Universul, iunie 1916 (Anul 34, nr. 150-179)
1916-06-11 / nr. 160
V 5 BANI EXEMPLARUL—ANUL XXXIV. — B-rnI 160 SÂMBĂTĂ 11 (24) IUNIE 1«1B Războiul economic .V In numărul nostru de Marți 7 iunie, vorbind de întrunirea conferinței economice la Paris, spuneam că menirea acesteia, pe lângă rezolvarea chestiunilor de prezent, e să pină bazele viitoarei lupte economice. O depeșă a stațiunii telegrafice fără fir din Lyon, datată la 20 iunie st. n. și sosită Mercuri, confirmă cele anunțate de noi și nu împărtășește, în trăsături largi, hotărîrile luate de delegații oficiali ai Quadrupled Pe lingă rezolvarea chestiunilor curente, delegații au stabilit în principiu „măsuri permanente de avilare și colaborare intre a' Hati'. Din comunicatul, nu tocmai lămurit, al stațiunii lyoneze rezultă că statele Quadruples au hotărît să poarte un războiu economic înverșunat contra Puterilor Centrale, fiind gata să facă jertfele cele mai mari. In primul rînd, Anglia, Belgia, Franța, Italia și aderenții lor își vor unifica regimul vamal. La sfîrșit pentru un timn îndelungat cu regimul liberului schimb, protecționismul cel mai sever, împins pînă la prohibire, îi va lua locul și va domni mulți ani peste toată Europa — căci și țările, cari nu fac parte din cele două blocuri vor suferi întîlrirea curentului și vor fi silite să o urmeze. Statele Quadruple își vor înlesni reciproc schimbul produselor, așa încît să se emancipeze, față de Puterile Centrale, „de orice dependență economică fie pentru materiile prime fie pentru obiectele fabricate esențiale pentru desviltarea normală a activității economice". întocmiri financiare, comerciale, maritime și toate înlesnirile de comunicatiune vor fi întrebuintate în scopul acesta Intărindu-se și sustinîndu se astfel reciproc, statele acestea vor esclude de pe piețele lor produsele germane și le vor îngreuia desfacerea și pe alte piețe, „finind — cum zice comunicatul lyonez — o perioadă în cursul căreia comerțul Puterilor inamice va fi supus la regule particulare“. Se va merge pînă acolo incit, împotriva tuturor ideilor de pină acum. ..se va interzice supușilor acelor puteri exercițiul pe teritoriul Statelor Cuadruplei a unor anumite industrii sau profesiuni INTERESÂND APARAREA NAȚIONALA SAU INDEPENDENTA ECONOMICA”, cu alte cuvinte a tuturor industriilor și mai a tuturor profesiunilor. Comunicatul din Lyon nu ne spune dacă delegații întruniți la Paris sau ocupat și de politica economică a Quadruplei față de neutri și, dacă da, ce au hotărît în privința aceasta. Nu încape însă îndoială că se va acorda neutrilor, cum am suns în articolul tipărit la 7 iunie, un tarif moderat, care să facă prtincipase relațiunile comerciale cu dînșii, cu atît mai mult cu cit, prin desvoltarea lor economică de pînă acum, țările Quadruplei nu sunt în stare să-și satisfacă trebuințele de articole absolut necesare ca cerealele și altele. Și pînă la isbucnirea războiului, jupta economică dintre statele înaintate era destul de vie, deși se făcea cu mijloace pașnice, pe calea concurenței. Ne putem închipui ce va fi, după încheierea păcii, cînd va isbucni războiul economic ce de pe acum se pregătește cu atîta sîrguință. De unde pînă acum fiecare stat lupta izolat, avînd în vedere numai interesele sale particulare, acum vor lupta unul împotriva altuia două blocuri enorme; prin coordonarea intereselor și împreunarea forțelor concurența va deveni și mai aprigă. Va rezulta din aceasta, nu încape îndoială, și mult bine căile de comunicațiune, industria și comerțul vor face progrese uriașe. Va fi însă mult mai greu pentru țările mici să și apere interesele, căci se va strimta pentru ele locul de joc. Pentru țările acestea e imperios necesar să urmărească cu cea mai mare atențiune ce pun la cale cele două blocuri și să chibzuiască din vreme asupra mijloacelor de a și apăra interesele și a nu pierde pasul în mișcarea generală. ip. Adunarea generală a „Ligei comercianților săteni“ dri la orele jumătate dimineața, numeroși membri ai „Ligei comercianților săteni“ din diferite comune din județul Ilfov s-au întrunit în adunare generală în sala „Amiciția“. Ședința a fost prezidată de d. VASILE DUMITRESCU-MILITARI, președintele ligei. Discutiunea largă care a urmat a avut ca obiect lipsa foarte simțită a alimentelor, lipsă care face ca atît comercianții cît și populațiunea să fie într’o grea suferință. D. TANCU MARINESCU-JILAVA a arătat greutățile cu cari are azi de luptat comerciantul sătean. Aprovizionarea nu se mai poate face de fel, sau, dacă se face, ea e aproape să-l ducă pe negustor la ruină. Autoritățile in drept nu se stiesc deloc să pre-a vadă pentru comercianți tot felul de penalități, fără să aibă însă și grija de a-i furniza articolele de prima necesitate, pe cari publicul le cere în zadar. O acțiune energică și solidară — a spus „ ... Tancu Marinescu — e necesară spre a determina pe cei în drept să aducă o ușurare. D. THEODOR SURDAN a arătat că azi comerciantul sătean nu mai poate face altceva decît să-și închidă prăvălia, nemaiavînd ce vinde. Autoritățile și reprezentanții lor fac ca procesele de contravenție ale negustorilor — făcute în mod arbitrar — să nu se mai sfîrșească. Pentru cea mai neînsemnată scăpare din vedere, negustorul riscă să intre în pușcărie. O delegație — a spus d. Sur ’dan — trebue să se prezinte autorităților în drept spre a le cere să furnizeze comercianților zahăr, făină, pește și celelalte articole cerute de populație. Comisia de import ar trebui să aibă în vedere și nevoile comercianților săteni, iar la aprovizionare primăriile ar trebui să nu mai facă comerț cum fac azi. D. Surdan, după ce a arătat nevoia unificării brevetelor de băuturi spirtoase, a făcut apel la cei de fată să participe la serbarea cîmpenească pe care Liga o va da în ziua de 29 Iunie în com. Militari, sub patronagiul d-lui Niculescu-Dorobanțu, prefe rectuind Ilfov. Y . ALEX. AGAPIE, regretînd că negustorii nu participă în număr destul de mare la această întrunire, a arătat ca valorificarea drepturilor lor nu se poate obține fără o acțiune solidară. „Liga comercianților săteni”, care nu face niciun fel de politică, face apel la unirea tuturor negustorilor, întru realizarea dreptelor lor doleanțe. D. VASILE DUMITRESCUMILITARU, președintele Ligei, a relevat atitudinea vrăjmășească și nedreaptă pe care au luat-o comercianții mari cum sunt cei de la „Centrul comercial” împotriva comercianților săteni. S’ar părea, a spus d-sa, că cei din București au monopolul asupra societăților de comercianți. Astăzi, întreaga clasă negustorească de la țară suferă, pusă fiind în situațiunea cea mai grea cu putință. O primejdie nouă care a devenit azi foarte simțită pentru comercianți o reprezintă băncile populare, cari amenință să ia comerțul de la țară din mina negustorilor. Trebuie de asemenea protestat împotriva faptului că primăriile fac și ele comerț. Iar ca culme, procesele de contravenție fac ca negustorul, pentru 3 parale puse greșit unui cumpărător, să intre în închisoare sau să plătească mii de lei amendă. împotriva acestei stări de lucruri care nu mai poate dăinui, trebuie pornită o acțiune energică și sprijinită de toți comercianții.* In urmă s’a ales o comisiune care va prezintă d-lui ministru Radovici doleanțele negustorilor, comisiune compusă din d-nii: Mihail Dumitrescu, Mihail Minculescu, D. Vasilescu, N. Clepciu V. Ionescu, Al. Agapie, Tancu Marinescu-Jilava, Vasile Dumitrescu-Militari, Al. Ștefănescu, N. Dumitrescu, Stan Florescu și Theodor Surdan. Adunarea s-a terminat după orele 12. Mare Incendiu in Argentina Roma, 7 1201. — Se află din Buenos Ayres. Un mare incendiu a izbucnit în palatul administratiunei naționale a puțurilor de petrol din Comodoro și Rivadavia, distrugînd tota L A, T. U Ofensiva italiana Roma, 7 (20).—Din Știrile soate de pe front rezultă, ca ofensva italiana capătă o dezvoltare și o putere din ce în ce mai mare. Pe podișul Zagna, de unde austriacii și-au început ofensiva. în Trentin acum 36 zile, trupele italiene, care au păstrat mereu Coni Zugna (1866 m) își extind azi zona ocupată de ele înaintînd spre Zagna Torto (1257 m.) și în valea Comaglia. Unele pozițiuni importante care au fost zilele trecute obiectul sforțărilor austriace, sunt mereu în mîinile italienilor. In valea Brenta, austriacii se retrag încet dar mereu. Armata austriaca a încercat viguroasă acțiune spre Brenta pentru cucerirea pozițiunilor Muntelui Lisser, dar a fost respinsă cu pierderi foarte mari. In acelaș timp, ea a încercat să progreseze la sud-est de Asiago, atacînd pozițiile de pe Muntele Lemerle, de unde după repetate asalturi, dușmanul a fost definitiv respins cu pierderi grele.Pe podișul Celor Șapte Comune, atacurile continuă a se desfășura de ambele părți cu mare înverșunare pierderile austriacilor fiind însă cu mult mai însemnate. Contraofensiva italiană, care a provocat oprirea operațiilor austriace în Trentin, pronunțîndu-se contimporanii cu înfrîngerea austriacilor pe frontul rus, pune Austria în imposibilitatea de a putea lua forțe de pe frontul italian, cu care să se facă față ofensivei rusești, sau de a continua ofensiva în Trentin. Mulți consideră situația Austro-Ungariei foarte gravă, de asemenea și pentru gravele pierderi suferite de armatele arhiducelui Ferdinand și ale generalului Pflanzer. (A. T. I.) EUROPEAN RĂZBOIUL SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC PE FRGHTUL ORIENTAL pe frontul austrio-italian Luarea Gernăuților și consecințele sale -JS Paris, 8 121). — Presa franceză întreagă aclamă magnifica ofensivă rusă, în Galiția și ocuparea Gernăuților de către ruși. Generalul Berthaut în „Le Petit Journal”, constată că două divizii bulgare au fost semnalate ca trimise în Bucovina. Ele numai au altă perspectivă decît aceea de a fi strașnic bătute de ruși, supozînd bine înțeles că ele vor accepta a se lupta contra rușilor. Figaro atrage atențiunea asupra efectului moral ce are ocuparea Cernăuților, mai mare decît efectul pur militar, care și el nu este neglijabil. Căderea Cernăuților și distrugerea liniei Prutului dă lovitura de grație aripei drepte a armatelor austro-ungare, și drumul de fer venind din Odesa spre Cernăuți va putea fi de acum utilizat. Această linie va aduce servicii inestimabile, căci ea va permite repede aprovizionarea cu merinde a armatelor victorioase ruse, în timp ce armatele austriaca, respinse spre Carpați și trecători, se vor isbi de niște regiuni muntoase cu greutăți la aprovizionare. Jurnalele atrag atențiunea asupra faptului că această ofensivă victorioasă va avea un efect în mod principal asupra României, care se găsește în apropiere. La Libre-Parole întreabă: dacă România, pentru intrarea ei în acțiune, așteaptă să vadă succesele altora, rămînând ca dinsa să stea cu mîinile goale la o lichidare, pentru care dînsa nu ar fi contribuit întru nimic. Herbette în Echo de Paris remarcă: dacă ofensiva rusă continuă să progreseze, cum totul lasă să vadă, tot viitorul rasei românești, este în joc; și chiar dacă această ofensivă ar fi să meargă pe etape schimbarea prodigioasă ce a survenit de mai bine de un an, pe frontul ansborus, ajunge să demonstreze că Austria va sucomba. Nimeni nu trebue să uite acest adevăr atît de popular, in Balcani, reamintit de curînd, de către ministrul sub, D. Marinkovitch: Cine luptă contra rusului, poate fi sigur că o să piardă, fie mai înainte, fie mai tîrziu. Le Petit Parisien crede ca a sosit timpul cînd neutralitatea României nu mai poate continua, fără ca ea să dureze pînă la sfîrșit, dar nimeni nu trebue să uite că numai cei cari au luat parte la marea luptă vor fi în drept să ia parte la recompensa proporțională, sforțărilor lor pentru serviciul cauzei comune. Colonelul Rousset în „Le Gaulois“ constată că coaliția teutonică se află într’o situație dificilă, care promite să se agraveze repede. Este de datoria Aliaților, să stringă încă mai mult legăturile care se unesc, și să urmeze, pe toate fronturile, cît mai repede posibil, exemplul convingător al Rusiei. (HavasL Mari lupte pe Știr și In regiunea Dvina Petrograd, 8 (21).— Lupta în regiunea de la nord de Gadmniși, pe Stir, continuă cu violență. Satii Gruziasin a trecut în mai multe rîndur din mină în mină. Ori, după amiazi, trupele noastre au năvălit iar în acel sat făcînd prizonieri 11 ofițeri, 400 soldați și luînd 8 mitraliere, dar violența focului german ne-a silit să evacuăm din nou acest sat. Cu o încîlcire furioasă, germanii, operînd în regiunea satului Voroniș, la nord-est de Kissel, au dat atacuri repetite pînă ce în seara de 7 (20) Iunie, tinerele noastre regimente, printr’un atac năprasnic au pus pe germani pe fugă, luîndu-le 9 mitraliere și făcînd mai mulți prizonieri, aparținînd diferitelor regimente. Pe la 3 dimineața, în noaptea de 8 (21) Iunie, în regiunea satului Ramiesto, pe apa Stohom, la nord-vest de Nontoin, inamicul ne-a atacat în formațiuni masive. Lupta a ajuns corp la corp și atunci numai germanii au dat înapoi, lăsînd în mina noastră răniți și prizonieri. Numărul lor nu a putut încă fi precizat. Lupte crîncene se dau în regiunea Kiselin și mai spre sud. La extrema noastră stiigă trupele noastre urmăresc pe dușman și au trecut apa Siretului. Totalul prizonierilor și trofeelor luate de armatele 1 general al lui Brusilov în perioada de la 4 la 17 iunie st. n. este de 3359 ofițeri, 189.134 soldați, 198 tunuri, 550 mitraliere, 15.189 svîrlitoare de bombe, 119 chesoane de artilerie, 34 proiectoare și alt nume* ros material de războiu. * Pe frontul Dvina artileria germană a bombardat cu mare violență regiunea capului de pod de la Iksul și secțiunea de la nord de pozițiunea Padobradt. In noaptea de 20 iunie sin., germanii, după o intensă bombardare a liniilor noastre la sud de Smorgen au luat ofensiva. Inamicul a izbutit într un sector să pătrundă în tranșeele noastre, dar prin acțiunea artileriei noastre si a unui contraatac ce l-am dat a fost gonit si sa retras la punctul de pornire. In celelalte sectoare ale acestei regiuni toate încercările adversarului au fost respinse cînd cu focuri, cînd prin atacuri cu baioneta.* Aeroplane inamice au aruncat vreo 40 de bombe asupra gării Vieleika. In canalul Ogbinsk au avut loc ciocniri violente și duel puternic de artilerie. CamnwicîB fi «serma«« Berlin, 8 (21)__ Știrile primite de pe frontul oriental dovedesc în chip tot mai strălucit că mișcarea de ofensivă rusă a fost cu totul oprită, pe frontul Volhiniei și că contraatacurile austro-germanilor au izbutit să cîștige considerabil teren Astfel colonia Perscody a fost reluată de trupele din Bohemia germană, în vreme ce regimentele renane și westfalice au cucerit, satul Swolnicki, la est de calea ferată Kowel-Luck. Cu privire la cucerirea acestui sat se dau următoarele amănuiri i pregătirea cu artilerie a ținut aproape patru ore, dar cînd trupele noastre au trecut la atac au băgat de seamă că tinerii trăgători siberieni—cari pînă acum se bătuseră minunat—nu au putut rezista bombardărei noastre și fugiseră în parte, iar ceilalți dezertaseră în grupe de cîteva sute. Cu tot terenul mocirlos, mizerabil infanteria noastră a ajuns în 12 minute în sat și într’o goană a ajuns dincolo de sat pînă la viaductul care aees peste apa Stochod și luîndu-l au înaintat pînă la capul de pod între calea ferată și șosea. Generalul Innsingen a exprimat printr-un ordin de zi trupelor de cavalerie a gărzii și unui regiment de infanterie recunoștința lui pentru că au putut menține contra unui dușman numericește mult superior, trecerea Stochodului ceea ce a permis unităților noastre operînd într’alt punct, să forțeze trecerea apei. Din nefericire comandantul acelei trupe de cavalerie, un principe german care fusese deja decorat cu crucea de fier clasa I, a fost grav rănit în cursul acestui atac. (W. B.) * Berlin, 8 (21)__„Wolfsbureau” spune: Statul major rus a înștiințat din nou toate trupele că familiile acelor soldați cari se vor pre de bună voie dușmanului nu vor căpăta nici un ajutor. Intr’un ordin adresat șefilor de corp de armată statul major explică necesitatea acestei măsuri prin faptul că în cîteva regimente numărul soldaților și subofițerilor transfugi s’a urcat la peste o mie. n jurul alegeri preșidențiale din Statele Unite Roma, 8 (21). — Din Washington se anunță: A produs mare impresie faptul că Wilson a fost proclamat candidat fără opozant al Congresului partidului democrat. Reușita lui Wilson e socotită ca probabilă, mai ales pentru că partidul republican a proclamat pe Hugues, care nu se bucură de mare popularitate în țară. Deși Hugues a încercat și el să facă manifestări în favoarea Ințelegerei, totuși dat fiind lipsa lui de energie și de autoritate, atît de necesare în aceste momente, partizanii Ințelegerei văd tot în Wilson pe omul situației. Așa fiind, alegerea lui Wilson va fi o nouă afirmare a sentimentelor de simpatie nutrite de marea majoritate a americanilor față de Puterile Quadruplei. (A. T. I.)' Armata olandeză este gata Roma, 7 (20). — Se anunță din Amsterdam: Guvernul olandez a publicat un comunicat în care declară că armata este nu total gata și bine echipată. Toate lipsurile existente în 1915 la isbucnirea marelui războia au fost azi Împlinite. (A .T. I.) 1 CQ B * =r= TRANSPORT V8 carne congelată din Argentina Roma, 7 (20). — Se anunță din Buenos Ayres. S'au încărcat și sunt gata de expediere spre Franța și Italia 28.000 tone de carne congelată. (A. T. I.) Interview cu generalul Brusilof Londra 8 (21).—Un corespondent al ziarului ,,Times" din Londra a avut Sîmbăta trecută un interview cu generalul Brusslaff La cartierul său general. ; •Jotuitoarele succese obținute de armata mea, a spus generalul, nu sunt un rezultat al vreunei întîmplări sau slăbirei Austriei, ci rezultatul aplicărei tuturor lecțiunilor pe care le-am învățat în doi ani de războiu înverșunat în contra germanilor. La începutul războiului, în special vara trecută, nouă ne lipseau preparațiunile pe care germanii le-au făcut în ultimii 60 de ani. Cauza principală a succesului nostru se datorește in mod absolut coordonării tuturor armatelor angajate și îngrijită armonie între diferitele ramuri ale serviciului. Pe tot frontul nostru atacul a început în aceeași oră, așa că era imposibil pentru inamic să-și mute trupele dintr'o parte într'alta. Superbul caracter al infanteriei rusești în această luptă se datorește în mare parte faptului că armata reprezintă acuma simțimintele întregului popor din Rusia, care e unit în dorința de a duce războiul către o indicere finală cu succes. Este improbabil dacă nu chiar imposibil, că germanii vor trimite în acest an o forță mare ca să ajute pe austriaci după cum au făcut anul trecut. Aceste puține săptămîni de la început au fost vlne de succes, dar nu sunt decâ începutul campaniei noastre de vară. Cu toate că germanii ar putea să aibă mici succese înainte de a fi învinși cu desăvîrșire, noi sperăm să putem duce încetul cu încetul războiul în contra lor. Situația generală a fost îmbunătățită de către acțiunea flotei britanice, care a fost, fără îndoială, o victorie pentru aliații noștri, deoarece germanii au fost forțați să se retragă la baza lor, abandonînd orice intenții ar fi avut manevra lor, în timp ce vedem Pe englezi menținînd cu tărie blocada". Brusiloff a arătat apoi că obiectivul său principal este Ko vel care dacă ar fi luat, crede că tot frontul de răsărit va fi nevoit să se retragă. De la interviewul său au sosit știri cum că a pătruns și mai mult în liniile inamicului între Köves și Brody, rușii fiind tot mai aproape de cel din urmă loc la sud de Radzivoff. Importanța capturării Cernăuților este acum recunoscută și mai mult și rușii împing acum pe austriaci dealungul căei ferate principale din Bucovina și au ajuns la Kurzummare și Storojinetz. Armata inamică care a apărat Cernăuții este tăiată astfel de austriacii de la Kolomea și la est de Garnici de răsărit. Un adaos de 3000 de prizonieri aduce totalul la mult peste 170 de mii de oameni foarte aproape de 3000 de ofițeri, 200 de tunuri, ISO de mitraliere, peste 100 de mortiere de tranșee și o cantitate enormă de muniții. (A-T.E-) Ce se petrece în Ungaria? Se fortifică Timișoara. — Se retrag vasele fie pe Dunărea românească. — Se trimit întăriri la Lemberg , Severin, 8 Iunie De cîteva zile ungurii au început să facă lucrări de fortificații în jurul Timișoarei. Lucrează din zori pînă în noapte întreaga tabără de prizonieri ruși. Lucrările sunt conduse de ofițeri austro-ungari, cari, în urma rănilor primite pe cîmpuil de lnptă, au rămas neapți pentru serviciul activ; întreaga populație ungară privește aceste lucrări cu vădită îngrijorare și se așteaptă dintr'o clipă într’alta ca și România să intre în război contra Puterilor Centrale.* La Timișoara ca și în celelalte orașe ale Ungariei traiul a ajuns de o scumpete nemai pomenită. Zilnic mor bătrîni și copii din cauza lipsei de merinde. Zilnic mi de oameni stau pe la porțile cantinelor populare spre a li se servi o supă compusă din apă caldă la care se adaugă un praf chimic și o pline- Sinuciderile se înmulțesc pe și ce trece-Luni 6 Iunie, orele 10 seara, au plecat din Szeghedin două batalioane din regimentul 8 de pionieri, cu destinația Lemberg. In aceeași direcție a pornit în aceeași seară rezerva regimentului 8 de artilerie grea, avînd 24 de tunuri grele și 6 de 30.5.* Tot Luni noaptea au sosit în gara Szeghedin două trenuri militare cu răniți venind din Cluj. Un tren a pornit spre Budapesta, iar al doilea a rămas aci. In timpul nopții s'a și început transportarea răniților la spitalele militare. In tabăra prizonierilor sârbi din Szeghedin se află și doi soldați muzicanți cari au făcut parte din regi 6 de infanterie din Belgrad. Ei sunt singurii ramași în viața din întreaga muzică militară a acelui regiment. Toate vasele navigantei fluviale austriace au părăsit Dunărea pe distanța Galați-Severin, fiind trimise In susul fluviului Sărbătorirea căderea Cernăuților la cluburile conservatorșl conservator-democrat Miercuri seară membrii partidelor conservator și conservatordemocrat au sărbătorit căderea Cernăuților în stăpînirea armatelor rusești. La ambele cluburi — cari erau iluminate — a asistat un public foarte numeros. La clibul conservator Cuvântarea d. M. Bașiiu La orele 9 și un sfert, d. M. iDeșliu comunicînd numeroasei asistente regretul d-lui N. Filipescu, care lipsește fiind dus la Grănești și a d-lui M. Cantacuzino, care nu e în Capitală, a deschis ședința, fie-am adunat aci a spus d-sa ca să sărbătorim căderea Cernăuților, după cum ne vom aduna regulat, spre a sărbători victoriile Quadruplei. Politica noastră și realizarea idealului național depind de victoria Quadruplei. Neschimbați în atitudinea noastră, vom păstra-o pînă la victoria finală a Quadruple!. Și nu vom dezarma pînă nu vom vedea realizat idealul nostru național. Mă adresez d-lui Brătianu, cerindu-i să-și facă datoria! Dacă Brătianu nu va voi, voi face apel la întreg partidul consertor, să-l forțeze. Am fost întrebat cînd se va face fuziunea. Vă răspund că fuziunea e făcută. Cea mai deplină înțelegere domnește între d-nii N. Filipescu și Take Ionescu. Vă comunic în acelaș timp că săptămîna viitoare se va face fuziunea celor două cluburi. (Aplauze entuziaste). Cuvântarea d-lui B. Delavrancea Toate tarile latine — a spus d. Delavrancea — au pornit lupta împotriva imperiilor centrale, cari timp de 44 ani s’au pregătit numai pentru măcelul la care asistăm azi. Numai România a rămas nemișcată Nu încape azi îndoială pentru nimeni că Germania e autoarea actualului grozav război. Făcînd istoricul, împrejurărilor în cari s’a produs războiul european, d. Delavrancea a arătat că Austria a trimis Serbiei o notă pe care cele mai elementare considerații de demnitate cereau s’o respingă. Serbia eroică s’a împotrivit așa cum am văzut-o împotrivindu-se. Austria și Germania au provocat războiul pentru că l’au voit și au făcut din asasinarea lui Francisc Ferdinand un motiv, care nu e decît un pretext Germania, aceea care a emis teoria că forța primează dreptul și că forța universală e generatricea dreptului universal, a invadat toate țările, — și țara noastră — cu un potop de publicațiuni. In ce privește publicațiunile germane răspîndite la noi nu se știe dacă n’a avut vreun amestec și ministrul nostru din Berlin. Puterile centrale au pornit un groaznic asasinat, au răsturnat simțul de dreptate, deci vom fi împotriva lor. (Aplause). Spiritul latin e amenințat Am fost printre cei dintîi cari, de la început, am spus-o, acasă la d. Marghiloman, că voi fi bucuros să fiu sfărîmat alături de Franța (Aplause). In primul meu discurs politic, acum 30 de ani, am arătat nedreptatea pe care o sâvîrșește Austro-Ungaria. Lista nedreptăților pe cari monarhia vecină le-a tot săvîrșit pînă azi împotriva fraților noștri din Ardeal, e o listă fără de sfîrșit. Am citit scrisori sfîșietoare de la femeile văduve, am citit o dureroasă scrisoare a mamei poetului Goga (Orale). Suntem întrebați pe tonul cel mai amar, cînd venim? Iată al treilea imperativ categoric, care ne impune alăturarea noastră de Quadruplă: mărirea României. Iată de ce trebuie să iubim nobila Franță, iată de ce trebuie să iubim Italia, Anglia, iată de ce trebuie să iubim marele imperiu rus. (Aplause). Îmi propusesem să vă vorbesc numai despre un singur lucrudespre Unguri. Cine nu cunoaște seria de neomenii, de barbarii și de umilințe pe cari le săvîrșesc ungurii, împotriva românilor? La hotarul nostru dinspre Moldova se desfășoară victorioasă, pe un front de 350 km., ofensiva rusă. Nu trebuie să ne temem de primejdia slavă Termin acest discurs al meu strigînd: Trăiască armatele Țarului! Trăiască armatele victorioase! (Aplause călduroase) D. M. DEȘLIU a îndemnat apoi pe asistență să participe în număr cît mai mare la întrunirile la care vor fi chemați, spre a arăta guvernului care îi e datoria. La clubul conservator-democrat La clubul partidului Conservator-democrat numeroși cetățeni au venit să asiste la această sărbătorire, întrunirea a fost prezidată de d. prof. dr. Severeanu, care deschide întrunirea spunînd că trebue să ne bucurăm de luarea Cernăuților pentru că se pare că acest rezultat va fi în avantajul nostru. D. N COLACESCU spune că vremea vorbelor a trecut. E timpul acțiunei și prima noastră acțiune e sărbătoarea de azi. Sperăm că Cernăuții nu va mai cădea la austriaci ci în mîinile românilor. S-a dat credit guvernului actual să pregătească acțiunea cea mare, dar Ta folosit în chip meschin. Guvernul a înlesnit aprovizionarea turcilor și a Puterilor Centrale. Trebue să înlăturăm cu energie acest guvern. Să începem o mișcare a noastră întîi prin a curăța terenul în cuprinsul țărei. Nu înțelegem politică externă fără politică internă căci tntîi trebue să ne pregătim în țară, formînd un guvern național, în locul elicei care se ocupă de negustorii. D. SIPSOMO spune că vine de la concentrare, unde a văzut că toți nu au decît dorința să treacă Carpații. Aceasta e și dorința țarei întregi. Guvernul e preocupat insă de afaceri financiare. Un eveniment fericit, care umple de bucurie inimile românilor, este luarea Cernăuților și puternica ofensivă rusă. Desigur, Cernăuții vor reveni da acum românilor. In doi oameni are tara nădejde azi, în d-nii Take Ionescu și N. Filipescu. (Aplauze). In momentele acestea istorice acești oameni au imitat animozitățile dintre ei, fosrmînd un singur partid care exprimă aspirațiunile întregei țări. Se cere să vină un alt guvern care să înfăptuiască idealul național pentru că guvernul actual s-a arătat incapabil și trebue deci un guvern care să întrunească toate voințele. Singuri d-nii Take Ionescu și Nicolae Filipescu au încrederea țărilor cu care vom fi aliați. Lupta cea mai hotărîtă trebue dusă pentru răsturnarea guvernului ca să pecetluim pentru vecie înfrîngerea Puterilor cerntrați? D." AUREL ILIESCU spune : Este timpul să ne aducem aminte că trebue să vrem căci altfel patrimoniul strămoșilor noștri va fi pe ducă iar copiii noștri, din cauza nemerniciei noastre, vor trăi ca slugile la străinii cari vor fi stăpîni. Fiecare român e chemat să-și facă datoria către țară. D-nii Take Ionescu și Nicolae Filiipescu și-au dat mina uitînd tot ce e răutate și dușmănie și au pus totul pentru dorul de țară. Să facă și ceilalți români la fel. In fața dorului de țară nu există nici un stăvilar, nici chiar Regele și Dinastia. Azi n’avem mălai în țară pentru că merindele țarei hrăneau pe inamicii țărei. S‘o priceapă aceasta! El ca să ‘ajungem să zică țara ,neamțul" căci atunci va fi prea tirziu Să vină lumina de acolo ca să n‘o cerem noi să vină. Nu suntem țară de drept divin și cînd ora arată unde e mîntuirea și Tronul va trebui să se plece. D. N. XENOPOL spune că noi totdeauna am avut încredere în victoria Quadruplei pentru că are cu ea forța morală a celor cari luptă pentru dreptate și libertate. Fiindcă lupta ei concordă cu revendicările noastre suntem și trebue să fim alături de ea. Dacă avem bucurie de victoria rușilor, avem și mîhnirea că nu suntem alături de acești luptători pentru dreptate și liberate. Am vrea ca soarta Ardea tului să nu să decidă la Lemberg sau la‘ Verdun și la Alba-Iulia de către noi căci astfel se întăresc națiunile cînd mărirea lor se face prin sîngele și jertfele lor. Ar fi nedemn să cîștigăm cu puține riscuri, căci ar însemna să prezentăm nota pentru neutralitate. Sperăm că guvernul va merge cu noi căci altfel îl vom sili noi sau vor veni alții în locul lor. D. Dr. SEVEREANU închide întrunirea iar asistenții pornesc la sediul clubului conservator. MANIFESTAȚIA In mijlocul unei vii animații, cei de față au pornit apoi, încorpore împreună cu cei de la Clubul Conservator înspre Liga Culturală, manifestînd