Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-01 / nr. 308
í mi xnvD.^ír. m 25 Baw exemplarul Uimire și neîncredere Ministerul prezidat de IL general A. Văitoianu a provocat cimirea aproape a intregei opinii publice și a Întâmpinat cu oarecare neîncredere. Negreșit, în reacțiunea aceasta sufletească nu joacă nici un rol persoana generalilor cari alcătuiesc cabinetul. Toți sunt militari distinși, cari și-o.y, săvitejește datoria în război, și sunt înconjurați de stima, da respectul și de iubirea ce îi se cuvine, fără nici o zgalrictie. Uimirea e provaește de faptul că cei mai mulțif ointeleg restul unui minister ifoiliar, compus din generali în activitate; căci împrejurarea căuta resortul justiției e un civil și că, poate, vă mai fi unul la departamentul afacerilor străine, nu alterează caracterul militar al Cabinetului. De ce minister militar, când nici măcar nu suntem în război? asta se întreabă opinia publică. Ne aflam într'o criză politică. Ministerul prezidat de șeful partidului liberal-național demisionase. La ordinea zilei sunt două mari chestiuni: a liniei de urmat față de Consiliul suprem al aliaților și a alegerilor, cele dintâi alegeri pe baza vot.untul universal în România cea nouă. Chestiuni •per e.gr.clemami politice, și una și alta. După împrejurări,, trei soluțiuni erau posibile: sau rechemarea cabinetului liberal, sau un cabinet al opoziției care combătuse politica ministerului Brătianu, sau în fine un guvern având asentimentul tuturor partidelor politice. Cele două soluțiuni dintâi, oricare, ar fi întâmpinat opoziție fără îndoială, dar nimeni nu s’ar fi mirat; cea de a treia soluție ar fi împăcat pe tot. Dar nici una din aceste soluțiuni așteptate nu a fost adoptată. Iată de ce formarea unui cabinet militar a produs uimii’’. In ee privește neîncrederea, aceasta isvorește, după cât s‘a putut vedea până acum, din presupunerea că noul ministru de interne ar putea să aibă inclinatiuni politice, ceea ce ar face ca cumpăna administrativă să nu fie dreaptă în alegeri, ci să se aplece spre unul din partidele în luptă. Firește că numai faptele ar putea să verifice temeinicia sau netemeinicia , presupunerii acesteia. . * In tot cazul, alegerile politice, cu fierbințeala lor firească, cu bănuielile, criticele și acuzările la cari dau loc, nu sunt ceva potrivit pentru militari in activitate. Nu e bine, așa, socotesc foarte mulți, să fie amestecată armata în alegeri decât numai ca păzitoarea ordine! și atâta tot. Veniturile c. t. și transportul călătorilor — Un răspuns al d-lui Al. Periețeanu. — Unde este documentarea?—Abuzuri scandaloase. — Istoria unui vagon de cl. r.—Veniturile c. f. r — Intr’un lung articol publicat în „Isbânda”, d. Alex. Periețeanu, directorul general al c. f. r., răspunde, la critcile și observațiunile apărute în ultimul timp în presă, întrun mod ciudat, D sa, în loc să ofere lămuriri documentate opiniunei publice și să se mărginească la o expunere obigetivă, bazată pe fapte, recurge la o pledoarie pro domo. de obicei, pledoariile pro domo sunt nefericite. Intr’un stil nervos și nedisciplinat d. Al. Periețeanu acuză pa scriitori de lipsă de competență și apfetește să se angajeze într'o discuțiune „academică’’. Cum scriitorii ziarelor sunt insomneianii’’ în chestiunile în care este competent d. director gen perul al c. f. r., pentru ce d-sa s’a ferit, că răspundă limpede și categoric la toate chestiunile ridicate de presâ.? Pe noi nu pe interesează ce cred că. Alex Periețeanu despre presă și scriitori, ci ca organ al opiniunei publice, nu interesează grozava criză a transporturilor, cauzele acestei crize, măsurile urgente ce trebuesc luate ca să se pună odată capăt incuriei și anarhiei administrative. Sunt interese generale în joc, care nu pot fi nesocotite. Să vedem însă competența cu care tratează d. director generalj al c. f. r. diferitele Chestiuni ridicate. în presă și mai cu seamă logica cu care caută să apere o administrație dezorganizată De sa se întreabă și răspunde: Nu s’a făcut progrese la el. ? Probă... sporirea veniturilor cu peste 140 la sută. pe când sporirea veniturilor constitue o probă de bună și cinstită dmministrați ? Exemple: Călătorii plătesc taxe foarte urcate, ba unii din ei ■ plătesc chiar cu viața lor.. 4 avantajul de a se urca în trenurile noastre. Călătorii plătesc taxele pentru bagaje și aceste bagaje, dacă se pierd, administrația e.i. CU răspunde de pierderea lor* . Veniturile cresc, bine-înțeles, cu mult peste 140 la sută, dar unde este buna și cinstita administrație ? Pentru d. Alex. Periețean, „transportul de călători’’ nu-1 prea interesează, căci — spune d-sa sentențios _ în viata unei națiuni, nu eofortul călătorilor ar fi prima problemă de rezolvat! Firește, cum să-l intereseze pe director general al c. f. modul cum călătorește marel e public în trenurile sale , cum se chinuesc nenorociții pasageri, pe acoperișul vagoanelor — între tampoane, pe scări, sau pe botul locomotivei; — când veniturile cresc simțitor și așa, când d-sa călătorește, comod și rapid, în trenuri speciale ? Dar este o îndrăzneală ceea și-și permite să avanseze d. Alex. Periețeanu în răspunsul sauîntr’o țară de opiniune o asemenea desconsiderare față de marele public, ar atrage după sine Cuvenitele consecințe. Este permis ca în timpurile anormale a transporturilor pe drumul de fer, să circule pe linii, trenuri speciale, „se de control, pentru personalul superior al administrație, c. f., sau să se atașeze la trenurile obicinuite de pasageri, vizoane rezervate pentru tute politică”, protejați, cum a fost cazul publicat de ziare relativ la vagonul A, Nr. 144, care a circulat 10 zile (zece zile d-le director general!) intre Iași-Govora și înapoi. Din ancheta făcută de inspec. — Amorul e bani peșin. Un drac împelițat care are amorul în mână, e mai bogat ca torul general al sindicatului j» J L201 k ca chhiar, Arsene Hussayfi. d. Drăniceanu s’a dovedit în ce ciudate împrejurări a circulat acel vagon-Reproducem ordinul dat de inspecta 6l M. din 3 Sept. 1919: „Stației B. R.-Vâlcea, Piatra- 011 spre știință insp. 1, 2 și 3 M. Vagonul 144 A.. .care este vagonul de inspecție al insp . M. rog a fi îndrumat cu însoțitorul la destinație și înapoi și atașat la trenurile de persoane respective după indicațunile date de însoțitor și a dispune să fie imediat îndrumat la destinația sa. Inspecția C M .(să) ÎIALMU In acel vagon au călătorit inspectorii c. f. în interes de serviciu ? Nu, ci rudele dlui Anastasiade, directorul serv. mișcărei din direcția 2-a regională Iași, cu câteva servitoare. Din aceste persoane 4 nu posedau bilete de călătorie. Iată un vagon de el. I, care parcurge în zece zile atâtea sute de ktm pus la dispoziția familiei unui funcționar superior al c f., în disprețul legilor, și regulamentelor c. f. Fu este anarhie ca funcționarii superiori din admnistrația c. f. să considere vagoanele drept proprietatea lor ? A răspuns d. Periețeanu la acest gen de abuzuri, care se practică, din sistem, la c. î. ? Luat-a d-sa vreo măsură ca să pună capăt odată abuzurilor revoltătoare? Cum d director general se închină înaintea teoriilor respectabile și exacte, dar invoacă în sprijinul administrației sale, un cortej întreg de împrejurări fatale, vom analiza de aproape toate chestiunile ridicate de d-sa spre a ved<% dacă există sau nu, un cerc vițios, dacă este sau nu posibilă o îmbunătățire de introdus în anarhia de astăzi. După cum am spus de la început, suntem adversarii criticei negative, dar suntem dispuși să oferim întregul nostru concurs acelora ce vor fi în măsură să amelioreze criza transporturilor de care suferă țara de atâta amar de vreme publicarea sfinui tratat serisă între femisia și CtaFonania — România era aranjată. — O lovitură pentru germanofili — Cu data de 23 Septembrie biuroul presei române din Berna co minnică: „Publicarea tratatului secret încheiat în 1887 între Rusia și Germania, care garanta Rusiei drepturi neexistente asupra părții orientale a României dă presei române prilejul să facă reflexiuni asupra politicei externe a Românei .Publicarea a fost o loviturii gravă pentru ultimii politiciani germanofili cari ar voi să exploateze tensiunea trecătoare dintre România și Antanta spre a se reabilita de politica lor nemțească. „Această tensiune este numai o neînțelegere între prietenii și nu va putea niciodată strica această prietenie și chiar această solidari. ""4. Pagini România ț Paritfe — România a propus o redacțiune specială ? — Ziarele pariziene publică următoarele•. Trcmna, 21 Septembrie. Biuroul presei române comunică telegrama Următoare: In ce priseile clauzele • referitoare la minorități, România a propus Conferinței din Paris această redacțiune, România acordă tuturor,minoritat lor de limbă și rreligie cari locuesc în interiorul noilor sale graniți, drepturi egale acelor aparținând celorlalți cetățeni români. Afară de asta, România declară că primește într'un mod general toate dispozițiile pe cari statele făcând parte din Liga națiunilor le vor admite pe propriul lor teritoriu in această materie 1. Principiul reciprocității nu a fost acceptat de Consiliul suprem și a fost unul din motivele refuzului României de a semna tratatul cu Austria. __ înclice comunicatul biuroului presei române din Berna. Presa engleză și reduccrea armatei francaze .După cum anunță ziarul „Times’’ senatul francez, în urma raportului comisiiei speciale însărcinată cu reorganizarea armatei franceze, a respins adoptarea sistemului de înrolări voluntare, menținând serviciul militar obligatoriu, care va fi însă redus pe viitor numai la un an. In chipul acesta Franța, își va reduce simțitor efectivele având in timp de pași, o armată de 350 de mii oameni, in loc de 600 de mii, cât avea înainte, iar în timp de război 1 milion 300 de mi plus forțele teritoriale și de rezervă cari se ridică la 2 milioane, ceea ce dă un total de 3 milioane 300 de mii oameni-Orașul Strassburg va deveni un important centru militar, unde va fi și marele cuartier al diviziei 21 Armata de ocupațiune pe Rin se va compune din 7 divizii de infanterie plus una de cavalerie. * Comentariile presei engleze față de această reducere a armatei franceze sunt cât ne poate de favorabile. „Daily Chronicle’’ scrie: Actualmente, nu ne putem aștepta ca Franța, să se creadă autorizată să adopte pentru armata ei sistemul înrolărilor voluntare. De fapt, asupra ei cade greutatea cea mai mare de a menține o armată de ocupațiune prr Rin și cum, în acest moment, toți bărbații civili din Germania se găsesc încă sub arme. Franța nu vrea să se expună riscului de a dezarma cu totul când este știut că demobilizarea germană este cu mult mai incompletă decât ar trebui să fie. „Daily News’’ declară că această deciziune va produce cu siguranță în Franța o sporire a producției industriale și agricole și crede că reducerea efectivelor este o măsură care nu poate decât să contribue la prosperitatea Franței. Germania după rasboi - O declarație a ministrului de externe Müller — Nauen, 29. _ Ziarul „Da Fouille’’ din Geneva, publică o convorbire cu ministrul de externe german Mueller. Acesta a declarat că principala In grija este refacerea Germaniei sfărâmată de război și reclădirea nordului Franței. Ministrul speră ca prin acest lucru, francezii să capete o ideie nouă despre poporul german. La întrebarea dacă atitudinea trupelor germane în Curlanda ar tulbura reluarea relațiunilor economice cu Antanta, ministul Mueller a răspuns: generalul der Goltz își dă toată osteneala să aducă trupele în patrie. Privitor la dezarmare Mueiler ,a arătat că menținerea unei puteri suficient înarmate, este imperios necesară spre a preveni pericolul unui război civil. Dacă această armată se va numi trupă de jandarmerie sau altfel este o chestiune de formă In orice caz mica armată germană nu mai are da loc dorințe războinice. Completa dezarmare ar fi numai afacerea Ligei popoarelor. Știri cu străinătate — Un inginer francez, a reușit sta prepare o pulbere explozibilă care nu produce 'da loc ®ăcăni și nici un fel de lumină. —» In Franța și în Algeria s- ai făcut experiențe cu aruncătoarele de flăcări (la nce-flammes) pentru stârnirea lăcustelor. Experiențele au dovedit eficacitatea procedeuri. Din Washington și anunță căsătoria generalului Pershing cu văduva generalululi Boyd, mort în Frapai i*~ ~ ........ *■ ' . ’ 4paa I SITUAȚIA POLITICA — De la consiliul de miniștri de aseară — Decrete-legi cu privire la alegeri, censură și starea de asediu In consiliul de miniștri de risc ard s-au alcătuit decretelelegi pentru, amânarea alegerilor și a modificărilor ce urmează să se introducă in dispozitiunile privitoare la starea de asediu și censură. Decretele-legi vor fi supuse azi Al. S. Regelui spre semnare. După consiliul care se va ine azi se va da un comunicat, prin care guvernul va aduce la cunoștința publicului aceste modificări. * Alegerile vor începe pe ziua de Dumjirnca 2 Noembrie și vor ține până Vineri 7 Noembrie. * La consiliul de eri a asistat din nou și d. Maniu, care și înapoiază azi la Sibiu.. O declarație a d-lui Maniu La ieșirea din consiliu, d. Maniu a declarat reprezentanților presei următoarele: „La noi, in Transilvania, nu vom putea, cu nici un chip, introduce modificările aduse censurei și stărei de asediu, fiindcă situația nu este același ca în vechiul regat. Vom ține alegerile la aceiași dată ca și în vechiul regat. Cred însă primejdioasă pentru Transilvania o amânare prea mare a lor“. Întrebat dacă minoritățile și socialiștii se vor prezintă în alegeri, <.. Maniu spune: „Am plecat de la Sibiu cu impresiunea că se vor prezintă. O consfătuire a directorilor de ziare Urmând ca censură prevensensiva să fie ridicată și înlocuită cu cea represivă, directorii de ziare vor fi convocați mâine la ministerul de interne, spre a stabili, de comun acord cu autoritățile în drept, ce anume va fi pasibil de rigorile legei. Aseară s-au făcut numirile noilor prefecți. Lista exactă va fi cunoscută azi. Noii prefecți vor fi în majoritate ofițeri superiori activi, restul vor fi magistrați. ♦ D. dr. Mister, ministru delegat al Bucovinei a plecat azi din în Bucovina. Ștampilari rublelor și la crificarea lor (Dela coresp. nostru din Iași) Se anunță că în urma intervențiunilor făcute de către conducătorii Basarabiei, precum și a delegațiunilor basarabene prezentate guvernului, s’a decis ștampilarea rublelor Romanoff și fixarea lor la un curs legal. . Până acum nu se cunoaște cursul ce se va fixa: delegați unite basarabene cer însă ca © 1 să depășească valoarea de un leu pentru rublă, sub cuvânt că întregul avut al locuitorilor Basarabiei în momentul alipiriilor la România, consta numai în moneda fostului imperiu rusesc. • Intre moroni și brutari ■BB MH H MHH Baaan HNBH a Bnfl UH UUEa Întrunirea dela Camera de comerț — Ancheta presei și a „Ligei Consumatorilor” a început.— S’au instituit ieri comisiunile de anchetă și judecată — privare Igiuiri Cuțiuiuu și Uri s'a tipat la sediul mnuinei industrialilor din Palatul Camerei de Comerț, întrunirea în vederea regularei diferendului dintre morari și brutari cu prețul Pâhiei. Sindicatele agricole erau reprezentate Prin d. dr. Zahareanu, sindicatul morarilor prin d. B. C. Georgescu-Fuerea, marile brutării arm d-nii Mueller, Costescu, Stroescu și alti reprezentanți, iar Liga consumatorilor Prin cinci reprezentanți- A asistat în desbateri și d. C. Goangea, consilier agricol al județului Ilfov, cum și numeroase alte persoane. Au luat cuvântul d-nii: Stroescu, Gh. Vasilescu, B. C. Georgescu-Furea, G. Goangea, Al. Alexiu, Unanian, dr. Zahareanu, Leonte Iliescu, Chr. Elefterescu și alții. S’a cerut în prealabil ca o condițiune hotărâtă pentru judecarea acestui diferend, ca atât marii agricultori și morari cât și brutarii să asigure însă de acum fabricațiunea pâinei, în cantități îndestulătoare pentru populația Capitalei. In această chestiune, d. dr. Zahareanu, în numele sindicatului agricol, a declarat că producătorii pun la dispoziția morilor 400 de vagoane grâu săptămânal. D. B. C. Georgescu-Fuerea, a declarat în numele morarilor că morile vor funcționa în continuu, ca să producă minimum 12 vagoane de făină pe zi, în care s’ar adăuga cele 4 vagoane produse zilnic, de “moara Assăn, care nu face parte din sindicat. D-nii Stroescu, Mueler și Costescu au declarat, în numele brutarilor, ca, in aceste condițiuni, asigură fabricațiunea pâinei în Cantități îndestulătoare pentru Capitală. Sa format în urmă comisiunea de judecată din d-nii Gh. Vasilescu, D. Unanian, dr. Hrubeș și Niculescu-Duvăz, din Partea Ligei consumatorilor, iar d-nii AL Alexiu, N. Vârtej, Mieteni și Leontin Iliescu, din partea Presei. Comisuunea de anchetă a fost alcătuită astfel: D-nii dr. Hrubeș și Unanian din partea Ligei, iar d-nii Al. Alexiu și Leontin Iliescu din partea presei- Comisiunea aceasta s'a împărțit imediat în două subcomisiuni dintre care una "a merge astăzi la morari și centrala cooperativelor sătești iar cealaltă în sindicatele agricole și la brutari. D. Chr. Elefterescu, a fost delegat cu controlul general al morilor și brutăriilor. Toate părțile aflătoare În cest proces vor depune concluziuni scrise la d. Georgescu de la Camera de Comerț până Sâmbătă când va începe judecarea acestui diferend în Palatul Camerei 1. Se speră că se va putea dovedi pricina crizei de făină din ultimele zile, cum și dacă sunt întemeiate Sau nu acuza tiumüe aduse brutarilor de către morari. Esențialul e însă ca din acest proces să reiasă rezultate practice pentru publicul consumator, care e neutru în freest diferend dar de socoteala căruia se sparg toate certurile și neînțelegerile din ultimul timp. L.I Incidental dela corpul II armată — Un avocat se plânge că a fost bătut de șeful de Stat-major — D- Alexandru Popescu-Necșești, avocat, profesor, mobilizat în această din urmă calitate în școala de artileri. a sesizat baroul Asupra următorului caz . Avocatul se plânge că prin comenduire a fost chemat de d. colonel Tănăsescu, șeful de stat major al corpului 2 armată, și mustrat pentru rolul său într’un proces de chifie dintre d. Aurel Popescu, fratele avocatului și d. maior V. Ponumbaru. La obieciiunea d-lui Popescu- Necșești, că armata nu se poate amesteca în aceste afaceri particulare, d. colonel Tănăsescu a devenit violent și în momentul când avocatul La răspuns la același ton, a fost înjurat și bătut. Reclamantul adaugă la această expunere faptul că în cabinet se află și. d general Bârsescu, care a aprobat ps șeful de stat major și l-a dat afară pe avocat, care apoi a fost dat în paza unui soldat cu baioneta la armă, la comenduire, de tnde a fost liberat numai după protestările sale Consiliul de disciplină s-a sesizat de această plângere și a hotărât să intervie pentru facerea unei anchete grabnice și luarea măsurilor impusa de rezultatul anchetei- Abonamentele la ziarele Universul costă: Lei 60 pe 12 Ioni Lei 30 pe 6 Iani Lei 15 pe 3 luni Veselia Lei 26 pe an. Universul Literar Lei 10 pe an. Banii pot fi expediat prin mandat poștaL Bănci sau Ulici în plicuri rasomandate Úe prc&mis#& Sub acest tim bătrânul și respectatul Consilier de la Curtea de Casație D. G. Flaissen publică în Curierul judiciar de el un articol asupra magistraturei și nevoilor ei materiale. Am scris și noi în această chestiune atrăgând atențiunea celor în drept asupra strigătoare; necesități de a se veni în ajutorul magistraturui cu un moment mai devreme, în aceste timpuri când scumpetea vieței a atins proporții fantastice și nimeni nu ne-a auzit Mărturisim că nu am citit ceva mai mișcător decât rândurile bătrânului magistrat, și ne facem o datorie și față de instituție și față de foștii colegi, atrăgând din nou atențiunea d-lui ministru de justiție. Ia rândul lui un distins și cunoscut magistrat, asupra acestui De profundis, Jufrându-I să nu piardă din vedere un minut această vitală chestiune pentru rostul dreptăței în țara noastră. ||||IB | f S. ATACUL unor bande bulgărești Turtucaia, 29 Septembrie Astă noapte, la ora 11, satul Turcomil a fost atacat din trei părți de bande de comitagii bulgari, cu intențiunea de a trece frontiera și a fura vite. Ei au atacat pichetul dela Dunăre și pichetul din fața satului. Alte două bande au trecut frontiera printre pichete, au furat vitele dîn marginea satului însă grănicerii i-au prins împreună cu vitele furate. Vitele au fost înapoiate locuitorilor, iar bandiții arestați și înaintați parchetului. FILME Una din mărturiile de dragoste pentru frați liberați a fost îmbulzirea turneurilor artist oa în Transilvania, Bucovina, Basarabia. Cu toate greutățile călătoriilor, companii și artiști izolați trec zilnic Carpații și Prutul. Cu riscul să stea pe scara sau acoperișul vagonului, tenori,baritoni, primadone, violoniști, pianiști, artiști dramatici, și de operetă, mandolajiști și chitariști, în sfârșit tot felul de răsfățați ai muzelor, își îndreptează pașii, talentul și instrumentele spre meleagurile avide de arta vechiului regat. Nimic de zis înpotriva fluxului artistic. Arta și în special muzica este cel mai propriu mijloc pentru traducerea bucuriei. Asta însă cu o condiție: exhibițiuniie și producțiunile să fie la nivelul stării artistice de la noi și de la ei, să corespundă așteptărilor și opiniei celor de acolo despre cele de aici, să nu constitue deziluzii pentru auditori și spectatori. Să nu se uite că mai cu seamă în Bucovina și Transilvania sentimentul frumosului este desvoltat, gustul artistic format, frații noștri de peste Carpați sunt nu numai doritori de artă bună, dar in măsură s’o priceapă și prin urmare înclinați să respingă pe cea mediocră. Un turneu care are și onorabil într’un mic oraș de provincie, s’ar înfățișa în condiții triste în centrele mari de peste munți, punându.i pe cei de acolo în alternativele fie de a ne crede prea slabi, sub raportul artistic, fie de a se crede păcăliți, amândouă reprobabile și pentru noi și pentru ei. Din nefericire, unele din trupele formațte și unii din artiștii plecați deja, dovedesc că adevărul acesta nu s’a înțeles îndeajuns, ori s’a ignorat cu intenție. In căzui acesta se impune o selecțiune forțată. Și dacă pentru trecerea altor lucruri mărite s’au luat măsuri de verificare la vechea frontieră, n’ar fi jintT ca grija aceasta să se restrângă puțin și la arta națională.Când putem, să ne recomandăm cu cărți de vizită litografiate elegant, de ce ne-am grăbi să trimitem din cele tipărite prost în ateliere de mahala .?, „ Don Josâ Miercurii Momnrie 1919 TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE SESIUNEA EXTRAORDINARA A CAMEREI ITALIENE ! — Discursul lui Titloni — I Roma, 29. — Camera deputaților s'a întrunit cu în ședință extraordinară. D. Titloni a expus in detaliu rezultatele obținute la Conferința din Paris cu privire la diferitele chestiuni cari interesează Italia. Cu privire la afacerea Fiume, d. Tittoni a declarat că nu numai italienii nu și-au realizat toate revendicările naționale. Belgia, România și chiar Franța au avut decepțiuni de aceeași natură. Ministrul de externe al Italiei a insistat asupra necesității pentru Rusia de a se menține in legătură strânsă cu aliații ei din timpul războiului. Baza politicei externe a Italiei, a încheiat Tittoni, trebue să fie înțelegerea cu aliații săi După d. Tittoni au vorbit deputații Di Cesaro și Chiesa. Discuția a fost amânată pentru a doua zi. COMPLOT ANARHIST IN BAVARIA Nauen. 29. — In München a fost descoperit de poliție un blaxou comunist instalat într’un local de școală având o tablă de inscripție,Ajutorul femeilor pentru prizonierii poliției”. Multe persoane au fost arestate. S’a găsit și numeros material de propagandă comunistă-CONFLICTUL IT MU) SÂRB llorsea. 29. — Marinari americani cari au debarcat zilele trecute la Trogir (Trau) in Dalmația, localitate invadată de insurgenții lui D'Annunzio, au lucrat, conform instrucțiunilor Consiliului suprem din Paris, înfrângerea bolșevicILOR PE DWINA Lyon, 29. — O telegramă din Reval anunță că bLșevicii se retrag în desordine pe țărmul stâng al râului Dwina -n regiunea Polotzk. In regiunea Tartțur, bolșevicii recunosc că au trebuit să se retragă pe țărmul stâng al râului Volga. REVOLTA CONTRA LUI DENIKIN IN UCRAINA Nauen, 29. —, După comunicarea biuroului de presă ucrainian, revolta în Ukraina, contra lui Denikin, este în creștere. Țăranii au încetat cu totul transportarea alimentelor spre Kiev. La Sepilipka răsvrătiții au făcut să deraieze un tren militar rus, cu care ocazie sute de soldați ai lui Donikin au pierit revendicările principatului LICHTENSTEIN Lyon. 29. — Din Berna ’ se anunță: Landtagul din Lichtenstein a cerut guvernului să trimită o notă Conferinței, cerând să-l recunoască ca Stat independent și neutru și să facă parte din Liga națiunilor. GREVA DE LA CAILE FERATE DIN ANGLIA Karnarvon. 29. — Stagnarea pe calea ferată este completă... Nu se anunță nici o dezordine. Guvernul a organizat un serviciu de transport pentru asigurarea previziunilor de alimente. Guvernul a primit un mare număr de oferte de ajutor din toate părțile țarei, și în special din partea soldaților și a marinarilor demobilizați. S’au luat măsurile spre a face față situației. Previziunile vor fi aduse la Londra cu motocare și distribuite detailiștilor în Hydepark, ales ca centru pentru distribuirea laptelui și altor produse. Opiiciunea publică este de partea guvernului și aprobă atitudinea energică pe care guvernul a luat-o împotriva greviștilor, ale căror cereri sunt considerate de toată lumea ca nejustificate. Ziarele, chiar cele mai antiguvernamentale, în unanimitate se opun grevei. Numărul greviștilor căilor ferate se ridică approximativ la 500.000. ■ Greva nu s-a întins mai mult decât natura lucrătorilor căilor ferate. * Greva marinarilor «lui Hamburg scade ceea ce e © poate constata din faptul că mai multe vapoare au ridicat ancora pentru plecare. Procesul ziariștilor la Casațe ri s’a înfățișat înaintea Ina Mei Curți de Casație secția I recursul d-lor Slavici, I. Karnabach L. Grosmann, Dem. Teodorescu și N. Teodorescu-Arghezi, in contra deciziei curței marțiale care i-a condamnat, pe cel dintâi la trei ani închisoare, pe ceilalți doi la 10 ani recluziune, pe cei din urmă la 5 ani recluziune, pentru faptul de a fi colaborat la „Gazeta Bucureștilor“, decizie confirmată de Curtea Superioară de justiție militară. Recursul e bazat pe incompetență, pusă în discuție prin trei motive de casare. Curtea e formată din d-nii Stoicescu, președinte, Marinescu, Elitesenu Zamfirescu, Procopiu, Balș, Urlățeanu, consilieri. Fotoliul ministerului public e ocupat de ti. procuror Corneliu Botez. Asistă și d-nii Chiselinski, Consilier juridic pentru Bucovina, și procuror general Procopescu. Dintre recurenți sunt prezenți sub escortă d-nii Dem. Teodorescu, Anghezi și Grosmann, asistați de d-nii P. Sadoveanu, Costaforu, Dimitropol, M. Mora, D. Micescu, Negreanuu, Socor. D-nii Slavici și Karnabat se află bolnavii D. consilier Râie,sau citește raportul cerut de lege. IV advocat M. Mura în de?**voltarea primului motiv de casare, citind numeroase articole din Constituție, punându-le în legătură și explicându-le, arată că în nici o legislație nu s’a precizat cu atâta claritate Și insistență voința legii ca infracțiunile de presă să se judece numai de jurați. La 1384, când s'a modificat Constituția, principiul acesta s’a consolidat prin noi dispozițiuni. In ce privește legea stării de asediu, ea e neconstituțională, dar chiar dacă ar fi constituțională, nu s’ar aplica la delictele de presă, căci art. 24 din Constituție interzice legi ex.*i>i,ioíii,l; în această materie, iar art. 131 și altele impun armonizarea legilor, organice cu pactul fundamental. Cu doctrina și jurieprudența dovedește că întotdeauna justiția a trimis la jurați pe delicvenții de presă,, orice formă ar fi luat delictele lor. Dacă în Franța chstia se poate discuta, fiindcă acolo libertatea presei fiind garantată prin lege ordinară, i se pot aduce știrbiri minali,Q l'v'gi? — la »oi chestia e indiscutabilă, liertatea presei fiind garantata prin Constituție. Inedee spunând că în vremea când pretutindeni libertățile se afirmă, cu atâta vigoare, nu se va da dreptate glumei lui Prevost-Paradoh care spunea ca Constituția prevede în pagina întâi toate libertățile și le anulează în pagina doua. D. Costa-Foru insistă asupra neconstitutionalității legii stării de asediu, arătând condițiile în care a fost elaborată** Examinează periodul concepției că în numele apărării naționale se pot* viola legile și Constituția. Arată cum la 1877 nu s’a suspendat nici o libertate* deși rușii o cereau, și cere instanței supreme să dea dovadă că justiția nu are alte preocupări decât respectarea drepturilor și facerea dreptății. Dr. Mie eseu reia chestiunea din punct de vedere comparativ, ea sa demonstrez« cu doctrina și jurisprudent» că pretutindeni delictele de opinie se judecă de jurați, în« ori» ce împrejurări ar fi săvârșit ©. In acest sens citează numeroase păreri autorizate și deciziunii-B-nii M. Negreanu și P. Sadoveanu vorbesc în acelaș sens, cerând casarea deciziei Curții superioare. D. procuror Corneliu Botez a cerut în puține cuvinte respingerea recursului, susținând că nici unul din motive nu este fondat. Curtea a amânat pronunțarea la 1 Octombrie. Constituirea sindicatului telegrafooștal din Iași întreg personalul telegrafe* poștal din Iași s-a constituit în sindicat profesional, filiala Iași, având ca scop lupta pentru îmbunătățirea materială, înălțarea morală, și controlul spre a se evita acte de agresiune și nedreptate în viitor. La întrunirea de constituire au asistat și inspectorii Marini, Moțoc, Sofian și Al. Velciu, iar cuvântări au fost ținute de către d-nii oficiant Marius Ionescu, Gr. Bogdan, Gasparovici, oficiant N Stamboliu, V. Foxa, S. Mihail, Pa. Utză, oficiant Tanait Petrescu, etc. S’au expediat telegrame colegiilor bucureșteni, de a se rugni constituiți în sindicat.1