Universul, martie 1916 (Anul 34, nr. 60-90)
1916-03-01 / nr. 60
te > K I Răsboiul pe teatrul balcanic de General CRAINICIANU încă de la începutul răsboiului, in 1914, cînd nimeni nu se preocupa și nici nu se îndoia de neaplicarea unui simplu principiu de răsboiu, eu, — dogmatic și pedant, ca toți „strategii de cameră" sau de catedră,—scriam și observam că Aliații n’au nici unitate, nici legătură în operațiunile lor. Germanii, din contra, îndată după înfrângerea Austro-Ungariei în Galiția, au luat unitatea în operațiuni, ceea ce face superioritatea lor capitală. Eu, sau mai bine zis istoria răsboaielor a avut dreptate, căci. abia după un an d, la arma unor mari înMngeri, Aliații și presa lor au început să reclame unitatea de comandă, pe care, însă, nici astăzi nu a realizat-o! Adevărul este, că nici nu'si pot unifica patru guverne deosebite la Paris, nici nu se poate instala un Stat major General pe un punct central al teatrului de războiu, nici nu e cu putință a se contopi vreodată intri o mină unică voințele suverante a patru mari popoare din Aris și Răsărit! De partea cealaltă, însă, nu mai asistă nici guvern austriac, unguresc, bulgăresc sau turcesc, nici împărat, sultan sau tzar, nici armata austro-ungară, bulgară sau turcească, ci un împărat, un guvern și o armată Atît și nimic mai mult! Urmările sau văzut. După intrarea Italiei la răsboiul! alungarea și pe Isonzo, eu am scris, că n’aș putea înțelege un războin ofensiv al Italiei în valea Dunării la mijloc, spre Budapesta și Viena, fără o bază de operațiune mai dezvoltată decât aceea de pe Isonzo. În sfială, mărturisesc, (mai ales de strategii noștri anonimi, după perdea), am presupus, că Italia ar plănui ceva spre Sud, pe coasta Adriaticei, unde o mare operațiune putea fi executată și acoperită cu o flotă puternică Am reamintit chiar răsboaiele Romanilor și am pomenit numele cetății lor, Byrzacium, (Duraz, zc), fără însă, a desvolta ceva, de teama de a nu descoperi poate un secret al Italiei (ce presumtiune!). Văzînd, însă, că Italia stă pe loc, am cugetat, că ideea mea era o nălucă, ori că Italia voia să facă răsboiul ei inidente, adică să-și cucerească numai țările sale italiene. Acuzarea mea a fost nedreaptă, căci planul ce eu i-am bănuit a fost o realitate-In adevăr, toată lumea știe, azi, ceea ce „Le Gaulois” rezumează astfel: „Este o oarecare ironie în „a mărturisi, că Italia, cea dimtea „a plănuit o operațiune generală „în Balcani. Ea a avut o vedere „foarte justă și depărtată a evenimentelor. Ea a înțeles, că „Bruntenegru și Serbia puteau „forma punctele de sprijin al nnei ofensive importante și că „nu trebuiau părăsite„Ceilalți aliați nu au intrat „în acest plan, a cărui înțelepciune le a scăpat. Cele două „mici popoare au fost lăsate în izolare. „Noi am comis, acum 8 luni, „una din cele mai mari greșeli „ale răsboiului. Fiecare din Aliați sa închis în rolul ofensivelor „lor pariculare, mărginite, anxod istoare și fără rezultate. Unitatea de vederi și de direcție ne -a „lipsit în acest moment, spre a „înțelege, că trebuia să luăm în „Serbia inițiativa unei ofensive, „care ar fi fost roditoare în rezultate cu care ar fi atras, la sigur, „Grecia și România in același „timp, pe Sava și pe Dunăre, venind din peninsula balcanică și „din România prin Transilvania, „noi am fi dus răsboiul în Ungaria, resturnînd tot eșichierul „strategic al Germanilor și omorînd în cu toate poftele orientale „ale Germaniei. Nu erau drum mari în Albania, dar erau 60 de „mii de lucrători albanezi și italieni, cari putea să le facă”. In aceste rînduri, precum se vede, se descopere și se confirmă atît planul ce eu atribuiam Italiei în Balcani, cit și planul ce necontenit, eu am lăsat să se întrevadă pentru România . Aliații sau cel puțin Siriesi, la aripa stingă a noastră. Italia a cerut înțelegerii, ceea ce eu ceream Italiei-Fac aceste constatări, nu fiind că ele sunt favorabile mic, dar fiindcă ele dovedesc, că, pentru înfringerea suferită de Aliați la Balcani nu sunt vinovați de ei înșiși Aliații, și aceasta trebue să fie bine constatată. Apoi, «t* dovedesc, că atunci cind, după învingerea armatei sâirbe, eu zm scrie, că „Răsboiul sa depărtat’, nu m‘am preocupat de a servi guvernul, — cum a afirmat un ziar, — ci adevăratele interese ale țarei, după modesta mea părere ‘ In adevăr, succesul Austro- Germanilor în Balcani a fost desăvîrșit: Serbia și Muntenegru au fost desființate, Dunărea și conmunicațiunile orientale, deschise, Turcii și Bulgarii, înarmați, noi, încercuiți și izolați. Tot așa, — iarăși am scris, — că dacă Aliații vor părăsi Peninsula balcanică în această situațiune, atunci nu mai e nimic de făcut, vom rămîne încercuiți. Francezii și Englezii au debarcat, în adevăr, forțe însemnate la Salonic, dar Italienii, la Valona, nu Mai mult s’a perdut coasta Adriaticei pina la Durazzo, împreună cu Lovcen, care a dat flotei austriace Cataro și o stăpînire în Adriatica! In fine, pina acum, nu se vede nici un semn de ofensivă din partea Aliaților în Balcani, ceea ce, pentru interesele noastre, este foarte dăunător. S ar părea, că am avut dreptate și atunci, cîmd am spus, că Aliații pot avea motive spre a-și concentra toate forțele lor pe fronturile principale, precum și atunci (încă din 19î4) cină am zis, că soarta răsboiului au sa va hotărî în Balcani, ci în centrul Europei. Insă, dacă asemeni preziceri sar adeveri complet, și Aliații ar renunța la un răsboi a serios în Balcani, aceasta poate fi în interesul lor, dar nu în interesul nostru. In adevăr, Austro-Germanii au lăsat o armată în fața Salonicului, iar alta în spatele nostru, pe Dunăre și pa frontiera Dobrogei. Această sâmațiune nu ne convine și nu poate dura necontenit. Dar, ea nu poate fi schimbată, nici chiar de o victorie a Aliaților pe frontul francez sau rusesc, — la cari noi privim mereu, — ci numai printr'un răsboiu al Aliaților chiar in Peninsula balcanică. CU TOATE ACESTEA, LA NEVOIE, MAI ESTE UN MIJLOC DE A SCHIMBA SITUATIUNEADesigur, acest mijloc este cunoscut de cei în drept, dar eu nu-I pot arăta aci. Voiu continua cu răsboiul pe teatrul principal european, dacă von mai putea răbda, ceea ce am răbdat până acum, pentru cauza națională, cu toată puterea justiției sau a convențiunilor! La rigoare, însă, voiu desvălui lucruri foarte ciudate și voiu continua lupta în altă parte. Februarie, 1916- ÎTOKTKKHÜ Germania a declarat războia Portugaliei Londra, 26 (10). — Agenția Fentei află că guvernul britanic a primit de la ministrul englez la lisabona o înștiințare telegrafică anunțând că Joi seara Germania a declarat războiu Portugaliei. Acest act al Germaniei este o curată provocare deoarece Portugalia avea legalmente dreptul absolut de a rechiziționa vasele germane imobilizate de atît de îndelungă vreme în porturile portugheze. Contrariu pretenția,nii germane, deciziunea portugeză nu contravine de foc tractatului germano-portugez, din cauză că vasele rechiziționate nu erau în transit. (Reuter)Ce spune presa franceză Lyon, 27 (11). —■ Asupra declarațiunei de războiu făcută de Germania portugaliei ziarul Le Matin observă, că de fapt Portorsulia era un războiu de la Cn* '■'■pulul crizei europene. Guvernul german ca să pedepsească pe Portughezi pentru bunele lor relufiuni cu Anglia și cu Franța, ordonase trupelor din Africa de sud-vest ca să năvălească în colonia portugheză Angola. Atacul Germanilor a fost respins cu succes de forțele portugheze.Jarul mai spune că sechestrarea vaselor germane din porturile Portugaliei au lovit greu în Germania. Această sechestrare compromite toate calculele Germaniei de reînceperea unei acțiuni navale. Tonajul marinei comerciale engleze Londra, 26 (10). — In Camera Comunelor, un deputat a cerut ministrului de comerț să facă o declarație despre tonajul marinei comerciale engleză, față de tonagiul din ultima perioadă înainte de războiu. Ministrul comerțului englez a răspuns că tonagiul net înregistrat la sfîrșitul anului 1915 era de 12 416.400 tone, față de 12.116.S91 tone la sfîrșitul anului 1913. (Agenția Reuter). j Știri din Bulgaria : Bulgarii față de înaintarea Rușilor în Armenia Sofia, 26' (10). — „Agenția bulgară“ e autorizată să desmintă intri un mod categoric svonurile tendențioase după care operațiunile rusești în Armenia ar fi pricinuit în Bulgaria o impresiune adîncă își că atitudinea Bulgariei față de Aliații ei ar fi luat un caracter de răceală foarte accentuat, care ar cauza vii îngrijorări la Berlin. Bulgarii știu perfect care e scopul operațiunilor rusești in Turcia orientală și nu sunt deloc îngrijorați din această cauză. Ziarist bulgar decorat de Kaizer Sofia, 26 (10). — împăratul Wilhelm a conferit d-lui Iosif Herbst, directorul presei la ministerul de externe din Bulgaria steaua ordinului regal al coroanei prusiene. (Agenția bulgară). © înțelegere franco-italiana Paris, 27 (1i). — Președintele consiliului și ministru de externe a semnat ori cu ambasadorul Italiei la Paris o declarație în sensul că guvernul italian renunță la privilegiul capitulațiunilor pentru consulatele și stabilimentele sale în zona franceză a imperiului francez. Această dovadă de simpatie și încredere acordată de guvernul italian nouilor instituțiuni ale Franței in Maroc e menită a strînge și mai mult legăturile ce unesc cele două națiuni aliate. (T. F, F). _ Fugarii germani găzduiți în Spania Roma, 26 (10). — La Santa Isabel (in insula Fernando Po) continuă să sosească fugari gerarzi din Camerun cari sunt îmbarcați pentru Spania, unde apoi sunt internați. (A. T. !)• cu regele Greciei Berlin, 26 (10). — Corespondentul lui ,,Tageblatt“ la Atena ci amit o convorbire cu regele Greciei, care s-a exprimat precum urmează: Am fost și eu comandant de armată și pot prevedea greutățile ce așteaptă pe Puterile Quadrupliste pe baza așa de îngustă de la Salonic, chiar dacă tranșeele lor ar avea, ca in Flandra, 6 metri de adâncme. Nu înțeleg de ce Franța mai încearcă, stă mai fie Salonicul; mai știu că Englezii nu prea erau grăbiți să ia parte la această aventură. Ce nebunie dacă ași merge cu dinșii! Eu nu mă las să fiu dus de simțiminte pentru unii ori pentru alții și nu lucrez ca german, ci ca grec. Armata este toată cu mine și este compusă din oameni cari au arătat lumii cum pot să se bată. Intre rege și armată domnește un fel de raport, prusian, dar armata reprezintă la noi și pe popor. La începutul războiului, poporul avea simpatii pentru Franța, dar înțelegerea a făcut totul spre a se pierde, vialind libertatea noastră. Noi nu putem urma altă politică decit neutralitatea și dacă se crede că înțelegerea, după ce va fi fost gonită de la Salonic, ar lua alte măsuri mai grave, cineva, pe insulă, căci ce sens ar avea o debarcare într'un alt port? Aci la Atena ei nu vor veni niciodată și nici nu vor încerca să vie. (Wolff bureau). Lucrători Mici Italieni pentru fabricile de aunițiuri din Franțain Roma, 26 (10). — O comisiune italiană alcătuită din funcționari aleși ai ministerelor de interne și de război, de la direcțiunea muncii și a emigrațiunii a cercetat titlurile prezentate de lucrătorii cari urmează să fie trimiși în Franța pentru a lucra în fabricele franceze de municațiuni. Vreo două mii de lucrători tectonici au fost aleși pentru aceasta. Ei vor pleca în curînd în Franța. Acești lucratori vor fi primiți la Paris de subsecretarul de stat la muniții, cf. Thomas, IN, T 1) Marea bătălie de la Verdun Ofensiva contra Terdunului e ținută în Joc Pens. 26 (11).— Germanii au reînceput Vineri, pe țărmul sting al Meuzei, încercările lor cu mai multă înverșunare, renoind atacurile desperate, rămase zadarnice, cu toată formidabila prețuire prin artilerie. Ultimul lor asalt, dus cu efective considerabile, le-a permis sa restue piciorul într o parte a pădurei Corbilor, de unde ii scosesem Mercuri. Aceasta este un avantaj neînsemnat, deoarece prima noastră linie de rezistență se găsește înapoi de Morboaeres; aceasta este un avantaj momentan, căci pădurea a fost succesiv luată, înapoiată și reluată. Pe țărmul drept, inamicul a incercat fără succes să ia tranșeele din fața punctului Douaumont, dar noi am prevenit atacul, pregătit în contra satului Vaux, sat pe care germanii pretind că l-a luas em. Noi am dejucat la vreme așezarea de mine plutitoare destinate a face să sară în aer podurile de pe Menza, și a jena aprovizionarea noastră Lupta care a avut loc astăzi in pădurea Corbilor și pa pantele de la Douaumont, a fost groaznic de ucigătoare, ca și cea de esi din fața satului Vaux, unde inamicul a lăsat pe teren grămezi de cadavre în sine, cu toate atacurile, ofensiva asupra Verdunului, inse*pută la 8 (21), este necontenit ținută în loc ; germanii vin să se sdrobească de zidul nestrămutat al rezistenței noastre. (Havas). Comunicat german Berlin, 27 (11). — Comunicatul oficial din 27 (11) Martie. Teatrul occidental. Regimentele saxone au luat, cu asalt cu pierderi foarte mici, porțiunile puternic organizate din unele părți ale pădurii- la Sud- Vest și Sitei «teat ® «ui Anxtl, 20 de kilometri la Nord-Vest de Reims, pe o lărgime de un kilometru. Ca prizonieri nerăniți, 12 offțeri și 725 de oameni căzură în mlinile noastre, am capturat un tun revolver, 5 mitraliere și 18 aruncătoare de mine. ’ Pe țărmul occidental a!' Meuse, ultimele ascunzătoare, cari mai erau menținute de francezi în pădurea Corbilor și în pădurea Cumières, au fost curățate. Contraatacurile inamice întreprinse cu forțe considerabile contra lizierei meridionale a acestor păduri și în contră pozițiuunilor germane mai la Vest, fură năbușite de focul nostru de apărare. Pe țărmul oriental s'a desfășurat o activitate de artilerie foarte vie, mai ales în regiunea Nord-Est de Bras, la Vest de acest sat, împrejurul fortului Vaux și în mai multe locuri în cîmpia Woëvre. Lupte de infanterie nu s'au angajat. Numai peste noapte o încercare izolată de atac al francezilor în contra satului Blanzec a fost respinsă în mod singuros. Atins în plin de o lovitură a tunurilor noastre antiaeriane, un aeroplan francez a căzut arzînd între cele două linii .tg. Sud-Vest Je Chateau Salins. Cei ce-l ocupaț au fost găsiți morți și au fost luați de noi împreună cu rămășițele aeroplanului.Je Vaux se află în vârful ,.falansei“ și astfel așezat încât se poate socoti inaccesibil mai ales când este apărat de niște trupe așa de brave ca cele franceze. Echivocul a fost desvăluit de comunicatele franceze, dar ceea ce ne-ai făcut mai multă impresie a fost faptul că Germanii au anunțat că au luat la Fresnes, Forges și în alte mici localități, mii și mii de prizonieri, pe când de toți se știe că garnizoanele în acele puncte nu ajung nici la a zecea parte din cifrele anunțate de Germani ca făcuți prizonieri. Impresia nu poate fi superficială; ea dovedește fără îndoială că Statul Major,german are nevoie să ,r epateze" opinia publică internă și pe neutri, aducând pe tapet fapte noi și împrejurări cari la urmă se dovedesc cu totul neîntemeiate. Criticul militar cercetează apoi situația francezilor așa cum se prezintă acum. Sprijiniți cum nu se poate mai bine pe înălțimile ce se găsesc la estul Meusei și susținuți, la vest de Meusa, de puternice linii de apărare. Francezii se află dispuși pe o linie continuă care nu face cotituri și nici sărituri, așa ca să înlesnească tragerea,de enfilade“ a inamicului. Rezistența ulterioară a Francezilor este asigurată și mai sigur încă este eșecul năvălitorilor.. Ceea ce confirmă încă mai mult această părere este felul cum sunt organizate mișcările trupelor și mecanismului serviciilor pe frontul liniilor defensive. Singurul moment îndoelnic a fost când Germanii au început atacul, pentru că așa cum fusese pornit, atacul se baza pe surprindere. Insistența însă demonstrată de Germani în zilele următoare, nu face decât să întărească convingerea că ei aveau nevoe de a specula o victorie, chiar parțială, pentru a îmbunătăți situația morală în țara lor, și mai dovedește încă cu ce ne- i păsare și nesocotință se duc la măcel mii și mii de oameni. (A. T. I). Asalturile contra satului și fortului Vaux Paris, 2711.— La est de Meusa germanii și-au dublat sforțările contra fortului Vaux-Bombardarea a continuat toată noaptea cu mare violență și asalturile infanteriei sau înmulțit în contra satului distrus de obuze. Germanii au pus stăpînire pe cîteva case la estul bîsericei, dar toate sforțările lor contra părței de vest a orașului, care continuă a fi în stăpânirea francezilor, au eșuat. In urma mai multor atacuri contra fortului, germanii au făcut oarecari progrese pe povîrniș dar tentativele lor de a ajunge la rețeaua de sîrmă ce se întinde în fața fortului, au fost zădărnicite de focurile francezilor. La Woevre bombardarea persista cu intensitate in regiunea Eix-Mimain Viile. * In Lorsan tunurile artileriei franceze au produs pagube grave lucrărilor germane de lingă Emberminil.* In Vosgi bateriile franceze au fost foarte active în valea Thur și la est de Thann. (TFF ). Intre orele 11 și 18, efectele bombardării erau așa că nu mai rămînea nici un adăpost neatins- Artileria inamică lungindu-și tirul, germanii îmbrăcați cu capoate asemănate cu ale noastre și purtînd brasarde, s-au îndreptat spre Hautmont, unde sau infiltrat cu toată rezistența noastră în tranșeele noastre de prima Linie, unde luptele cu granite au continuat toată noaptea. La 9 (22), bombardarea a reînceput, netezind tranșeele, distrugind canalele de legătură, secerînd spații largi în pădure, dar, cu toată inferioritatea numerică (nu dispuneam decit de doua batalioane), contra unei brigăzi germane proaspete, noi ne împotriveam cu toate forțele noastre-Pe la orele 15 situațiunea de aveni cu totul critică pentru noi : germanii aduseseră tunuri cari luau pozițiunea noastră dealungul, încercuirea se stringea din ce în ce mai mult. Am fost atunci chemat lîngă colonelul Driant care dirija rezistența de la începutul atacului german, îl văzui sprijinit pe o pușcă, înconjurat de doi căpitani ; gravitatea figurei sale era plină de energie. Ne declară: „Peste cîteva minute vă trebui sau să murim sau să fim prizonieri- Cel puțin, adaogă dînsul, să încercăm să scăpăm cîțiva din acești viteji". După un impresionant consiliu, în cursul căniia unul dintre căpitani, exprimînd gîndul tuturor, strigă î.'.JS-' gite» să plecăm , ași preferi', sârmei, aci!“, tot ce în adăposturi putea să cază în mîinile inamicului: arhive, planuri, etc, fu distrus și se dete ordinul de retragere companiilor. Mișcarea începu, apărată pe flanc de un detașament de vînători. Colonelul Driant voi să plece între cei din urmă, spre a vedea cum se execută manevra. Fu zărit pentru ultima oară de om.vînător, ascuns în aceiași gaură de obuz ca el, ca să lase să treacă ploaia de proiectile. Colonelul Driant lăsă pe vînător să plece cel d intîiu strigîndu-i: La revedere, noroc bun ! In urmă mai așteptă ca restul oamenilor lui sa fi putut evacua pădurea; de atunci nimeni nu l-a mai văzut înainte de a părăsi linia de rezistență, secțiunea de mitraliere își trase cele 35.000 de cartușe ale ei și găsi mijlocul de a-și salva armele cînd inamicul se apropia. Ofițerul își sfîrșește povestirea arătînd că în luptele de la pădurea Caures germanii au perdut peste 2000 de oameni. (Havas). Pe teatrul oriental și balcanic nimic nou. (Wolfsbureau), Cum exagerează Germanii.— cum se luptă Francezii Boma. 26 (10). — Apreciatul critic militar, colonelul Savone,într'un articol apărut în ,,Preparazione“ întărește prin autoritatea sa inducțiunile și aprecierile criticilor militari italieni, în jurul bătăliei de la Verdun. Ultimele comunicate franceze asupra luptelor în jurul Verdunului — serie e.l __ au pus în lumină nu numai rezistența de fier a acelei cetăți, care de acum înainte se poate crede că nu mai e in pericol, dar a dovedit încă odată metoda germană de a căuta toate mijloacele pentru a influența opinia publică, exagerând unele evenimente, de puțină însemnătate și recurgând la neadevăruri, de care marele Stat Major german se ferise până acum. Astfel luarea fortului Vaux, atât de mult trâmbițată, nu a avut loc, și aceasta rezultă foarte lămurit pentru cine cunoaște cum se desfășoară terenul pe dreapta Meusei. Germanii au simțit nevoia de a juca cu echivoc; ei reușiseră să facă să pătrundă în satul, de Vaux câțiva oameni și cum această încercare a fost îndată respinsă. Germanii au voit să facă să se creadă că fortul de Vaux ar fi fost luat. Ar trebui să se știe că pe când satul Vaux este la poalele ,,falaise-i“ într'un loc întins pe unde trece și un torent, fortul de i ) Francezii au reluat pădurea Corbilor — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 2711,.— Ziarul „Le Matin“ afirmă că ziua de eri, la Verdun, a fost foarte bună perretru Francezi. Ca o înverșunare de necrezut, spune „Le Matin I inamicul a reînoit pe tot frontul francez dela nord de Verdun atacurile lux furioase. Voia cu orice preț să repare pierderile sîngeroase din ajun. Bătaia nu a încetat un sigur moment în cursul noptei de alaltăsri, precum și dimineața și toată ziua de er pe toate punctele fără escepsii ale blocului rezistența francezilor n a putut să fie înfrîntă. Francezii au recîștigat teren relaxnd aproape întreagă pădurea Gorbilor, din care o parte fusese ocupată de eli Lupta din pădurea Caures Paris, 25 (9). Un ofițer francez care a luat parte la luptele din Bois des Caures, sub ordinele colonelului Driant (ginerele răposatului general Boulanger), a povestit ceea ce urmează despre această luptă, una dintre cele mai glorioase în marea bătălie de la Verdun. Germanii au pregătit atacul la 7 (20), la 7 ore dim., printr- un deluviu de mitralii cari sdrobeau adăposturile noastre cele mai rezistente ; totuși oamenii nu se mișcau, lucrînd, subt unuragan de fier, la întărirea pozițiunilor, Luptele se întind și în Woevre Paris, 27 (11). Din Woevre, bombardarea dușmanului a fost contrabătută energic, de bateriile franceze. Germanii au bombardat Eix, Boulainville, Villers-sous-Bonchamp și Bonzée. Germanii au aruncat în rîul Meusa, la Saint-Mihiel, mai multe miile plutitoare, pe care Francezii le-au pescuit înainte de a fi putut pricinui pagube. In Loretta, bateriile franceze au răsturnat prin tragerile hide distrugere organizațiunile inamice de pe frontul Hallevale- Bremevil. (Havas). Paris, 27 (11). — Comunicatul belgian. — Nimic însemnat pe întregul front belgian. (Havas). * O notă a Germaniei către guvernul american Berlin, 27 (11). Ambasadorul german la Washington a remis azi guvernului american o notă destinată a preciza încă odată cu deplină sinceritate desfășurarea evenimentelor. După un istoric minuțios al cestiunii războiului submarin și o expunere amănunțită a situațiunii actuale, nota germană încheie că guvernul imperial german poate spera că, conform relațiunilor amicale ce au existat in trecut, vreme de peste o sută de ani între cele două popoare german și, american, punctul de vedere expus în nota germană va primi aprobarea poporului american, cu toate greutățile mijloacelor de comunicațiune cu Germania provocate de inamici. (Wolfsbureau). 1 Vizita d-lui Salandra la Paris ? Roma, 26 (10). — In cercurile parlamentare se asigură că îndată după închiderea Camerei, d. Salandra se va duce la Paris spre a întoarce vizita d-lui Briand și guvernului Republicii. Președintele consiliului italian, după cu se asigură, va fi însoțit de miniștrii Zupelli, Daneo I și Barzilai. In acest timp baronul Sonnino va înlocui pe capul guvernului. (A. T. I), Subscripțiunea „Universului“ pentra văduvele și orfanii de rasbeii din Romania Deosebit de toate celelalte subscripțiuni pentru binefaceri și ajutoare ce se fac în țața, „Universul“ deschide o subscripțiune publică pentru crearea unui fond de ajutor la folosul văduvelor și orfanilor noștri, în caz cînd, întîmplător, armata română ar intra in războiu. De aceea adresăm cea mai fierbinte rugăminte tutorior Românilor și tuturor cititorilor și cîștigătorilor de premii ai „Universului, ca să se îndure în fața jertfei de singe pentru Țară și să dea obolul lor, cu drag, fie corespondenților noștri prin listele de subscripție, fie trimfîndu-lee dreptul la ziar, în mandate sau mărci poștale, sub titlul fondului. Se face cunoscut, că toate persoanele și toți corespondenții cari comunică cu ,,Universul“ pentru orice publicațiune, de orice natură, verbal sau în scris, să binevoiască a însoți cererile tor cu suma ce vor ucî pentru „FONDUL VĂDUVELOR SI ORFANILOR DE RAZBOItI’ din România. Toate ziarele sunt rugate să bînevoiască a teuroduce acest apel. .. , . , - SUMA DIN URMA 5,832,05 Lîevsi toaser a gîîvȘ iâîalâ a liceului Matei Dasarab jjj.TM Sevastija Ignatesc Hijtoca ■ _ ?g~ I . Anghil Tănăseșcu,Ni.E. Rl Brăila hs.~ Jeanette A. Tănăsescu, Brailav . ,j_ Zau V Costescu, elevă cl. Ion Esteniat No. 1, gr II, înco Personalul administrației moșiei Ulmeni 43.50 și anume Petre Petrescu 2, Ion Ghira Ghiurea Ristea î, Mate 1 Neculae Popa 1, Neculae Guboveanu 2, Gh. Zamfir 2 Iordan Teodorescu 2, Florea Bulic 5, Gh. Ionescu 5 Arbac Silivastru 2, Ionită Țăranu 5, Panciu Ivanof 2 OKlie Bieter 1, Alexe Mehmedof 0,50, Fănică Niculesca 0,50, Gosiică Tonjița 2, Anton A Jacob 1, Anton Jacob 0.50, Alex a&dmn Toi 0,503 Florea Sodnovi 0,50, Siasx L Ciobanu 1, Stan Mia 1, Radu M. Gristof 1, Ion Lungur î, și Nică Ionita 2.Total: 4359 Lorenzo Dalia Cort,i atelier- mecanic, loco Luigi Faleschini, atelier mecanic, loco j _ George Gr. Pătrașcu, atelier mecanic, loco 3__ Em- Pandrea, Institutul Babeș Lache Georgescu,notar, Pucheni Moșneni, Prahova ••• ■%, Ștefan I. Nicolescu, ziarist „Universul’, Tirgovișts Vasile Teodoru, Caraula, Dolj ’ _ G. P. Mănăilă, str- Getărei 25, Brăila 10'_ Conflict financiar germano-brazilian Berlin, 26 (10)." — Se află din Rio de Janeiro,;412fisrul Comerțului“ din alepti oraș amintește că Germania datorează, acum Braziliei ISO milioane de franci pe cafea, pe cari probabil nu va putea, fi acâb datft, să-i plătească .Acest 'rib hepvaxasida deci Braziliei de a împiea noapte, carea vapoaralor tóc' ce-se află actualmente A țcu4ufie,braziliene și dse. n gope. negocierii cu Germania peitru înrechirierea acestor vase spre e:'a u§ara greutățile țărei din cauza, lipsei de vapoare, porturile'braziliame fiind îngrămădite Ate 'rnáíf-aviXce nu pot fi exponiate.' Acest ziar propune, în caz de reftuz ,din partea Germaniei, 'se a'x-ecurg’e la măsurile cele mai riguros». (Reuter). în jurul unui incMent înela Salonic Sofia. 27 (11).— Ziarele raportează un incident interesant ce s‘a petrecut de curând la Salonic și care aruncă o lumină strălucitoare asupra procedeurilor și înțelegerii. Tribunalul din Salonic judeca pe redactorii a trei ziare saloniciane dovediți a se fi făcut, agenții Propagandei skexne răspândind svonuri alarăjrânțe, asupra năvălirii bandelor bulgare pe teritoriul Salonic. In cursul procesului. Vassilios, șeful biuroului presei din Salonic, chemat să apară ca martor, do.era iă că aceste svonuri erau născociri dafoorite reprezentanților înțelegerii,, care recurgeau la acest procedeu ori,de câte ori guvernele lor pregăteau noui atentate în contra suveranității Greciei. Miniștrii înțelegerii la Atena, informați despre această francă de pozițiune a lui Vassilios, au cerut revocarea unii (Agenția bulgară). ' ‘ Pretinse dcclarații ale generalului Sarrail Berlin, 26 (10)." — După o depeșe a ziarului Frankfurter, Zeitung“ generalul Sarrail ar fi declarat de curând, în viaî:‘ i multe rânduri că nu credea iu ofensiva inamicilor, dar că i se a btea și ofensiva Ententei ca nefolositoare, Sarrail s-a plâns de.', greutățile crescânde cu privire.la aprovizionare a trupelor; submarinele germane ar fi scufundați un număr de vapoare ce transportău.'merinde pentru trupele entriniste.. La Salonic circulă svpnul că generalul Sarrail ar .Aghă., intențiunea de a demisiona. (Wolffbureau) Germania aprovizionată cu cereale Berlin, 26 (10)—^Putem declara cu certitudine că: îrembfera Germaniei în cereale au fost ,cu desăvîrșire acoperite,pină la, viitoarea recoltă și că rezerva stabilită la început la 300.000 de tone se urcă la aproape 400000 de tone. (Trolifbureau). Distribuția de muniții a Statelor Unite Roma, 27 (11). — tíiji Londra se anunță: „Times" spune ca Germania vrea să facă să se creadă că factorul principal al prelungirea- războiului-ar fi puternicele privri de munițiuni pe care Statele Unite le-ar fi unizat; Aliaților. Or, — declară „Times“ — după afirmația făcută de Lloyd George aceste provizii nu reprezintă decit o minimă parte, iar după informații din altă sursă ele nu reprezintă decit o optime dini cît se consumă pe frontul englez. Cit despre frontul araheez, după cum a declarat și subsecretarul de Stat de la departamentul munițiilor franceze, nici un obuz măcar de fabricațiune americană n-a fost tras de tunurile franceze(A. T. L). Vase rusești atacate de hidropilane germani Berlin, 21 (II)----Oficiul.--. La 25 (9), un grup de vase rusești, compus dintr un crucișet de linie, cinci de alroiera și mai multe vapoare de transport au fost atacat la Kaliaiia, la Nord Est de Varna pe marea Neagră de către hidroplanele germane ehr au aruncat bombe. Un rezultat eficace asupra cîtorva destroieri a fost observat- Hidroplanele noastre s'au înapoiat neatinse cu toată bombardarea violenta din partea rușilor- (Wolffbaréhu) Drapels Uiroeștî la Petrograd Petrograd, 27 (K). ~Azi ai fost aduse la Petrograd nouă drapele turcești capturate la Erzerum și împrejurimi. Aceste trofee au fost primite la gară de comandantul șef al circumscripției din Capitală insolit la gară de statul său major și de o companie de onoare din garda imperială.Aceste trofee luate de la turci au fost duse prin străzile principale in mijlocul aclaimațiimmilor unei mulțimi enorme. (Westnik), Căsătoria ua un fiu al Kaiserului Berlin. 27 (11). — Azi sa făcut căsătoria principelui Joachim de Prusia, cu principesa Maria-Augusta de Anhalt; erau dorința împărăteasa, ducele și ducesa de'Anhalt. Căsătoria s-a făcut în castelul Bellevue de lângă Berlin, împăratul Wilhelm care se găsește pe front nu a asistat la această căsătorie. (Wolfsbureau). 1