Universul, iunie 1915 (Anul 33, nr. 149-178)

1915-06-11 / nr. 159

Op­enáCUE STERIAN Vechiu medic al Eforiei [pitalelor Civile SPECIALIST IN HO ALELE SIFILITICI.’. și WTEIMIE Consult, clela 10—12 și 6-8 25, Str. Bibe­seu- Vodă, Telef. 2570 cr. LEONE FRIEDMANN Membru­ al Soc­­ile Dermatologie S și Sifiligrafie din Paris, VINDECA­ RADICAL POALELE DE Pele, par, sifilis și venerice j îndreptarea nasurilor diformate . ÎNGRIJIREA FEȚEI 26131 STa­. DASIPIREAÎV, 21 Intrarea pri Valter Mărăcineanu j Consult­. 8-9, 3-6. Telet. 51132 Clinica venerică. 8RIVĂTOR Medici specialiști fac injecții intrave­n­oase cu NEOSALVARSAN pentru­ SIFILIS AMANDA SÂNGELUI - București, PASAGIUL ROMAN - Telef. 491­9. — Consult. 11­—1 și 5—8 Doctor — Medic comunal al Capitalei — SPECIALIST IN POALELE : DERMATOI-SIFILINICE. S’A STABILIT LA C­ovonna, Pe face-Hotel Gonsultajiin. dels 5—7 p. m. 2804 Br. .MalaLaMi Medic șef al G. F. I. membru titular al Societă­ei de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris.—Fost medic-șef al servi­ciului de boale venerice de la Spitalul Colentina BOALE DE PIELE ȘI SIFILIS Telefon 8-96. Calea Victoriei 118 ELENORAGIA ȘI SIFILISUL ÖNANIA, NEPUTINȚA, ISTERIA, EPILEPSIA și NEURASTENIA consultă autorul „SECRETELOR ȘI VIEȚEI SEXUALE" 3, Strada öUuú, 6­nfiLectic și Chirurg Hector si tie Peîeleu­z No. 5, Strada Gabroveni, Nn. 5 BOALE de FEMEI, COPII șI FACERI. Tratament special al Poalelor­­ de PIELE și SIFILISULUI (lumești) Ord. deta 8—10 dim., 4—1i d. a. 262­5 Boalele lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA‘ Dr. EVI. O. StaîKiato­ioa — BUCUREȘTI — Strada General Plorescu, în (partea dreaptă a spita­lu­lui Colț­ea) Nu intrați până ce au citit­ pe firmă „Sănătatea"' Dr. Sta­­m­atopol, ca să nu fiți induși în eroare. 2842 2458 |ljpp»LIK GH.DUMITRESCU, 5TR.TRIYIP­I­N­E­A­ND­AR ^TELEFONI 5*4/3». TOATA temea PREFABA I CIOGULATA [ Specialități : | € I@©@iafa cu laute PEKES Ciocolata cu pst de portócal ■ s Ciocolata cu alune MKWWin momma AVIATORILOR Ciocolata N­2SEKT de vânzare la toate magazinele tie Colo­niale, delicatese și cofetării din Țară. Pentru d-Rii AGsimW „PORCUL as IST­RET” 2419 I înainte (de a cumpăra Mașini și unelte agricole rog vizitat­ marele depozite “ SAHT M. CAPPON =­­IVMG1ZI si MVCUHEST1 wm No. S 12, BULE­VARDUL FEUDlAAAI), X«. i 12 mst (in fața Oborului de vite) bine asortata cu tot felul de mașini și unelte agricole. Cu fiecare mașină de secerat furnisez 100 klgr. sfoară de Mantila. 21:20 Pulverizatoare originale VERMORES cu preț redus. Singurul depozitar al renumitelor PLUGURI MARCA se v. m. m mina desfacerea produselor de pe Domeniile NICOLAE G. GANTAGUZINS Calea Moșilor No. 50, colț cu Strada Sf. Vineri No. 1 VINERI DE Piu­a CALITATE din viile de la «DEALUL MARE» jud­. Prahiova PREȚURI FOARTE REMISE COMENZILE SE PRIMESC și PRIN TELEFON No. 7­51 și SE EXECUTA PROMPT la DOMICILIU ||| ___________________________________________________ 2671 m­­­ | MARAȘEȘTI Flirt.. — Duminică noapte s’a furat de către necunoscuți un număr însemnat de păsări de la mecanicul Vasile Ionescu și di­ferite obiecte de bucătărie de la supraveghetorul Nic­u. Kerveles­en, ambii de la fabrica de pro­duse chimice. Prinderea unui spărgător. -­­Eri­cim. a fost prins de poliție în gara locală, vestitul spărgă­tor din Tecuci, Apostol Hâncu, care dezertând din armată, a co­mis 11 spargeri în Tecuci, închis în arestul poliției, nu­mitul spărgător a încercat să evadeze. Hoți prinși.­­ Din sala de aș­teptare clasa II-a a stației Mă­­rășești, furându-se călătorului Gheorghe Mitrofan un geaman­tan cu mai multe lucruri de va­loare, autorii furtului au fost prinși imediat de poliție. Ei sunt Gheorghe Bucșanu, Tacovache Chiticaru și Pandele­a Catrinei. Asupra lor s-au găsit toate lucrurile furate. ROȘI­ORBI DE V­EDE Lipsa de mărfuri din gară.­­ Denunțându-se că magazinerul Iancu Marinescu, din gara lo­cală, ar înstrăina mărfuri și fă­­cându-se un control, s-a găsit o lipsă de mărfuri de 2000 lei. Fiind­­­­ cercetat magazinerul menționat/ neagă orice amestec și cere să i se dea răgaz a depu­ne suma ce lipsește. Poliția cercetează cu stăruință spre a afla presupușii cumpără­tori ai mărfurilor lipsă. FOCȘANI8 Furt prin spargere. — In lipsa de acasă a mecanicului­­ Mihail Șefel, din serviciul fabricei Ti­­șița, niște făcători de rele s-au introdus prin spargere în lo­cuință, furându-i suma de 1000 de lei. Furt în tren. — In seara de 6—7 Iunie în trenul n­ rul 27, în­­­tre stațiile Tecuciu-Mărășești pă­rintelui Pan­telimon Romanescu, din Focșani, i-a dispărut din buzunar un portmoneu î­n care se găseau 2 mărci de aur, un bi­let de banca,­ de 100 lei și ar­gint de 20 lei. Autorul acestui furt se bănue­­ște că ar fi un țigan care se afli prin vagoane. ȘTIRI UKIV fARA. Dela cros'espierscierș'tii noștri — Prin BUZĂU Crimă. — Duminică pe la o­­rele 8 seara, locuitorul Dima Popescu, din Tohani, a fost tă­iat în piept cu cuțitul de consă­tenii săi Vasile Deșcă și Ion Ma­rin. Victima, în stare gravă, a fost internată în spitalul din Mi­­zil. Criminalii au fost arestați. Dezertori din Austria. — Au fost înaintați poliției 5 dezer­tori români, din armata aus­triacă. Poliția a luat măsuri spre a fi plasați în diferite ser­vicii. Gi(LAFAT împușcat din greșeală. —­­Tu­­cându-se cu un revolver, copilul Pătru G. Ioan Mladei), din Gh­i­­dici, în etate de 8 ani, a împuș­cat din greșeală pe copilul Oprea Ion Balea Buzatu, de 9 ani. Recolta. — In urma unei ma< ne­căzute acum câteva zile, 50 la sută din recolta grâului din ju­rul Calafatului­ e­măr­it­a. Po­rumbul se prezintă bine, de ase­meneaa, și viile, împușcată din greșeală. — Co­pilul Nicolae Jipa, din Hângu­­lești, umblând cu o pușcă încăr­cată, in lipsa părinților, a împuș­cat din greșeală pe sora sa Arte­­miza, de 7 ani, care era în fața lui. Copila a murit după câteva minute. Vizita. — Luni a fost în ora­șul nostru d. P. Gârboviceanu, administratorul­ Casei Bisericei. Tot Luni a venit aci d. Mur­­g­oci-Munteanu, profesor univer­sitar. D-s. a plecat cu d. primar Nica și ajutorul Iancu Mihăes­­cu la isvoarele de apă de la Ră­­ducești, de unde e alimentat o­­rașul. E vorba să se facă noni captări în acea regiune, canti­tatea actuală din acele isvoare fiind insuficientă pentru îndes­tularea cetățenilor, unde se găsea trecut sub numele­­ de Trifan Vitan. In conformitate cu cererea poliției Tg.­Jiu, el a fost trimis în orașul nostru,spre a se face­ cercetările necesare.. El a fost depus în arestul po­­liției. Muribund. — Un bătrân anu­me Ion Tarban, a fost găsit în stare muribundă sub un șopron din târgul de săptămână. Din ordinul d-lui Vaideianu, polițaiul orașului, muribundul a fost in­ternat în spitalul județean. Ordonanță. — S’a dat o or­donanță prin care se arată orele la care urmează a fi închise pe viitor toate localurile publice, astfel: restaurantele pot fi des­chise până la 11 noaptea, beră­riile până la orele 2, iar berăria din str. Buzești­ până la orele 3 noaptea. Numire. — D. Al. Plopșoreanu a fost numit subcomisar pe lângă poliția orașului nostru. Furt. — Locuitorul Gh. Vasi­­lescu din Să­cel a reclamat auto­rităților că în noaptea de 6—7 c. Ion C. Țuțurigă, din aceiași co­mună s-a introdus prin clici false în pivnița sa de unde a fu­rat mai multe lucruri și câțiva decalitri de țuică. BAC­AU Accidente. — Locuitorul Gh­e­­orghe Mormoloc, din Păncaști pe când curăța o armă care era încărcată, din imprudență arma, luând foc si a descărcat asupra nevestei sale Maranda, lovind-o în abdomen. Starea ei nu este tocmai gravă. S-a internat în spitalul din Părincea. — Locuitorul lordache Ionițl Luca, din com. Poduri, voind a traversa linia ferată la rampa din dreptul satului Vâslești, a fost lovit de trenul n­rul 421 care mergea de la Comănești la Moinești. Pacientul în stare gravă a fost internat în spitalul din Moinești. Furt.­­ Prin scoaterea unei ferestre de la ca­sa locuitorului Ioan Munteanu, din comuna­ Ră­cătău, necunoscuți făcători de rele ș‘au introdus înăuntru’ de unde au furat mai multe lucruri casnice. PAȘCANI Crimă. — Femeia Anica Axin­­te, din satul Găsteș i- a da­t mai multe lovituri cu o sapă vecinu­lui său Ion Popa din cauză că o vacă a acestuia intrase în gră­dină. Victima se află pe moarte, iar criminala arestată. Dezertori­­ austriaci...— Luni au trecut prin localitate cu trenul de Burdujeni 5 dezertori aus­­triaci, trimiși la­ tabăra de la Șh­pete. CAL­AR­AȘI Abundență de pește. — Sunt aproape 10 ani de când Călăra­șii i-a fost atât de abundent in­­ pește ca acum. Volnic se pes­­cueșt­e la measă intre 25 — 30.000 kgf. numai crap. Și e d­e remar­­cat că această specia de pește e una din cele mai alese din tară. O măsură grabnică traduc lua­tă de ministerul domeniilor spre a fi distribuit in tară; contra­riu va fi expus stricăciunei. Luni biroul voinsărei a dat te­­legrame în toată țara și­ se aș­teaptă comenzile, — cari vor fi pe deplin satisfăcute. Crima din Dichiseni. — Guar­dul câmpean Tudor C. Nica, din Dichiseni, voind să ducă Luni niște vite ale locuitorului Nico­lae Petre Enciu, la oborul co­munal, a fost întâmpinat de a­­cesta în drum și oprit a-i închi­de vitele. Luându-se la ceartă și apoi la bătae, guardul Nica s-a repezit asupra adversarului său împlântându-i un cuțit în abdo­men, și apoi cu un ciomag i-a dat și o lovitură în cap, lăsân­­du-l jos în nesimțire. Niște trecători­ atrași de țipe­tele victimei, au ridicat-o și tran­sportat-o cu o căruță la spitalul din Călărași, însă pe drum a în­cetat din viață, înecați.­­­ Doi copii Nicolae Maga, de 8 ani, și Gheorghe Ion Rusen, de 7 ani, din Făcăeni, scăldându-se Luni în Borcea, s-au înecat. Cadavrele au fost pescuite. Sinucidere.­­ Constantin An­gliei, de 60 ani, din Tân­durei, su­ferind de aproape 3 ani de alie­nare mintală s-a sinucis Luni dimineață prin strangulare în­­tr'un grajd. MIZIL înjunghiere. — Duminică sea­ra comerciantul Gheorghe Popes­cu din comuna Gura Vadului a fost înjunghiat în partea dreaptă a pieptului cu un cuțit de către vierul Marin al Despei în compli­citate cu Ion I. Marin zis Cio­­banu. Ambii după ce băuseră în­ cârciuma lui G. Popescu, au voit să plece fără să plătească, acesta opunându-se, a primit o lovitură de cuțit. Starea victimei nu-i gra­vă. T.­MAGURELE Condamnată pentru ultraj. — D-na Ana Gănescu, proprietară din Mih­ăești (OH), a fost judeca­tă după legea micului parchet și condamnată de judecătoria ocolu­lui local la 15 zile închisoare, cu apel, pentru că într’una din zile a ultragiat pe d. procuror Stoica, în chiar cabinetul d-salo. Răniră gravă. — Gheorghe J­. Dina din Urlueni, surprinzând pe Gheorghe Dumitru furând niște fructe din grădina sa, a tras cu o armă asupra lui și l’a rănit de­stul de grav. Victima a fost tri­­measă spitalului Pitești. Diverse. — Luni s’a găsit ca­davrul hamalului, care, după cum am comunicat, s’a înecat în Du­năre fie când se scălda. JOUI, II IUNIE 1915 CERNAVODA Escu­rsiune.­­ Un număr de 22 elevi absolvenți ai școalei­ de conductori, d­e lucrări publice din­ București au sosit luni dimi­neața în orașul nostru fiin­d în­soțiți de doi profesori. De dimineață au vizitat sta­țiunea de pompare a apei pen­tru Constanța la­ punctul Ilinog, au vizitat ruinile vechi cetăți Axiopolis. La orele 8 dim. li s’a servit ca­fea la soc. de petrol, Colombia, precum și dejunul. Au vizitat a­­ceastă rafinerie fiind întâmpinați de d. dr. Roșeanu directorul fa­bricei. Au mai vizitat fabrica de ciment și var hidraulic unde li s’au dat explicatiunile referitoare la fabricația produselor de mai sus de către d. Raymond Fla­mand, directorul teh­nic al fa­bricei și d. I. Grobnic chimist. Escursioniștii au părăsit­­ pre­șul, luând trenul de 12 pentru Constanța. CARACAL Avort din bătaie. — Femeia Catalina Al. Ivănuși din Moldo­veni, în urma unei grave­ bătăi suferite de la consăteanul Petre P. Voinea cu care se certase pen­tru pământ, a avortat un copil de sex femonin. Spânzurat. —­ Soldatul Mitru Dumitru din Vârtina, care face parte din bat. 1 pionieri (Bu­curești), venind în permisie , a­­casă pentru, câteva zile, nu s'a mai prezentat la batalion. Fiind dat dezertor, s'a spânzurat. T £ L»ISSJ Incendiu. — In noaptea de 6 cor un incendiu s’a declarat la locuința lui Ton C. Gâlcescu din Serada, arzând cu desăvârșire un șopron, un grajd, 11 buti le­gate în cercuri de fier, două ca­zane de aramă, 800 kgr, ovăz, vite, pasări, etc. Focul a luat naștere din neglijența fe­rarului Al. Ciuculescu, care lucrase în ziua precedentă sub acel șopron, unde își avea instalare ,țoalele. Pagubele trec de 3000 lei. Un străin suspect. — Acum o lună a venit de peste munți in orașul nostru un tânăr transil­vănean, care s'a dat sub numele de Ion Trifan și care a fost pla­sat prin intermediul poliției în serviciul d-lui Niță Rebedea. In acest timp, el a comis mai multe furturi și într'o bună zi a dispărut din Tg.­Jiu­ în tovără­șia unei servitoare. Anunțându­­se polițiile din țară, acest indi­vid a fost găsit în București, GIURGIU 8 Iunie. Un nou transport sanitar pen­tru Constantinopol,— Eri, a sosit în portul Itamadan, pentru tran­sit, un nou transport de 30 vagoa­ne germane, cu material­­ sanitar și mai multe chesoane și bucătării de campanie, pentru a fi trimise la Constantinopol. Pe toate aceste obiecte se ob­servă în mod vizibili semiluna o­­tomană. Azi a început transportul lor cu șlepurile la­ Rusciuk. Diverse.­Azi cu vaporul de 4 d. a. au sosit în port d. 1 Petro­­nius, consul rus în Albania, înso­țit de arhimandritul Sergius, preo­tul capelei ruse din Atena. Ambii merg direct spre Petro­grad. Extrădarea asasinilor lui Galatzatos Brăila, 8 Iunie ' Ministerul de Justiție a fost a­­nunțat oficial că asasinii bătrâ­nului Nicoli Galiatzatos vor fi a­­duși în țară în cursul săptămânii acesteia. Asasinii, aflați până acum în închisoarea din Ismail au fost porniți spre Petrograd sub o pu­ternică escortă. Asasinii vor fi a­­duși în țară prin Ungheni. 4H« RUCAR Escursiune. — Duminică a so­sit în Rucăr școala profesională din Târgoviște, însoțită de școa­la profesională din Câmpulung și au vizitat Rucărul- podul Dâmboviței și Dâmbovicioara. T..SEVERINU Cadavru găsit. — Pe șoseaua Negoești-Padeș s'a găsit cada­vrul unei cerșetoare. Se fac cer­cetări pentru stabilirea Identi­tatea Crimă.­­ Notarul Pavel Sto­­ian, din Siliștea, a fost­ împușcat de N. G. Grigore, din aceeași co­mună. La mijloc e un act de răz­bunare. Victima în stare gravă a fost internată în spitalul com­. Balta. — iî­r­in telefon PLOEȘTI 8 Iunie. Goîstraliande de răzb­oi confiscate Se știe că la vama din Pre­deal au fost confiscate 10 va­goane declarate că conțin tu­buri de beton armat. Căpitanul Paraschivescu din artilerie însărcinat de minis­terul de războiu, a procedat azi la­ demontarea acelor tu­buri în care s'au găsit obuze și alte materii explozibile. Vama Predeal făcând cu­noscut că acum câteva zile au trecut alte 8 vagoane tot cu asemenea tuburi, ministerul dând ordine, acele vagoane au fost descoperite la Bazar­­gic, de unde urmau să fie trecute în Bulgaria. Și aceste vagoane au fost reținute, ur­mând c­a tuburile, să fie de­montate. Diverse Aseară s'a declarat un incen­diu la cazarma lucrătorilor de la fabrica­­,Teleajen" a soc. „Ro­­mânia­ americană“. Focul a Pro­venit de la o mașină de gătit și a fost stins de personalul fa­­­­bricei. — Astăzi a funcționat în ora­­­­șul nostru com­isiunea pentru re­­­­chiziționarea automobilelor. — Astăzi a fost arestat Ale­xandru Mincescu acuzat că a violat o copilă. -------*­­C&­ *­ •SLesk»TM---------------------­ ®i­cii sași al feciorilor și coilior normale Ministerul instrucțiunii publi­­blice, sesizat de lipsurile con­statate în funcționarea școlilor normale Și în situațiunea corpu­lui didactic al acestor școli, a ho­tărât să ia măsuri în urma că­rora această importantă ramură, de învățământ să­ dea roadele cari se așteaptă de la ea. In acest scop, s-a dispus convo­carea unui congres al tuturor directorilor de școli normale. Congresul va discuta asupra ur­mătoarelor chestiuni: r­ecru­tarea corpu­­lui di­­dac li­­ al școlilor normale; localurile de școală și materialul didactic; mi­­litarizarea școlilor normale; cir­culara ministerului relativă la educațiunea din școlile normale; anii de studiu; și programele a a­cestor școli, în legătură cu mi­­litarizarea; chestiuni, generale cari s'ar m­ai putea ridica in le­gătură cu școala normală. Congresul directorilor e­e școli normale din țară se va ține în zilele de 21 și 22 Iunie a. c. ai Amei­,»leier Poplare" ! al Călătoriilor Anul XV, a­rul 23, liera S­ala curantei, ara următorul sumar: Creșterea vieumilor de mătase de C. Hogaș ; Activitatea soarelui de Z. Ro­­setti-Bălănescu; O exploatație agricolă în 1850; Pe drumuri de V. A.; Călcâiul conductorilor de L. Smetzan ; Avicultură de N. Abramescu; Forțele și razele necunoscute de sir William Crookes; Explozivele în războiul mo­dern de Eugen Turpin ; întrebuințarea mierei de Petre A. Popescu ; Calculul lesnicios pentru gă­sirea zilei săptămânei a oricărei peoci de D. Calude; Radiarea și constituirea soare­lui de Evante Arrhenius ; Cu submarinul la atac de B. B. Delamare ; Fabricarea diamantului arti­ficial de E. de Boismein ; Rubrica cititorilor = întrebări și răspunsuri, etc. În bani numărul în pagini limitat le­giii pentru România Roma. 8— Se află din Salonic că vaporul „București“ sub pa­vilion românesc, a descărcat în port vreo 20 aeroplane și muni­­țiuni de războiu pentru Româ­nia. (A. X.­I.) Mersa­ tifosului te Serbia Roma. 8. — Epidemia de­­ tifos în Serbia continuă să facă mari ravagii printre populațiune. Este adevărat că cifra victimelor printre oamenii în vârstă a mai scăzut puțin, dar numărul victi­melor printre populațiuneu târâ­rii din potrivă a crescut. Ceea ce este de remarcat, este faptul că epidemia s'a întins și la copii. (A. T. I.). 'â ăi o di esica é '«si esili! IK B08E88E4-KOVA SIUSTRA 7 Iunie Omor prin imprudență Eri, pe teritoriul comunei Babuc s'a întâmplat o mare ne­norocire. Pe când Milviu 1*. M­ihnel, în etate de 14 ani, se sforța să f­ie un spin mare, alt bucțan , fie aceeași etate, anume Ivan Ilie i-a dat brânci făcân­­dui să cadă peste cuțit, care i s-a înfipt în abdomen. Adus de urgență în Silistra, a încetat din viața, căci rana produsă de cu­țit, a pătruns adânc, distrugând vreun organ principal. [). procuror a deschis acțiune publică contra lui Utu Ivari, pen­tru omor prin imprudență. BAZA­RG­IC Bioamie în­riune 8 Iunie Azi tribunalul Galiacra a con­firmat mandatul de are­start emis contra lui Scârbu­ Eni Va­sile funcționar la pescăriile sta­tului din Brăila. Numitul este acuzat că fiind căsătorit în 1397 in Macin cu femeia Maria I. Dobre din­ care căsătorie a avut și cinci copii, a părăsit’o apoi venind în Ghicur Suruciuc ca pă­durar și s‘a căsătorit cu fata E­­­ E caterina Ion Zaharia în 1914, fără ca prima căsătorie să fi fost desfăcută Cu trenul de il dim, au sosit în localitate elevii seminarului musulman din Medgidia sub conducerea d-lui A. Alecu, di­rectorul seminarului și profe­sorii Hal­il Hagi Mustafa, Meh­­med Sabri, A. Avram, A. Arse­­nescu și dr. Ibriam Tecum. Iu gară au fost întâmpinați de muf­tiul județului și de toți notabilii turci din localitate. După ce au vizitat orașul și monumentul generalului Zaimerman au luat masa la localitatea numită Cazi- Baba. Astăzi escursionistii vor pleca la Balce și Cavarna spre a vi­zita și aceste două orașe. Cai i­azu­iți Asupra satului Kheci-Deresi, comuna Hardali, lăsându-se o furtună cu manifestatiuni elec­trice, au fost trăzniti la margi­nea satului cinci cai care au murit pe loc Funcționar mare ci Petre Abrudovici secretarul co­munei Aiorman, după ce a co­mis niște falsuri și escrocherii, înșelând mai mulți locuitori și falsificând mai multe acte între care și două bilete de identitate­, a dispărut din comună. Pruscuciera. Fata Tudora Dumitru Petcu, din satul Teche, dând naștere in­ ziua de 5 Februarie unui copil de sex femenin Ta omorît. De­­nuntându-se acum cazul șefului postului de jandarmi Teche și cercetându-se faptul, a descope­rit crima, găsind și corpul copi­lului omorît îngropat în curtea caselor. Criminala mamă a fost ares­tată și trimisă parchetului. Călcat de tren Lipovanul Potap Vasilievici, din Sarichioi (Tulcea) pe când voia să traverseze cu căruța li­nia ferată în dreptul cantonului Ghelengic-­Ceair Karman, a fost surprins de trenul de persoane n­rul 433 care venea spre Bazar­­gic. Căruța a fost­ sfărâmată, iar lipovanul rănit ușor la cap și picioare. -------. O' - Reple Italiei in teritoriile ocu­pri­s Roma, 8.—Regele Victor Ema­nuel a vizitat Grado, precum și alte localități din teritoriile o­­cupate și a fost primit cu mari ovațiuni de către populațiunea care a considerat sosirea regelui ca o mare sărbătorire. (A. T. î.) FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL" Mm roman criminal PARTEA A DOUA CAI». „ Mortul e viu ?— Pardon, domnule, încă două cuvinte, — reluă cu vioi­ciune grefierul, — câteva des­lușiri de ordin pur informa­tiv. „Era însurat defunctul?“ — Da. ■— Avea copii? — Un băiat numai. — Mi-ați putea da adresa văduvei și a fiului lui Jean Veroneanu? — Aceea a sărmanei mele , v’o pot da ușor. Cât despre fiul său, a dispărut de zece ani. — A, da?... Va muzică unde stă doamna Veroneanu?... — Strada Cameliei 11, sub numele de madam Cristescu. — Vă mulțumesc. Cei doi bancheri se retrase­ră, gravi, așa cum se cuvenea în împrejurările acelea triste, și ieșiră în stradă, fără a-și spune o vorbă. Constantin se îndreptă spre podul Șerban-Vodă, unde se urcă în tramvai, urmat de Bă­daliade, care nu-l întrebă de­ocamdată nimic, făcând din prudență. Se coborîră în colțul unde azi se înalță hotelul Princiar, apucată pe Intrarea Zalomit și intrară în grădina Cișmigiu, foarte puțin impresionați de admirabilul peisaj de iarnă ce li se prezintă înaintea ochilor. Bancherul exploră, dintr’o privire, aleele pustii, apucă pe una din ele și, într’un loc un­de se credea neobservat, se opri brusc și se întoarse către complice. — Ce-i cu tine? -- întrebă a­­cesta, di­n ce în ce mai intri­gat de atitudinea misterioasă a lui Constantin. — Nu ghicești? —- Ba da, puțin așa, dar în­­sfârșit, vorbește! — Știi ceva, dragă, eu nu sunt sigur că mortul e Jean. — Aha! Bănuiam eu. Vasă­­zică, nu l’ai recunoscut? — Nu. — De ce ai afirmat atunci că-i el? — Păi fiindcă am chibzuit că-i mai bine­ așa, mai ales în urma îndemnului tău. De fapt, eu nu­­ am văzut de pe­ste zece ani, așa că s’o­u­ schimbat mult. — Firește, mai cu seamă du­pă vilegiatura ce a făcut-o la ocnă, ca pensionar al guver­nului. — Nu făcea glume de as­tea. — He, nu te supăra și tu, o­­dată ce nu-i el. — Drept să spun, n’aș în­drăzni s’o afirm cu siguran­ță. După atâta lipsă și în fața acelui chip umflat, a cărnuri­­lor acelea aproape descom­puse, e foarte ușor să te în­șeli. — Nici vorbă. Cu atât mai mult cu cât ai înțeles pe de­plin rostul observației mele mute și semnului ce ți-am făcut din ochiu. — Da da, ai dreptate. Tre­­bue să fie cadavrul lui Jean, mai ales că și nefericitul a declarat-o el însuși prin rân­durile ce le a lăsat. — Bravo, ai prins perfect situația. Moartea aceasta, con­statată în toată regula, dis­truge orice posibilitate a unui proces de revizuire, îți slu­jește pe deplin interesele. — Da, în momentul de față e absolută nevoe să nu existe nicio îndoială asupra acestui punct. — Nici vorbă. Ai dreptate, amice. Jean Veroneanu e mort... cel puțin legalmente... și frate-său, Costică Veronea­­nu, scumpul meu prieten și asociat, va deveni singurul moștenitor al milioanelor doamnei Mincă. — Dacă, firește, nu se gă­sește Petruș Veroneanu­ fiul răposatului. — Ceea ce e foarte probabil. — In orice caz, moartea oc­nașului, pomenită de toate ziarele, ne poate fi de mare folos chiar acum. — Ei cum? — Dacă fiul lui Jean există și mai ales dacă e în Româ­nia, fără îndoială că va afla din gazete, de moartea tatălui său. Așa fiind, e aproape si­gur că va ieși curând la i­­veală, căci nu se poate să nu știe situația familiei. • — Concluzia asta e foarte justă. — Prin urmare, vom ști un­de să găsim pe acest moște­nitor și am vedea ce soartă trebue să-i rezervăm. Gânde­­ște-te că, dacă n’ar mai exista el, toate milioanele lui Min­că m­ ar reveni fie... adică nouă. — Fără îndoială, toate se în­­lănțue în mod logic, e ceva providențial. ..O să mă ocup dar cu în­mormântarea cuviincioasă a bietului meu frate, evitând totuși, să dau publicității ce­remonia asta penibilă“. — Perfect,­­­ aprobă Rădu­­linde. — Ocupă-te de amănun­tele astea, dragă, în calitate de șef al familiei. Apoi întinzând mâna tova­rășului, fostul samsar, zâm­bind ironic, se îndreptă spre ieșirea din spre piața Valter Mărăcineanu. — Ei drace! — esclamă el, oprindu-se deodată și lovindu­­se pe frunte. — Ge­i? — întrebă Constan­tin, apropiindu-se. — Uite mă gândesc că ceea ce s’a întâmplat nu e tocmai așa de providențial cum cre­dem, ba dimpotrivă. — Ce vrei să zici cu asta? — Uite, dacă înecatul, care ni s’a prezentat drept Jean Veroneanu nu e în realitate frate-tău, însemnează că sunt oameni cari au interes să ne facă s’o credem. — Așa este, — murmură Constantin, izbit de observa­ția aceasta. — Prin urmare, Jean Vero­neanu trebue să existe și e cineva care știe unde este. — Ei drăcia dracului! — Faptul acesta tinde să dovedească în mod indiscuta­bil formarea partidului des­pre care-ți vorbeam acum câ­teva săptămâni. — Da­r foarte posibil. — Observă că, în cazul de față, e o înscenare pregătită cu dibăcie și toate cu scopul de a ne induce special pe noi în eroare. Cadavrul ăsta, a­­vând asupră-i o tabacheră ca­re conține declarația scrisă a lui Jean­ Veroneanu că s’a si­nucis, semnată foarte citeț și menționând trista-i calitate de ocnaș evadat, nu-mi miroase a lucru curat. — Mă sperii! — zise Con­stantin Veroneanu, îngrijat. — E și de ce... Mă gândesc acum dacă e bine să ne lăsăm prinși în cursa ce ni se întin­de sau să retractăm cele afir­mate grefierului Morgei? — De! e cam bucluc! — răs­punse Constantin, a cărui tul­­burare creștea vădit. Dacă e adevărat că sinuciderea frate­lui meu e simulată, ea nu poate fi decât în profitul lui nepotul meu Petruș, fiul lui. — Ce zici, cumnată-ta, fai­moasa madam Cristescu, n’f fi în curent cu chestia asta?­­insinuă Rădulinde. (Va urma)

Next