Universul, noiembrie 1915 (Anul 33, nr. 303-329)

1915-11-26 / nr. 327

OP LMhu­l öiLiíl fieiciu medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10—12 și 6-8 22. Str. Bibescu- Vodă, Telei. 25370 B­­G. I. Zigcni Docent la Pacultate Medic la Spitalele Eforiei BOLI NERVOASE și MINTALE SIFILISUL NERVOS Consult: 5-7. Negustori 38 .___ 3604 V. FI. Odor 2 lei 50 |n tote drogheriile și farmaciile. A apa­rat NOUL CATALOG­ AL SEZONULUI CU vs­. victimele noutăți ll „ARTA COAFURET Lucrări artistice de păr, capilote și transform­ațiun­ fiou, invisible. Cel mai mare, elegant și confortabil Salon de Coafură institut de Beauté ARTICOLE de TOALETE ALESE Str. 6. A. Rosetti 7 (Clemenței) — Telefon 20f94 — 3118 CURS D Csnîabitafi agricslă lilái uuinuguii Manual tem­pteric și practic apro­bat de onor. minister al Cultelor De vânzare la librăriile SOCEC și ALGALAY Prețul 5 lei esemisiar al Dr. LEONE FRIEDMANN a fost asistent al Clinicilor din Berlin i Fiorența I Membru al Soc. de Dermatologie I­isi Si­­li­grafie din Paris, VINDECA [ I ] RADICAL BOALELE DE­­ Fețe, par, sifilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate I INGRIJ­IREA FEȚEI 3659 S ST», CA.tt*‘I.\EA.­U, 21 j Intrarea prin Valter Marib­ineami j Consult. 8-9, 3-6. Telei. 5113in et*. MA&LÄääl Medic șef al G. F. E. membru titular al Societății de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris.—Font medic-șef al servi­ciului de țoale venerice de la Spitalul ColentiniQ EGALE DE PIELE ȘI SIFILIS Consultațiuni între orele 2—5 Telefon 8-96. Calea Victoriei 113 Ore­liscsta Specializat ia Berlin, Paris Boale Lumești, de Piele, Sifilitice, Injecții cu 606 nou. Analiza sângelui după ultimele procedee Strata ©iste flșasîM, 5 In­dosii! Parcului Otetelișeanu Consult. 9-11 a. nr. 3-6. Telei. 11­72. Br. S. LAZAROVICI /Medic dentist de la facultatea din J­ena și Berlin Tratează boale de gură, gingii și dinții cu abcese, — plombe și extracțiuni, fără durere-Dinți artificiali ficși și orice lucrare in cauciuc, aur și pla­tină. executare urgentă. Consult 9—12 și 2—6 Telefon 5012. Dulev. Elisa­beta 9 3461 shhssssss astMBwaaapaaișitegteaaM Polien­etca «mik* București, Caisa Griviței 107 Se vindecă : SIFILISUL, BLENORAGIA și ori­ce boală. R­SJ­ECȚIUNI cu iîrîîi și c­u vaccin ănliblenoragic cabinet: dentar modern Cons. 8 , ia­și 2—8 jum 466!_ Roabste lumești (SIFILITICE) La Foliclinica .SANATATII Bp. ț ¥ ă. §3. Stăm. — BUCUREȘTI Strada General Florescu, No. 9 (partea dreaptă a spitalului Cal­ea) Nu intrați pînă ce nu citiți pe firmă „Sănătatea" Dr. Stamato­pol,ca să nu fiți induși în eroare. ____________ 3499 Sr­.iJ Sii­lASS­ i Specialist de la Paris, în Boale și Operațiuni de MAS,­­HAT și URECHI Medic Oficial al Stațiunei Bal­neare Slănic-Moldova Medic al Orfelinatului de Snrdo- Muți din Focșani București, Calea Victoriei tot Canmlt. 3—1p. p. m. Focșani, Consultațiuni In fie­care Mărfi de la 3—5 Strada TEATRULUI No. 3 (Casele dr. M. Botez) ___ 3615 LABORATOR ?>e Rate LA SANATORIUL MODEL „Dr. A. A.Antoniu" — BUCUREȘTI — Str. Principele Cilimca No.3 (Șoseaua Kiseleff) Telefon 55141. Sub direcția d­-lui " Beeter D. NEGRU Medic" al Spitalelor Eforiei Specializat în Romtgenologic la Viena, Berlin și Paris, Instalația cea mai modernă și mai perfecționată (comutator turnant, Oitodia’gra! Levy-Dorn Űrödet etc.) Mai diosc&pieț lri&taiotex&pi; Diagnosticul precis al unui nu­măr considerabil de boale: (oa­se, plămâni) diagnosticul timpu­riu al tuberculozei; inimă; sto­mac; intestin; rinichi; etc. etc. Tratamentul tumorilor (fibrom, cancer, etc.); al adenitelor tuber­­culoase etc.; al multor boale de piele; fecalele splinei; sciatică ; gușa exoftalmică etc. Orele 4—6 p. m. Se primesc pacienți externi. 3520 Cereți Re- Ista și­in Sucursala S. Baraschi, Văcărești, es Centrali Apă de in Sucursala este ame­najată cu cabine și alese lu­crări as păr REGALA, s 3206 3568 I Ia îooal oricărei șampanii, toata lumea bea Spinii „REGAL" Sérülései De silica, sa saiS? @ ]|3x*©tíia'tíii3.í3.©M.:i Depozit general, Str. Popa Tatu »8.—Telefon 30-29 DATORUL CHIMICO-MEDICAL î ÖH.DUMÍTKE8CU STR.TÂM­­P­NEANU 42 -TELEFON : 3^/3». COLT CU STR. LUTERANA­ . PASTAoeD 9MȚI de vânzare II. PARHIMERl­ fARMAClIOROGUERIÎ etc. EA.SARG,S SOHN [ Tiena* Berlin Äeprissssisrets Saris» LSfel) Bacarnoti. JOI, 26 (­ Pec.) NOEMBRIE 1915 -2< Știri din țară JPi­ixs. BARLAD înființarea „Federației bănci­lor populare" din Tutova. —> Băncile populare din județul no­stru, prin activitatea ce-au des­fășurat-o fiecare aparte, nu au putut atinge toate și întotdeauna scopul menirei lor. Multora din ele, nu se ajungeau capital pen­tru plasare, iar la altele capita­lul prisosea și nu aveau cui să-l plaseze. Cu băncile populare din județul nostru să poată lucra dar cu mai mult folos între ele, s-a luat inițiativa de a se înființa .Federația băncilor populare" din jud. Tutova, așa ca, băncile populare lipsite de capitalul ne­cesar să și-l poată procura fără a mai recurge la banca Centrală și apoi federația progresînd să poată da naștere și la diferite cooperative. In acest scop sau întrunit Du­minică 22 cor. la școala n-rul 1 de băeți, reprezentanții de la 38 bănci populare din județul nostru sub președinția d-l­ui G. V. Beli­­zare controlor la băncile popu­lare din Tutova. .D-sa a expus în­semnătatea acestei federațiunii, după care s-a citit statutele cari fiind aprobate în întregime s-au pus astfel bazele „Federațiunei băncilor populare“ din Tutova. Capitalul subscris e de 00 mii lei cu vărsămînt de zece la sută. S-a procedat apoi la alegerea comite­tului de administrație a federa­țiunei și­­ care s-a compus astfel: G. Brăescu (banca Deșteptarea), Bîrlad, V­ifrim (Pogona), D. Cru­­ceanu (Adam), Gr. Munteanu (Bălășești) N. Gîdeiu (Ibănești) Gh. Balaban (Bălăbănești), Preo­tul I. Codreanuu (Epureni), I. O. Patriciu (Popeni), Gh. Mihala­­che (Șendrești). Cenzori: Vasiliu Haralambie (Florești)­* ,N. Iancu (Cotoroaia), Gh. Drăgănescu (Poehidia). Supleanți: Gh. Ghinghină (Ciu­­rești), N. Ouatu (Vizureni), N. Moisei (Rădești). Sediul federației va fi la ban­ca .,Deșteptarea“ din Bîrlad. Alegere. — Duminică se va face alegerea pe trei ani­ a nou­lui comitet al „Ligei Culturale“ (secția Bîrlad). Conferință. — La casa „Na­ționala” din Bîrlad, d. profesor Simeon Mîndrescu (București) a ținut o interesantă conferință despre: „însemnătatea Ardealu­lui”. D-na Cristorian și d-ra Juvara au cîntat (piano și voce) bucă­țile: I,La noi”, „Oltul” și alte cântece populare. Fapte frumoase.­— D-nii I. Ba­­rasch, M. V. Bercovici și S. Kohn din epitropia comunității israeli­te, au adunat peste 800 lei pen­tru cumpărarea de lemne sărăci­­mei locale.­­ D. L. Zissu în numele comu­­nității, a colectat o sumă însem­nată de bani pentru familiile ră­mase nenorocite, de pe urma in­cendiului groaznic din Pașcani. DOROHOI Rennoirea unui monument is­toric.­­ Acum patru sute și ceva de ani a fost ridicat în orașul nostru de către voevodul Ștefan cel Mare falnicul monument care este biserica „Sf. Nicolae“. In decursul anilor clădirea bi­­sericei a suferit oarecari avarii cari au fost însă nu de mult în­dreptate și zilele aceste sa a făcut cu o deosebită solemnitate reinoi­­rea, prin sfințirea a acestui sfînt locaș. La solemnitate a asistat foarte multă lume. Sf. La preotul dr. Grigorescu protoereul județului, a oficiat un serviciu religios. In urmă a ținut o cuvin­ta­re o­­cazională de primar G. G. Burghe­­le, la care a răspuns protoereul Grigorescu Eftenirea plinei. — Intr’una din ședințele sale consiliul comu­nal al orașului nostru a decis of­­tenirea pîin­ei cu 5 bani la kilo­gram. In consecință d. primar Burghele a lansat o ordonanță prin care se fixează prețul pîinei albe și al franzelei la 35 bani kilogramul și al pîinei de calitate inferioară la 25 și 20 bani kilo­gramul. Serbare. — Cu prilejul sărba­­toarei de „Hanuka“, cercul cul­tural ,,Junimea evreească" din localitate a organizat Duminică o frumoasă serbare, în vestibu­lul școalei israelito-române. Programul serbarea a fost foar­te bogat și bine executat, publi­cul a participat în mare număr și serbarea a avut un deplin suc­ces, din toate punctele de vedere. Spectacole. — Zilele acestea se va deschide în localitate noul cinematograf Modern“ în sala „Weiner“ care va reprezenta fil­mele cele mai noui și senzațio­nale. miIMEȘTI De la cercul Intim. — Membri cercului Iintim“ au dat ,în ziua de 5 Decembrie un bal din al că­rui produs se va veni în ajutorul săracilor din localitate. Spectacole.—­La Cinema High­ Live“ va rula Sîmbătă și Dumi­nică frumosul film: „Războiul independenței”. îîeșireii DE ¥ EI3E Spargere. — In noaptea de 22 spre 23 corent, indivizi necunos­cuți s-au introdus prin spargere în casa d-lui Petre Chisim din acest oraș încercînd să fure cassa de bani ce se afla în acea ca­meră. Hoții fiind simp’i­ de proprie­tar — și a avut fără urmă. PITEȘTI Crima. — Duminică noapte, pe la ora 2, Ion Marin Tanca din Blidari, a împușcat pe fata Du­mitru Gheorghe Bălan, lăsînd-o moartă pe loc. Criminalul a fost arestat. Hoți de cai arestați. — Ni­ța Preda Butoi și Ion R. Moga, din Oarja (Argeș), au încercat să vi­zeze pe numele lor 2 cai cu bi­lete false la chioșcul primăriei de aci în tîrgul săptămînal. Văzîn­­du-se că nu sunt de bună cre­dință, au fost predați poliției unde s-a mai găsit asupra lor 18 bilete pentru vînzarea de vite pe diferite nume, de asemenea și altele în alb ca să poată vinde cu aceste bilete vitele furate Spectacole. — Miercuri. Joi și Vineri se va reprezenta la cine­­ma Fostiropol, filmul „Ana Ka­renin, după celebrul roman al lui Tolstoi. VASLUI Alegere. — D. Alex. Dimitriu a fost ales președinte al corpora­­țiunei meseriilor­ unite din Vas­lui în locul lui Ștefan Cordel. — Prin telefon — PLGEȘTI 23 Noembrie — Necunoscuți au spart asta noapte circiuma lui I. lonescu, di­n com­. Aricești, furînd măr­furi. — Un incendiu a distrus o ma­re cantitate de fîn, cum și un grajd pentru vite, ale locuitoru­lui N. Petre, din Poiana. — Sf-ta Mitropolie a dat ordi­ne preoților din județ de a nu mai săvîrși logodne și botezul nouilor născuți înainte de a se îndeplini formele civile. De asemeni preoții sunt obli­gați a nu părăsi enoria fără ce­rere de concediu.­­ Soldații din regimentele de aici fiind trimiși Duminica la bi­serici­­le din oraș, preoții sunt o­­bligați de a ține predici despre patrie, armată, etc. — Comisia de 3 aleasă de pod­goreni, în întrunirea, de ori, se va aduna mîine spre a întocmi memoriul, care va fi supus apro­­bărei adunărei podgorenilor­ ce se va ține Duminica viitoare- CARACAL 23 Noembrie D. Mihail Demetrian șeful partidului liberal (Romanați), candidează la colegiul 2 Ca­meră. DOROHOI 23 Noembrie Un soldat ucis de tren Trenul ce vine de la Botoșani la Borohoi a ucis astă seară în apropierea stației Leorda pe un soldat din regimentul 29 infan­terie (nume necunoscut), care voind în mersul trenului­ să tra­verseze dintr'un vagon în altul, a alunecat jos între șine. âsfinarea judecatei procesului scufun­­d­ărei șalupei «Trotușul» Constanța. 23 Noembrie Curtea de apel de aici urma să judece azi procesul scufundărei șalupei­­,Trotusul“, de vaporul ungar „Grof Szekeny István“­­In urma unui incident ridicat de d. procuror general. Curtea a amînat judecarea la 16 Februa­rie 1916 urn- dr • Conferințele fmisiale din jud. Tecuci ZIUA I-a .La 23 c. s-au deschis confe­rințele generale cu preoții din acest județ, conferințe, care vor ține pînă în ziua de 27 Noem­brie inclusiv cu toți preoții din județ­ împărțiți în două serii. La 9 și jun. dimineața, s-a oficiat­­ un tedeum la catedrala din Tecuci, la care au partici­pat toți preoții din seria I-a, și reprezentanții autorităților. După aceea membrii clerului s-au întrunit­ în localul școalei n­r.­ 1 de băeți, unde se țin șe­dințele. La­­ orele 5 conferințele, au­ fost suspendate, urmînd a continua a doua zi. äii Huși " Membrii sindicatului viticol, după convocarea d-lui președin­te Gh. Andriescu, sau întrunit în localul școalei a-rul 1 de fete. A luat parte un număr în­semnat de viticultori, între cari d-nii Gh. Andriescu, An. Tele­­man, I­. Gheorghiu, C. Pivni­­ceru, Al. Dumbravă, Gh. Berea, Uie Romilă, Mihai Darie și alții. S-au luat următoarele hotă­­rîri: 1) înființarea Uniunii cen­trale viticole­ care să apere in­teresele numai ale viticultorilor și să nu atîrne de Uniunea cen­trală a sindicatelor agricole, cum este astăzi, 2) înființarea de sindicate vi­ticole și în județ, pe regiuni mici, căci adesea interesele podgorenilor sunt deosebite .­ I „ECONemo» Societate Anonimă CAPITAL: Lei 1 500.000, deplin värsau Fabrica de: CIOCOLATA, BOM­BOANE, DULCEAȚA, RAHAT, HALTA, CONSERVE, COMPO- TDR1. MUȘTAH. etc. 31Ö! nele de altele și trebuesc rezol­vate deosebit și uneori de ur­gență, ceea ce nu s-ar putea cîn­d ar fi un singur sindicat pentru un județ­­.3) Organizarea sindicatului să fie astfel alcătuită ca să a­­ducă foloase reale viticultorilor. O Intervenția la guvern ca să se reducă pentru membrii sin­dicatelor taxele vamale pentru materialul necesar viticulturii. 5) Cererea ca taxa de export pentru butoaie să fie de aseme­nea redusă, ca să nu fie o pie­dică la exportul vinurilor; taxa mare de export favorizează pe negustorii angrosiști de vinuri, posesori de mari cantități de butoaie în detrimentul proprie­tarilor viticultori. 6) Cererea la guvern de a pune de urgență în aplicare le­gea împotriva fraudelor în vi­­nicultură, publicînd regula­mentul de aplicare a acestei legi. Fau­st pentru site. Legile agrare anunțate, nu au putut nici să fie măcar prezin­­itate parlamentului, din cauza împrejurărilor externe. Sunt însă legi existente, cari aplicate în litera lor aduc fără îndoială rezultate cari să înlă­ture întrio proporție cît de re­dusă lipsa de păm­înt a săteni­lor. Aceste legi încuviințează vîn­zarea unor moșii ale statului sau ale institutelor de mină moartă. Dacă a­u fost cînd greutăți, cînd confuziuni cu parcelarea moșiilor, care urmau să fie vîndute sătenilor în lo­turi, astăzi dificultățile au fost învinse și confuziunile înlătu­rate. Ministerul de domenii a îm­proprietărit pînă acum pe săte­nii din diferite părți ale țării cu 4000 hectare în loturi de cîte 5 hectare de cap de familie. Sunt, însă măsurători și parce­lări făcute pentru 50.000 hec­tare­ cu care dintri o zi într’alta sătenii vor fi puși în posesie. O chestiune, care a fost dez­bătută la ministerul de dome­nii, întru­cît privea o latură de­stul de interesantă a împroprie­tăririlor, a fost acea referitoare ,la avansurile d­e împroprietă­rire. De îndată ce sătenii s-au în­scris spre a li se da pămînt, co­­misiunea de împroprietăriri fi­­­xează o dată, cînd trebue .să se depună avansul din costul lotu­lui­ cu care eventual ar fi îm­proprietăriți sătenii. Ca să-și procure aceste sume, sătenii în generalitatea cazuri­lor își vînd vitele, își golesc ca­sele, căci fără îndoială cei mai nevoiași nou pămînt. Și dacă comisiunea de împroprietărire a găsit cererea întemeiată și dă pămf­nt, tocmai acești ne­voiași se văd acum proprietari, dar în imposibilitate de fapt de a face plugărie. La ministerul de domenii a­­ceastă chestiune a fost privită în tot adîncul ei și poate că i se va aduce o rezolvare favo­rabilă sătenilor, obligîndu-i să achite avansul, în momentul, cînd au fost puși în posesia pă­mânturilor. b. c,— Buletinul atmosferic Marți 24 Noembrie 1915 IN TARA De la Institutul meteorologic Timpul este pretutindeni lini­știt și cerul mai mult noros. In partea de sus a Moldovei ieri pe­ste zi a fost mai rece ca în zilele precedente, temperaturile maxi­me variind între plus 5 grade și plus 8 grade, pe cînd în celelalte părți ale țarei, chiar și la munte, termometrul a trecut de plus 10 grade, ajungînd­­ la plus 17 grade la Balcic și Ghimpați (Vlașca) și plus 18 grade la T.­Severin și Ca­lafat. In cursul nopței tempera­turile minime au fost cuprinse între plus 6 grade la Balcic și minus 4 grade la Bacău; îngheț slab numai pe alocuri. Astăzi dimineață în mare par­te a țărei suflă vînt slab de la V (Austral), umezeală mare și pe alocuri ceață. Presiunea atmosferică în scă­dere, s’a coborît cu 3—4 mm. în nordul Moldovei, unde este la 758 mm., iar în Muntenia aproape staționară, fiind la 762 mm. Precipitațiuni atmosferice nu au căzut nicăeri. femeilor române in actua­­­­lele împrejurări După cum am telegrafiat, d. prof. N. Iorga a ținut în sala tea­trului Național din Iași o inte­resantă conferință tratînd despre „Rolul femeilor române în actua­lele împrejurări“. Iată în rezumat cele spuse de distinsul conferențiar : „In istoria trecutului nostru nu întîlnim amestecul femeilor în frămîntările politice decit foarte rar, ici și colo, în decurgerea se­colelor. Așa de-o pildă pe la sfâr­șitul veacului al 14-lea în Mol­dova o femeie Mușata a determi­nat dinastia care va domni mult, fapt politic desigur, de o covîr­­șitoare importanță. Pe lingă a­ ­­ceasta, și încă puține exemple, nu întîlnim pe femeia româncă decît în cîteva lupte ambițioase pentru asigurarea domniilor fii­lor lor, ca intrigile Doamnei Chiajna, ca zbuciumul Doamne­lor Movileștilor. Astăzi femeia româncă înainte da a se gîndi la drepturile poli­tice, are menirea de a se forma pe ea însăși, și mai ales are un triplu rol educativ național. Așa: 1) Să crească vlăstare tinere, copii, cărora să nu le sădească în suflete ambiții, cum se obișnue­­ște astăzi, cînd orice mamă nu sfătuește pe copilul­­ său decît să iasă primul la învățătură, cînd orice mamă crede și infiltrează în sufletul copilului că va ajun­ge ministru. Ne trebue o educa­ție bazată pe suportul conștiinței de datorie, creând astfel temelia de casă, nu cocoși de pe deasu­pra acoperămintelor, învârtiți de bătaia vîntului intereselor lor personale. 2) Femeia să fie exemplu în căsnicie și armonie familiară. Pentru că ceea ce vede copilul în familie, ordinea sau neregula, înțelegerea sau dezordinea, acea­sta îi formează caracterul său, și să nu se uite că anarhia fami­liară devine anarhie politică. 3) In împrejurări analoage cu acele prin care am mai trecut, ca atunci cînd o stăpînire străină ne copleșea cu ocupația ei, femeia ca și tot românul ,să nu caute să stabilească nici cea mai mică le­gătură cu străinii, evitînd astfel orice influențe externe, ce ar știrbi, întrucîtva, caracterul na­țional al nostru. In momentul actual, în zbuciu­mul universal, femeia româncă nu are altceva de făcut decît să se pregătească moralmente pentru vremea apropiată în care națiu­nea română va fi chemată să-și pecetluiască triumful idealului național cu propriul ei singe. Să se ia exemple de la femeia franceză îngrijitoare și mamă a răniților și să se citească cartea d-noi. Roger, „Lettres d’hôpital“ din care isvorăsc învățături a­­dînci de morală. Alinarea dure­rilor suferinzilor, sfaturi blînde, și cuvinte de încurajare, stînd zile întregi la căpătîiul răniți­lor, aceasta e jertfa femeii fran­ceze, acesta trebue să fie și ro­lul femeilor românce în timpul grelelor zile ce vor veni să ne pregătească viitorul nostru“. M. Miereana Mișcare iu în magistratura pe ziua de 24 Noembrie s'au făcut următoarele înaintări și numiri în magistratura: D. Gh. I. Barca, actual gre­fier la Curtea de casație, se îna­intează­ prim-grefier la aceeași Curte, în locul vacant. D. Paraschiv - S. Paraschiv, actual portărel la trib, Tutova, se numește mag. stagiar la ju­decătoria ocol. Bîrlad rural, în locul d-lui D. P. Ivănoiu, înlo­cuit­. D. N. Vasiliu, actual portărel la trib. Vaslui, se permută în aceeași calitate la trib. Tutova, în locul d-lui Paraschiv S. Pa­raschiv, trecut în alt post. D. Const. I. Costinescu se nu­mește portărel la trib. Vaslui, în locul d-lui N. Vasilescu, per­mutat, D. C. Mateescu, actual gre­fier cl. II la secția I trib. Mehe­dinți, se înaintează grefier cl. I la aceeași secțiune. D. Mih. Rădulescu, actual grefier cl. II la secția III trib. Prahova, se înainteză grefier cl. I la aceeași secție. D. Victor Manolescu, copist în grefa sec. I a Curții de apel din Galați, se înaintează ajutor de grefier cl II la aceeași sec­ție, în locul vacant. D. Gh. N. Runceanu, actual ajutor de grefier cl. I la secția I trid. Vîlcea, se înaintează a­­jutor de grefier cl. II la secția I a Curții de apel din Craiova, în locul vacant, D. Cr. A. Baroncea, grefier la cabinetul de instrucție trib. Ro­man, se înaintează ajutor de grefier cl. II la acelaș tribunal, în locul d-lui Teodor Cojiță, de­misionar, D. Dimitrie Gădiuță, ajutor de grefier cl. II la trib. Muscel, se înaintează ajutor de grefier cl. I la acela?, tribunal. fai mraiiiusi ii imp­aiîsii’O­ gemane pentru­ Bulgaria Zimmcsa, 24 Noembrie Astăzi, la orele 2 ă. a., un nou transport de mumiți ani și soldați austro-germ­ani comapus din va­porul austriac „Turul" și a­vînd la remorcă cinci șlepuri, a sosit in portul bulger Șiștov. La ancorarea vasului popula­ția orașului a făcut o manifesta­ție de simpatie trupelor austro­­geniane. In portul Siștov a lăsat trei șlepuri. Din portul nostru sa vedeau bine soldații și lăzile cu muni­­țiu­ni. Vaporul „Tom” cu celelalte două șlepuri și-au continuat dru­mul în josul Dunărei spre Rus­­ciuc. IPxrtifbul oficial al cerealelor Ha Brăila Pe ziua de 24 Noembrie 1915 Grîu nou (74 kgr. la Hr.) lei 16.50. Grâu vechiu (74.50 kgr. la HI) 5 la sută c. str. lei 16.75. Meiu­lei 15.80. CONSILIUL inspectorilor zootechinici și administratorilor instituții­­lor zooteh­nice Inspectorii zootehnici și con­ducătorii institutelor zootehnice sau întrunit în consiliu anual la ministerul domeniilor, sub pre­ședinția d-lui profesor, N. Filip. S’au discutat chestiuni în di­rectă legătură cu monta viitoare și organizarea ei spre a da roade cît mai eficace. In județele, unde s’a făcut cla­sarea iepelor de prafila, delega­ții ministerului se vor duce sa facă alegerea iepelor și se vor interesa de mînji. Va fi considerat ca centru epic și jud. Iași, care a depus 20 mii lei spre a-și procura animale de reproducție. Pe viitor va fi considerat ca centru epic, orice județ, care-și va procura cel puțin 10 reprodu­cători. Castrarea armăsarilor impro­­prii de reproducție se va face de medicii veterinari respectivi. Proprietarii, vor plăti, iar mini­sterul de domenii va putea să plătească pentru proprietarii lip­siți de mijloace pînă la 30 la sută.­­ Sezonul viitor de montă în ju­dețele: Ilfov, Ialomița și Vlașca va fi de la 15 Martie. In județele de munte și în cele din nordul Moldovei, monta va începe la 1 Aprilie și nu va ține mai mult de 3 luni. in­sula m alineate Bacău, 22 Noembrie Atragem binevoitoarea aten­țiune d-lui primar al orașului, cum și în special acelora însăr­cinați cu supravegherea îndepli­­nirei dispozițiunilor din ordo­nanța lansată relativ la fixarea prețurile maxime, că sunt co­mercianți cari nu o respecteaza cum sunt mai ales acei de pe la periferii, cari crezîndu-se mai la adăpost, de a fi controlați, specu­lează publicul consumator fără nici o jenă. Așa de exemplu: In str. Bacău-Piatra,­­ pe malul pîrlu­­lui­ Negel, lîngă pod, se află o ghe­retă a unui măcelar care nu se conformează ordonanței lansata, vînzînd grăsimea de porc cu preț mai mare ca cel stabilit prin ordonanță și dacă publicul consumator protestează asupra acestor abuzuri, se explică că autoritățile nu-i poate impune cu cît trebue să vîndă; el vinde așa cum îi convine. Ar trebui să se pună capăt a­­buzurilor la care se dedau acest soi de comercianți Goresp. tI ESCARSA de la ministerul lucărilor publice In ministerul de lucrări pu­blice s-a făcut următoarea miș­care : D-nii Protopopescu Ioan și Mi­­titelu Ioan au fost numiți sub­­șefi de secție, cel dintâi la con­ducta de petrol, și cel din urmă în serviciul lucrărilor noui, fiind admiși în corpul teh­nic cu gra­dul de ingineri ordinari cl. III. D. Ovidiu Chiriac a fost numit subșef de secție cl- IV la căile ferate și admis în corpul teh­nic cu gradul de inginer ordinar cl. III­D. Popescu Mihail, șef de e­­chipă, înaintat picher cl- II. D. Gh. I­ Iov, desenator în ser­viciul teh­nic în sud- Caliacra­­numit conductor în serviciul de poduri și șosele din minister-D. Stănescu Ion, supraveghetor de lucrări cl. III în serviciul lu­­crârilor ^ ^ ^ mw Celor morți pentru țară Zimnicea, 23 Noembrie In cimitirul bisericei „Sfinții împărați“ din acest oraș, sunt îngropați 52 soldați morți de holeră, la reîntoarcerea arma­tei noastre din Bulgaria prin acest oraș. Cu ocaziunea vizi­tei făcută, în anul 1913 a fami­liei Princiare Române la laza­retele de boieriei, înființate în acest oraș, M. S. Regina Maria a exprimat dorința ca să se ri­dice o cruce monumentală în cimitirul unde sunt îngropați cei 52 ostași morți pentru țară. .Crucea a și fost așezată în ci­mitir și în curînd i se va așeza și o placă de marmora, arătînd numele și prenumele celor 52 de ostași și regimentele din cari au făcut parte. Pe cruce stă scris: „In veșnica amintire a acelor ce s‘au jertfit pentru țară. Închinat de Maria, Prin­cipesa României, anul 1913". Crucea a fost fotografiată Și un tablou va fi trimis Gaiței Re­gale. Inaugurarea crucei se va face la așezarea pietrei come­morative, cînd se va face și un parastas pentru pomenirea su­fletelor celor morți pentru țară, în campania din 1913. --------—MBBS—— ——­ feffli SS iS ® Uly­ál Mik fós Scandalul de la imperial Un scandal enorm a fost pro­­vocat Luni seară la cafeneaua imperial, în următoarele împre­jurări: Trei indivizi turmentați de băutură, intrind în local au în­ceput să lovească, fără nici un motiv, pe. d. Aurel Esca, român din Transilvania. Publicul indignat a dat celor trei bețivi o lecție bine meritată, d­ucîndu-i apoi la poliție unde au fost arestați. M. S­ Regele și Cercetașii Maiestatea Sa Regele Ferdi­nand fiind Duminicăi împreună cu Alteța Sa regală Principele Carol, la vânătoare pe domeniul Coroanei de la Gherghița, a în­­tîlnit o ceată de cercetași din Bu­­curești, conduși de d. prof. Const. Nedelcu de la liceul Lazăr, care, după ce în ziua precedentă fuse­seră la Periș, schitul Bălteni- Scroviștea, mănăstirea Țigănești, făceau o escursiune de studiu pe malul stîng al Ialomiței și în pă­durile de la Balta-Doamnei și Gorgota, pînă la rîul Prahova. M. Sa Regele a fost vădit foarte plă­cut impresionat de această întîl­­nire și foarte satisfăcut de a-i fi surprins astfel pe cercetași în pli­nă activitate în liber, înaintînd veseli, cîntîndu-și marșul în ră­­sunetul spictu­rii. Suveranul s-a in­format de programul escursiei și despre cele văzute. Și a lăsat să li ne arate pavilionul de vînătoare și bogata pradă de epuri și vulpi. Cercetașii și-au întins apoi bi­vuacul lingă pavilionul regal și s-au instalat aci cercetășește, pentru a-și pregăti hrana, dar M. Sa a dispus să li se servească de la masa regală Continuînd vânătoa­rea, cercetașii au privit și­ ei; a­­­poi au făcut exerciții și jocuri —i răsuna pădurea de veselul lor glas argintiu. Copiii au plecat adînc impresi­onați de această fermecătoare în­­tîlnire cu Suveranul Țării și cu Marele Lor comandant și au ră­mas emoționați de bunătatea Re­gelui și încîntați de toate cele văzute. Amintirea acestei escur­­sii le va rămîne între cele mi­ prețioase momente din viața lor lla Craiova 24 Noembrie Instrucția falsificatorilor de monede din Segarcea.­­ Jude­cătorul de instrucție a ascultat azi din nou pe falsificatorii de monede din com. Segarcea și mai mulți martori. Din depozi­țiile acestora rezultă că numă­rul falsificatorilor nu este așa­ de mare cum se credea la înce­put, ci se mărginește la cei are­stați și al căror nume cam arás­tat la timp. Revizuirea prețurilor munci­lor agricole pe perioada 1917— 1921. — Proprietarii de moșii precum și țăranii muncitori de pămînt pot face pînă la 15 De­cembrie cor. orice fel de recla­­mațiuni înaintea comisiei regio­­nale a județului Dolj, relative la revizuirea stabilirei prețurilor ce vor fi aplicabile la muncile agri­cole pe periodul 1917—1921. Cancelaria inspectoratului agri­col se află în str. Regina Elisa­­beta n­rul 10. In contra deciziu­­nei comisiei regionale se poate face, de către cei interesați, con­testație în timp de 15 zile de la pronunțarea lor. Contestațiile se fac tot înaintea comisiei, care va fi datoare să le judece și să se pronunțe fără ca să citeze părțile, în termen de 20 zile de la primirea lor. Aceste hotărîri însă sunt supuse apelului la consiliul superior al agriculturei. Termenul de apel e de 15 zile de la afișarea lor în localul comi­siei regionale. Comisia regiona­lă lucrează în toate zilele de­­ 8—1 dimineața. Moarte bănuită. — Dumitru Ciolacu, din str. Poteraș, a fost găsit mort în casă de soția sa la întoarcerea din cljlș, unde plecase după afaceri. Spitin de telegrame Intre Kitchener și Cadorna Roma, 22. — Lordul Kitchener a adresat din Londra următoarei depeșă generalului Cadorna: ,.întors din vizita mea în Italia doresc să vă mulțumesc încă oda­­tă pentru curtenitoarea și cordia­la primire ce mi s-a rezervat la cartierul general al armatei ita­liene, în vizita mea, forțamente scurtă. Vă rog a consimți a tri­mite salutul meu cordial de sol­­dat către statul major al Exce­lenței voastre și către întreaga armată italiană. Am urmărit cu atențiune operațiunile ei și nu­ pot de­cît să exprim admirațiu­­nea mea pentru îndemînarea co­mandamentului și bravura și te­nacitatea prin care întreaga ar­mată își îndeplinește sarcina atât de grea ce i s-a încredințat. Am­ putut vedea cu ochii mei natura acestei sarcini și cum armata î*­taliană o îndeplinește în chip splendid. Am deplină încredere că spiritul de care dă dovadă solda­tul italian va aduce victoria Kitchener . Generalul Cadorna a răspuns următoarele : ,,Judecata foarte competentă pe care ați binevoit să o expri­mați prin mesagiul vostru care recunoaște entitatea și eficacita­tea acțiunei militare pe care Ita­lia o desfășoară actualmente, va fi primită cu o adîncă satisfacți­­une de armata italiană pentru că emană de la o înaltă personali­tate militară britanică. Mulțu­mim pentru salutul de soldat o © Tați adresat armatei italiene, o­­fițerilor, statului meu major și mie și vă salutăm și noi cu cordi­alitate, fericiți fiind că am avut prilejul să cunoaștem personal pe generalul ilustru care a știut să creeze formidabilele armate en­gleze cari c­u aliații combat cu deplină încredere în victoria fi­nală, pentru triumful civilizațiu­­nei contra dușmanului comuni (Ștefani), Cadorna, yM H > > ¥

Next