, și atunci caleași cauze nu vor mai produce aceleași efecte." CERCUL DE STADII AL PARTIDULUI GOBSER7ATOR .... ... Chestia strâmtorilor — Conferința d-lui M. Săulescu — Pe la jumătatea secolului trecut a apărut o lucrare de mare valoare politică și istorică „Civilizația și marile fluvii istorice", datorită lui Leon Metchaiooff. Autorul este de origină român din Basarabia și după ce arată însemnătatea desvoltării istorice a popoarelor din jurul Tibrului, Eufratului, Nilului, Indului, Gangelui, etc., stabilește teza, că civilizațiile se produc și se desvoltă pe fluvii și la gurile fluviilor. Mai mult încă, autorul acesta prevede o strălucită și originală civilizație poporului stăpân la delta Dunării. Dar însemnătatea acestui principiu călăuzitor a fost înțeles de Ștefan cel Mare, care a stăruit din toate puterile să rămână în stăpânirea Moldovei, Chilia, care însemna Dunărea și Cetatea Albă, care nu putea fi decât libertatea pe Marea Neagră. Grație acestei năzuinți și politici condusă de Domnul moldovean, țara întreagă era într'o situație înfloritoare, ceea ce a determinat clădirea frecventă de biserici și cetăți. Iar după ce cetățile de la gurile Dunării au fost pierdute. Moldova a rămas fără un substrat economic sa-TÎA »w*. A › rlavnit cron-otra* XV« o —rea politică și morală Acelaș lucru a călăuzit și politica Domnitorilor din Valahia. Cu drept cuvânt se întitula Mirea cel Bâtrâ» „domn stăpinitor al ambelor maluri ale Dunării și stăpânitor al Dobrogei“. De la Mircea s’a păstrat un act, care constată punerea taxelor vamale pe vetour, (catifea) și armare. Toate acestea dovedesc însemnătatea comercială a Dunării și de aci urmează izbucnirea sentimentului de îngrijorare, ori da câte ori e vorba de Dunăre. Toată desvoltarea noastră în toate ramurile de activitate este în funcție de Dunăre, — ea însăși independentă de marea Neagră, care implică necesitatea libertății strâmtorilor. Așa se explică grija noastră de a ști, cine sunt, ori vor fi stăpânii strâmtorilor — Bosforului și Dardanelelor. Analizând interesele statelor megieșe la marea Neagră, conferențiarul spune: Rusii, e drept cu nevoie de liberă navigație, au însă posibilitatea și altor rensiții de asemeni. Bulaatrii au avut norocul să iasă la marea Egee. Pe când noi? Studiind statistica exportului general român în 1910, găsim că din totalul de 4479.328 tone exportate, pe uscat au ieșit 280.626 tone, iar restul în proporție de 95 la sută pe mare, prin strâmtori. E clară deci necesitatea strâmtorilor pentru noi și îngrijorarea de un eventual pericol stă în starea de fapt a vecinilor, slăbiciunea Turciei și forța crescândă a Rusiei. Monopolul de altă dată al Turciei asupra mărei Negre s-ar putea să fie transformat într-un monopol rus. Căci dela Petru cel Mare până azi, în Rusia s’a urmărit acest impuls spre strâmtori, de unde occidentul a îndepărtat-o. * E pericolul apropiat? Manifestul Țarului, care-și exprimă țelul, ca marea Neagră să devie o mare rasă; declarațiile lui Safonov și a unui cunoscut istoric rus, arată vădite dorințe de stăpânirea strâmtorilor. Poate, dacă ar fi fost la Dunăre, o mare putere cu autoritate de arbitru, ca la Rin, această problemă nu s'ar fi pus nici la noi sub forma de azi. Poate Cei iîi Titto în CeSbirul sa-1 afia Italia. Pentru moment, suntem amenințați de atot-puternicia unui popor, în fața altuia în declin Regimul strâmtorilor. In virtutea situației sale geografice, Turcia e stăpână pe închiderea strâmtorilor ori de câte ori are nevoi interne, — și ce nevoi n‘are Turcia! Dar dacă ar fi Rusia stăpână? Atunci s‘ar ivi oricând nevoi, care să determine închiderea și deci izolarea noastră, aici la gurile Dunărei și mării Negre. Un regim preferabil pentru Bosfor și Dardanele ar fi acela al canalului Suez. — asigurarea liberii treceri și în timp de pace și în timp de război atât a năvilor de comerț, ca și de război. De asemeni, ar fi preferabilă internaționalizarea strâmtorilor, cu o delegație permanentă a marilor puteri. Iar pentru că noi suntem păzitorii gurilor Dunării, fiind cei mai interesați aei, — ca atare confundându-se interesele tuturor cu ale noastre — s-ar cuveni ca tot noi să fim și gardienii strâmtorilor. " " $. St 9 Situația la Bucovina Rușii sapă șanțuri și construesc tranșee pe linia Mologhia-Sadagura. Cruzimile săvârșite de ruși Se confirmă știrea dată de tuți că trupele rusești pregătindu-se să evacueze Bucovina, se pregătesc în acelaș timp și iau toate măsurile ca să opună trupelor austro-germane a înverșunată rezistența în lupte de tranșee. Pe întinsul front dintre Mendghia și Sadagura, precum și la Storojineț, rușii lucrează aebm cu febrilitate la săparea de șanțuri și la construirea de tranșee. Deocamdată rușii au întărit malul Siretului, unde se așteaptă aci lupte crâncene. * In retragerea lor, trupele rusești se dedau la exces, față de populațiunea austriacă, indiferent de naționalitate. Se zice că la Siret, soldații ruși ar fi împușcat pe doi pașnici locuitori cari priveau la trecerea trupelor. Se semnalează cazuri de jafuri. Ostatecii austriaci din Bucovina sunt transportați în Rusia. Roșii iau măsuri ca populația să părăsească Cernăuții Mamornița. 30 Ianuarie Rușii au terminat lucrările pentru întărirea Cernăuților. Ei se fortifică acum in tranșeele din jurul orașului, unde vor aștepta atacurile austro-germane și de unde vor opune o viguroasă rezistență. Autoritățile militare rusești au huat toate măsurile pentru evacuarea orașului de către populație. Toți cari simpatizează nu rușii încep a părăsi Cernăuții. De asemenea toți lipovenii din Fântâna albă, de lângă Cernăuți, au fost ridicați împreună cu avutul lor și transportați în Rusia. Deocamdată în oraș domnește liniște. Printre ruși se observă o enervare colosală. Suceava, Rădăuți, și Siret reocupate de austriac! Viena. 30. — După informațiunile ziarelor, trupele austromgare au ocupat Suceava, Rădăuți șipirat în Bucovina Ziarele muiata raportează că artileria austro-uragară câștigă superioritate asupra artileriei ruse. Tot așa în defileul Dukla se asigură că rușii ar fi suferit pierderi extraordinar de mari. Chemări timporale Vii ARMATA Ofițerii de rezervă mai jos notați au fost chemați timporar în activitate de serviciu la corpurile și serviciile arătate în dreptul fiecăruia. Pe ziua de 15 ianuarie, căpitanul de rezervă Cornea Scarlat, din divizionul 4 tren, la comp. 2-a subsistență (depozitul Obor). Pe ziua de 1 Febr. 1915 administratorul căpitan Mărculescu Titu, dela corp. 2 armată, la divizia 5a; locot. Moisescu Gh., din reg. 4 Ilfov 21, sta reg. Vasile Lupu 36; sublocot. Rădulescu N. Ion, din reg. 64 inf., în reg. Petru Rareș 39; sublocot. Nicolau I. Mihail din reg. 50 inf., în bat. 7 vânători; sublocot. Enculescu Antipa, din reg. Dolj 1, în reg. Petru Rareș 39; sublocot. Oprescu I. Nicolae din reg. Rovine 26, în reg. Vasile Lupu 36 ; sublocot. Sever Mihail, din reg. 44 inf., in reg. Argeș 4; sublocot Voinescu Boldur, din reg. Matei Basarab 35, în reg. 3 Dâmbovița 22; sublocot. Modreanu D., din reg. Petru Rareș 89, la piiotecnia armatei; sublocot. Mihăescu Ion, din reg. Vâlcea 2; administratorul sublocot Bădulicescu D., de la corp. 1 armați, la corp. 3 armată (depozitul sanitar); administratorul sublocot. Viner Nicolae, de la manutanța centrală a armatei ; actor sublocot. Gheorghiu Gh., dela corp. 5 armată la reg. Roman 14; chemarea timporală în activitate de serviciu a actorului sublocot. de rezervă Stroe Marin, la reg. 63 inf., încetează pe ziua de 1 Febr. 1915, repartizându-se la acelaș regiment. Asistența publică universitară La „Societatea studenților în medicină"*, după propunerea doctorandului Marius Georgescu, s-a înființat o secție numită: Asistența publică universitară, care are de scop ajutorul medical gratuit la locuință pentru orice student de la orice facultate. Asistenta publică universitară își începe activitatea la 1 Februarie 1915. Orice student bolnav ar anunța adresa exactă, la sediul societate! studenților în medicină, palatul Eforiei, va fi vizitat grafizic, de un intern al spitalelor, la nevoie de un medic și în cazuri grave se va interveni pentru internarea în diferite spitale sau sanatorii. Inițiativa a fost primită cu entuziasm de toată lumea universitară, care găsește că adevăratul rol social al studentului e de infăptșit Bijmai pe această cale. PRESA VIENEZA și discuresuU ® din Sumă Viena. 29. — Comentând discursurile din Dumă .JFr mdenblatt" zice. vrei odată pd.ji acum nu s'a defigurat fapte reale de oameni de stat, cu atâta îndrăzneală, decât de d-nii Sosonof și Goremkin. Numai atunci a fost sincer d-l Safonov când a vorbit de viitorul strălucit al Rusiei la Marea Neagă și Iff porțile Constantinopolului. „Neue Freie Presse“ zice: este un lucru comic să vezi uin ministru vastemând asupra militarssmului și violentelor comise contra unor tăvi mici! Ceea ei este mai urât decât toate, este ingratitudinea Rusiei pentru ceticii săi cari după războiul cu Japorii, au făcut cu putință prin mărinimia lor reconsolidarea imperiului ms. Neue Fred Fresse protestează contra instindiei că mișcarea, ukrainama ar fi datorită banilor germani ci amintește câte n'a făcut mi'a rusească printre ukranneni. Cât despre țările neutre, nu e probabil că se va seduce apelul d-lui Safonov de a deveni aliatele Rusiei in acest războiu, când aspirațiile Rusiei sunt posesiunea Constantinopolului și mărci Negre, eventualități de cari se tem, mai mult neutru. „Reichspost“ zice: statele neutre, atât cele de lângă, coastele mării Negre cât și cele de pe coastele Iidrei Mediterane nu au de ce să fie mulțumite de dezvăluirile d-lor Goremkyn și Sa, Soniv, <n:ăldnd adevăratele ținte ale Rusiei; acele state vor ști după aceste declarațiuni să aprecieze la adevărata ei valoare atitudinea Rusiei față de acele state. (K. B.) Viena. 29. — Comentând discursul d-lui Milinkov „Wiener Allgemeine Zeitung" zice: acum se înțelege și pentru ce Turcia s'atai de partea Puterilor centrale și a fost silită la aceasta. După Austro-Ungaria nu a putut tolera întemeierea unei monarhii universale ruse. Turcia trebuie să se opune tendințelor moscovite de expansiune dincolo de mărea de Marmoră venim motive de apărare Personală. Rusia prin actualul războiu nu face decât să continue seria vechilor ci întreprinderi. Astăzi voește să distrugă imperiul otoman pentru a dobândi stăpânirea strâmitorilor. Dar această Intreprindere se deosebește de toate cele anterioare prin faptul că Franța și Anglia nu se mai găsesc potrivnice acestei idei, ci merg munain mână cu Rusia. Niciodașă termien de stat ruși din secolul al 19-lea nu s-ar fi așteptat ca Anglia să întindă mara Rusiei pentru realizarea politicei ei în marea Neagră și că Franța sâ ajute Rusiei să-și întindă influența în marea Mediterană. Sir Grey în loc de a depune toate științele pentru a menține și întări monarhia austro-ungară lut “rată cu o orbire neasemuită pentru a distruge ceea ce marii săi nedecesori au creat Urmașul lui Palmerston și Beaconsfield desalvează tradițiile acestor mari bărbați și face totul pentru a doborî Turcia și a o sili la părăsirea Dardanelelor. (A. R.) PE FRONTUL ORIENTAL Restul luptelor actuale Roma. 29. — Atacurile germane pe linia Bzurei și pe linia Rawker iau o pozițiune, și o intensitate cari întrec toate operațiunile ce s'au desfășurat până acum pe acest front, așa incât cercurile militare din localitate cred că astăzi, armata nrăsească care acum câtea susținea cu convingerea că întreaga presiune a forțelor austro-germane s'ar fi concentrat pe Carpații centrali, spre a se răspunde la înaintarea rușilor înspre Transilvania, acum afirmă că sforțările austro-germanilor, s'ar desfășura în acelaș timp șii Galiția ca si in regiunea de dincolo de Vistula. Corespondentul din Petrograd al ziarului ,,Times" relevează că rușii înaintează prin trecătorile Carpațîlor dealungul întinsului front Dukla-Woszkow și adaogă, că poate cu scops de a răspunde la această operațiune artileria austriacă pe Nida și Dunafeț a reluat bombardările sale cu caracter demonstrativ. Totuși — așa crede criticul sus pomenit — încercarea de a înainta înspre Przemysl a dat greș. Îndârjirea asalturilor germane împotriva liniilor rusești la vest de Varșovia poate să fie explicată cu mai multe motive. Primul motiv este necesitatea din partea germanilor, de a arăta că obțin rezultate folositoare din ocuparea Poloniei occidentale. Dimpotrivă, criticul militar al ziarului,Morning Post " crede că vajnica ofensivă pe Ravika ar fi într'o strânsă legătură cu acțiunea din Carpăți. Cazul amintește că tocmai prin amenințarea schițată asupra Varșoviei germanii au silit de trei ori pe ruși să părăsească pozițiunile ce le cuceriseră în Carpați. (A. T. I.) Comunicat german Berlin. 29. — Comunicat oficial. Pe frontul orientale luptele de la granița Prusiei orientale au continuat ieri cu rezultat pretutindeni favorabil nouă ruși zăpada foarte deasă împiedici mișcarea trupelor noastre, llexhilulul flefinitiv al acestor tip. ' .-“vioVftfA' fi încă cm '■ Pe dreapta Vistulei în Polonia am respins un atac inamic și am făcut câteva sute de prizonieri. Pe stânga Vistulei nimic important. (Wolfsbureau). Lupfess «als Petrograd. 29. — In ziua de 26 torpiloarele noastre de pe Marea Neagră au bombandat trei baterii inamice la Trebizunda și au distrus două noduri în regiunea Platana și un al treilea la vest de Riza. In cursul acestor operațiuni au scufundat mai mult de 59 bărci și caice inamice. Chestnik. Vasele capturate aduc foloase Angliei Londra, 28 (sosită 29). In ședința Camerei comunelor din 26 a. c., secretarul parlamentar MacNamara a declarat că guvernul nu dă cu chirie vasele inamice internate ci le lasă să navigheze pe comatul guvernului englez. Beneficiul este vărsat oficiului tezaurului. Nu s-a hotărit încă utilizarea fondului format, dar banii nu, vor reveni inamicului. (b. B.) UN INTERESANT DISCURS ASUPRA RAZBOII LUI Roma. 29. —Căpitanul de stat major italian Angelo Gatti, criticul militar al ziarului „Corriere della Sera" a ținut la Milano o însemnată conferință intitulată :,Războiul". In această conferință la care au asistat căpeteniile militare și fruntașii politicei italiene, d. Gatti, printre altele a vorbit de numărul luptătorilor din diferite *—r. ^ jj _ rr GauciOi i Jdu,~ou* udi f/tto/tttt, care are în fiecare an un contingent cam de 500.000 de oameni, poate dispune de 7 milioane 500.000 buni soldați. Rusia socotește cam 1 milion de fiecare contingent și ar putea avea 15 milioane de oameni bine instruiți, dar nu ia în fiecare an decât 500.000, așa că Rusia dispune cam de 9 milioane de oameni, pentru care însă nu are ofițeri îndeajuns și nici serviciile necesare. Franța trebue să aibă cam 2 milioane de oameni în tranșee, și încă atâtea stau gata să-i înlocuiască. Austria a ținut până acum sub arme 2.800.000 și pare că ar mai putea aduna 1.500.000. Anglia a trimis în Europa câteva sute de mii din fiii săi. In total se luptă sau sunt gata de luptă 27 milioane de oameni cât ar constitui populațiunea unui stat mare. La acest număr mai putem adăuga încă 2 milioane de oameni ce stau gata î ntr'o țară pe care toți o avem în inimile noastre, în care principii sunt ostași si toți cetățenii sunt voluntari, într’o țara care dacă ceasul va suna, prin pregătirea nepregetată și luminată se va ridica tare și gata de luptă în numele măreției trecutului său și întru ocrotirea drepturilor sale. (Adoratorul face aluzie la Italia). Ca încheere căpitanul Gatti zice că națiunile in luptă dau exemple minunate de energie, de viață și de sacrificiu ce sunt refurimi, firm urmat: Dacă — zice d-sa — vom fi chemați de Rege, să mergem cu inima deschisă, cu încredere și uniți într'un adno, însuflețiți de memoria strămoșilor noștri, să strigăm, înainte tot înainte! Italia cea veche și cea nouă! (A. T. U a ra scristuirei Eleonora Waerman Roma 29. Se telegrafiază din Londra că vasul german scufundat lângă coastele Patagoniei era piroscarul Eleonora Waermann, una din năvile amiralului Spee. Se crede că această navă nu era armată. In orice caz ea nu poate să fie asemuită cu crucișătorul „Cap Trafalgar“ ,an ,„Kronprinz Wilhelm“ sau „prinț Eitel Friedrich“ pe care se caută acuma flota engleză. (A. T. I.) Lispfen din Belgia și Franța comunicat francez Paris. 29. — Comunicatul din 28. In noaptea de 27 spre 28 am făcut să sară în aer la Laboiselle trei cuptoare de mine și am izbutit a ocupa pâlniile produse de explozii, cu tot contraatacul pe care Tarn respins cu baioneta. In Argonne a avut loc lupte de artilerie și aruncări de bombe de o parte și de alta, mai cu deosebire în regiunea Bolante- Bagatelle. Ultimele știri semnalează un atac foarte violent dar infructuos al germanilor asupra intărirei de la Saint Thérine. In Lorena liziera de est a pădurei Parrot și nordul acestei păduri avantposturile au respins cu ușurință atacul germanilor. O mică acțiune care a fost semnalată în comunicatul de la orele 15 la nord de Manonvudler s-a sfârșit prin urmărirea germanilor de către husarii noștri. Ia Vosges la Fontenelle și la Bandesant un atac inamic a fost ținut în loc. In regiunea Cagny pe Aisne un aviator a distrus un balon de semnalizare inamic. Un avion german a fost doborât lângă Verdun; pilotul, locotenentul Von Hichetin aruncase în Septembrie asupra Parisului bombe și proclamation invitând pe parizieni a se preda. (Havas). Comunicat german Berlin. 29. — Comunicat oficial• Pe teatrul occidental atacul nostru în Argonne ne-a făcut să înaintăm puțin. Am făcut prizonieri și ofițeri și 307 soldați, am luat două mitraliere, și tunuri de calibru mic. In Vosgii centrali și meridionali am avut iarăși câteva mici succese locale. (Wolff bureau). Saltsnul Egiptlui vizitează și răpiți Cairo. 29. — După ce a vizitat pe răniții englezi și indieni sultanul Egiptului, însoțit de miniștri și de generalul comandant al forțelor britanice a făcut o vizită și Celor 136 răniți turci îngrijiți în splendidul spital Thastelaiic. Sultanul a convorbit. 30 minute amical cu numeroși turci, cari s'au arătat foarte măguliți de aceasta. Toți acești turci par foarte mulțumiți și apreciază mult luxul care îi înconjoară în spital. Mai sunt acolo 530 paturi care așteaptă pe răniți turci dacă ar da, ceea ce nu e probabil, un al doilea atac contra canalului de Suez. (Reuter). Presa germană se plânge contra tratamentului germanilor în Africa Berlin. 29. — Ziarele de dimineață publică un raport amănunțit despre răul tratament ce-i îndură germanii în Africa occidentală. Prizonierii făcuți în Camerun au trebuit să ducă ei înșiși în spinare bagajele sau să se înhame la carele unde se puseseră bagajele, iar soldați negri cu baioneta la pușcă loveau cu patul puștilor pe prizonierii germani, cari nu mai puteau înnainta. încă de la începutul războiului toți germanii fuseseră expulzați din Rahomey cu mare brutalitate Când s-a ocupat Duala în Camerun, inamicii coalizați au făcut totul spre a umili adânc pe germani în fața soldaților negri. In Dahomey germanii pot să se plimbe la Portonovo, dar numai însoțiți de soldați negri și trebue să lucreze șapte ore pe un score tropical cu o hrană de batjocură ; sunt întrebuințați în special, sub paza negrilor, la construirea drumurilor, sunt batjocoriți de gardienii lor. Prizonierii duc lipsă de haine, rufărie și chiar căști coloniale. În cauza acestui rău tratament mulți s-au îmbolnăvit, unii au murit Ziarete conchid că acest tratament constitue o palmă civilizației. Dacă măsuri nu vor fi state, guvernul francez va suferi consecințele. (W. B.) Diferite știri Rotcdam, 29. — Companiile de navigațiune olandeze au decis în urma declarațiunei germane a face ca vasele lor să fie ușor de recunoscut, de ambele părți ele vor purta numele lor în litere mari, tablouri mari puse pe bord vor arăta numele și portul de crișne, iar noaptea aceste tablouri vor fi iluminate. (C. B.slaga. 2?, ■— Ministrul de externe anunță că este de dorit ca în decursul războiului, echipagiile vaselor remerciale olandeze ean fanes»’ft în porturile germane să fie lorenite exclusiv din supușii târuor neutre. (C. B.) * Paris, 19. — Doamna Beschaff a fost arestată și condusă la închisoare la Saint Lazare sub învinuirea de complicitate în crima lui Desdruz, (C, B.). „ (L.J ) Scrisoarea unui voluntar român IN ARMATA FRANCEZA I. G Lăcrițeanu, profesor la liceul din T.-Severin, a primit următoarea scrisoare de la un frate al d-sale, care luptă în rândurile armatei franceze ca sergent in reg. 2 : Iubitul meu frate, Am primit scrisoarea ta adresată d-lui Clement, iar azi cea pe care mi-ai adresat-o direct. Lasă, frățioare, nu te necăji că nu se poate să-mi trimiți pachetul de care era vorba, scrisoarea ta valorează cât toate pachetele din lume. La ce ar servi să mănânc, să mă îmbrac, să fumez, sä beau, — dacă n’am căldură în suflet? Și am teribil frig în suflet când aștept zilnic și surtămâni o scrisoare. Fii sigur că în tranșeia rece mocirloasă, numai scrisorile tale și ale Gettei schimbă suferința în fericire, fii sigur că pachetele n’au decât valoarea de a-mi spune că voi nu m’ați uitat,că mă iubiți.* Lasă frate, numai cine a trăit șase luni viata ce am trăit poate înțelege toată valoarea unei iubiri. Foarte adesea, în timpul lungilor nopți de gardă ce am făcut, am privit îndelung și cu tristețe nemărginită, frumoasa și divinatea a păstorilor, gândind că tot această lumină albastră, catifelata, luminează și spăimânătoarele atrocități ale celui mai teribil războiu ce a existat, precum și lucrurile frumoase născute prin pace și inteligență. Câteodată sunt trimis sus pe muntte, de acolo am o priveliște miraculoasă, — dar ce durere sunt trimis ca să supraveghez ca oamenii să sape tranșee ! o mânie rece și teribilă îți intră atunci în suflet și un spirit contra acelora cari și-au bătut astfel joc de sufetul omenesc, dezlănțuind această omorîre de oameni Și ni se pare tuturor că cele mai rele suferințe nu ni se vor părea prea tari, dacă vom pedepsi bestiile feroce și sanguinare, care ,au provocat acest măcel. Și cât de departe sunteți voi pe acolo de adevărul celor petrecute pe aici. Ca operă de distrugere, ca și în Belgia, a realizat „Kultur”-a germană și aici 1 Iată, catedrala din Reims, am văzut-o la 4 August întreagă, neatinsă, și nu-ți poți închipui ce delicată bijuterie; acum nu mai există. Aici unde suntem acum, păzim un sat evacuat; suntem mai totdeauna în veghere; din când în când îl traversăm, în patrulare, într’o seară, pe lună plină, patrulând prin sat împreună cu locotenentul meu (un artist pictor care mi-a promis o aquarelă), am putut vedea în amănunțime starea satului. Nici nu îndrăznesc să-ți spun impresia de nebună durere, ce am simțit, în urna celor văzute. Era ceva atroce și totdeodată, teribil de spus, de o frumusețe grandioasă. Și ‘ți jur că nu m’am simțit niciodată mai „om” decât în momentul când privind această spăimântuitoare destrucțiune. roi am putut zice : nu noi am făcut aceasta! Da, frate, «ce ne face să suferim mai mult pe noi soldații e că simțim un imens val de suferință care se ridică, se ridică într’una și fără încetare în jurul întregei populații pe unde trecem. Ruine, morminte, dărâmături hidoase, cadavre la orice pas, pretutindeni. Alaltăeri, la un francez mort s'a găsit o scrisoare de la mama lui, o bretonă.Ea îi scria: „micul meu, scumpul „meu copil, gândește-te la ma„ma ta, dă-i totdeauna noutăți”. Vezi, frate, în mijlocul unui asemenea dezastru, te maturizezi repede și plângând pe alții, uitându-te pe tine te simți devenind mai bun, dar totdeodată, mizerabil de mic și neputincios în fața mărimii răului! Iată, nu știu ce am astă seară, nu rogi scriu. Toată iubirea mea frate, toată, Eugeniu RĂZBOIUL austro-sâră Austriacii vor să năvălească în Serbia prin Adakaleh Vârciorova 29 ian. Aseară austro-ungării au deschis lumina unui reflector așezat pe munții Alamații și au explorat amănunțit vârfurile munților Kozeak, Gevrinul, Piatra Gevrinului versanții acestor munți, șoseaua Techia-Sip și cursul Dunării. Din când în când luminile reflectorului se bifurcau asupra a două pozițiuni deodată, producând două dungi luminoase deasupra locurilor vizate, asemenea celor ce se văd când fulgeră la orizont, cu deosebire că aceste dâre de lumină se mențineau mult timp. E curios, că reflectorul acela își aruncă luminile foarte des și prin cuprinsul gărei locale. Ceva mai mult, caută să exploreze și munții noștri. Explorarea reflectorului începe de pe la orele 7 seara și ține până pe la 11 din noapte. Spre ziuă s’a văzut din nou luminile unui reflector peste coastele munților din interiorul țării noastre. Sârbii au tras de câteva ori cu tunul din două pozițiuni diferite, asupra reflectorului, însă nu au nimerit. Astă seară, la aceeași oră, austriacii au pus iar în funcțiune reflectorul, trăgând totdeodată acolo unde luminau. După unele versiuni, aceste explorări ar avea de scop aflarea pozițiunlor artileriei sârbe, care bombardează sistematic căruțele ce transportă cerealele pe șoseaua Vodița-Orșova- Circulă insă alte svonuri după care se zice că s-ar pregăti o invaziune în Serbia sub adăpostul minunat ce-l oferă ostrovul Adakaleh pentru trupele austro-germane, sosite în mare număr de curând. Și acest din urmă lucru poate fi probabil, căci circulația trenurilor de persoane a încetat iarăși în ultimele zile dincoace de Temișoara, Coresp. Sosirea misiunei engleze În țară Calafat, 29 ianuarie Cu vaporul care face cursa, Prahova-Calafat a sosit azi generalul de stat major englez sir Arthur Paget, însoțit de doui căpitani și două valeți. Cu un vagon special, atașat la trenul de 6 și 40, generalul englez a plecat la București, unde va fi primit în audiență de M. S. Regele. De la București generalul Paget pleacă în Rusia, unde are o misiune specială. Un curios dezertor austriac la Corabia — Să fie un spion? — Corabia, 29 ianuarie. La 27 cor., cu trenul de 9.45 dimineața, a sosit în localitate un individ suspect, care dându-și numele de Costică Ionescu, negustor din Caracal, a tras la hanul Zănogeanu din strada Tudor Vladimirescu. Fiind urmărit de către agentul de siguranță Petre Stângă, seara a fost adus la poliție unde a spus că se numește Ivan Gulinov, că e bulgar, supus austroungar, că este dezertor din armata monarhiei vecine, și că a intrat în țară pe la Vârciorova« La perchiziția ce i s’a făcut, s’a găsit asupra lui un pașaport liberal de consiliarul din Craiova cu data de 15/28 ianuarie a,ca valabil pentru 15 zile. Dar ca dezertor, putea să i sa dea pașaport și, după spusele lui, valabil numai pentru țara noastră? Acest Gulinov vorbește perfect 5 limbi străine și a spus agentului Stângă că a făcut școala comercială superioară din Anvers-Ancheta asupra acestui curios dezertor se face deocamdată la poliție, apoi el re fi trimis siguranței Statului. Numitul declară că a stat prin orașele T.Severin, Craiova, Caracal și venise aici ca să stea câteva zile și în urmă să plece la T.Măgurele. După părerea multora, mai curând ne găsim în fața unui spion decât a unui dezertor. Mile«gis Biazi șiiiii din R.~Sărat 30 Ianuarie Profesorii și, elevii gimnaziului „V. Boerescu“ de aici au serbat azi a 25-a aniversare de la înființarea acestui gimnaziu., Dimineața la orele 10 s-a oficiat un tedleum la catedrală, pentru pomenirea profesorilor, morți. După amiază s'a dat o serbar*re școlară în amfiteatrul gimnaziului. Au asistat profesorii, elevii și un numeros public. D. P. T. Popescu, directorul gimnaziului, a făcut istoricul înființărei acestui șocag de cultură, care a luat ființă la 15 Sept. 1880, în urma stăruinței unui mare număr de cetățeni. Primele cursuri s'au ținut în o cameră a primăriei, cu o singură clasă și având ca profesori pe d-uii: I. C. Mihalcea și Tr. Ionescu, azi decedați. Eu erau plătiți de comună. In 1890 gimnaziul a trecut pa seama statului, la 1892 ga pua piatra fundamentală a aescualului gimnaziu, iar la 1893 s-a fândut inadmizarea. După terminarea serbării, <?> A. Negulescu, căpitan derină, și-a desvoltat conferințe d-sale vorbind despre: Misterele navigației. 9