Universul, iunie 1922 (Anul 40, nr. 118-142)

1922-06-01 / nr. 118

A 9 BICICLETE Franceze și Germane Bandage, Cauciucuri de Automo­bile, Motociclete, Biciclete precum și accesorii trands­eftin GaVFÎI^SCUL Stir. Komaster Mo. 1. 7534 INSTALAȚIUNII COMPLECTE pentru h­oteluri, Sanatorii și industrii FURNIZEAZĂ Compania Minerheuft București, Strada Carol 59, Telefon 37/41. Prospecte și devize la cerere. Consultațiuni teh­nice cu inginer speci­alist. >i ................................................................... ; ..............■"■■■— Tx __ _________________•________ spălătorii V mmm ÜNTVERSUL nmß n -m, m AUTOMOBILE STO limn! transport Ili 31S.0Ö9 plus tana 10 Io NOÉL on­mi Română­­ de tracțiune mecanică fea yUtov:® i ITT. — Bac#ro ș­i acoperișurii Eterne creid Canadiai a* deat-%«l2dM ' »zi f­e pentru tîpîr^Csebe Masse­ L COMERȚULUI GENERAL Miss Bil I4sk@ttss^­­B-dal Sastrak So. ü3.-Tmmw 26 116 IMARINA Belgiană ALBASTRU pentru RUFE <ELI­REE Stocări disponibile­­ trasate numai ESCIfROS­EBE, Str. Șîi­lii-Mă 134 București | agent! în fie­care ludat 17 BM­ RE. GUTA-GRAVELA â )ALEDERîNICH­ hde BASICA 1 tTEFUOB CLEROSA-NISIPUL­ etc. | SPERAZINA > midyH­AISICUR-DIZOLVANT AL-ACIDULUI-URIC & .. 2-«LK­ISURILE- PE-ZI--CEREȚI-MUMAI MARCA MIRT JP iHZARE-LA-TOATE • DROGHERIILE ȘI-FARMACIILE• 1. M.TQMUI. « Mlpy. 4 RU. o U COte..1 Mov. PARIS JWI­ e PfiE SENTAMTAGEMER ALAȘI-OEPOZ IT- E N GROS ^5OC-.0CCIDfHT-QRiEMrj-£EUC!jR&C»^g!Hi«»S^ •0TR«CAf=țpL­LdevArata SUITA Ludovic Hatschaki ru Tnvesitori se grăsișî © numai la 14. Tănăsescu A_ Strada Or.­FELIX M.». 45. BUCUR ȘTI — ’Singurul reprezentant al Fabricai. Se fac înve­­litori cu miseric și specialiști, eternita in diferite culori. ws» 40 HA.® cilindri AUTOMATE P­ os­ i OflKERS BA­ COMPLECTE COMP­A­NIA ANGLO AMERICANA STA CAROL 50 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Herșcu Bemovici, domici­liat în Tecuci, a făcut cerere acestei minister de a fi autori­zat să schimbe numele său pa­tronimic de Bemovici în acela de Urseanu, spre a se numi Herșcu Urseanu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alinia­tul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Marcu sin Herșcu tinichi­giu zis și Marcovici, domiciliat în Iași, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Tinichigiu în acela de Mar­­covici, spre a se numi Marcu Marcovici Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițune în termenul prevăzut de alinia­tul II al zisului articol. 7369 flps I. 1 T KARLSB­­unn, S­­UPC­II au sosit și ai cu lada la H­ uraști, Str. Lubirii :7 I­61 La Ct­ifa Se va rec 1 Iunie tu Ii­! din Str. tare Instalații m­ilă nouă din Banat, i­roșabilă preturimod ^^^7856 c fini­ r­ € ■ T-w" 4 Gabardine miabile B»| | FIN J P recur­enți Magai [AS Mr. 7787 Pentru as mări hramul«tea na­turală sau pentru a corija unele defecte ale frumuseței femeiești, nu există alt mijloc mai perfect cunoscut până azi ca preparate­le de toaletă FLORA. Compuse pe baze științifice, după o experiență de 25 ani, din ce în ce perfecționându-se. CRE­­MA-FLORA, ajutată de PUDRA FLORA sunt preferate ca și înainte, de sexul frumos. Aceste produse nu vatămă sănătatea pentru că nu conțin săruri de mercur, plumb sau bismut cu efecte înșelătoare, dar foarte periculoase. La farmacii și drogherii fiarele lapuii General Cal. Moșilor 1-3-5. Fabrică Drog, de articole de voiaj­­ [UNK]„în­, diferite forme legate UUere în piele, Garde­robe Tivoir, Cabine cu cercuri rotunde, Geamantane căprioară Blank și piele de porc perga­moid și de pânză impermeabilă In diferite forme, mărimi și culori. Trase ample V.? îU8 Car de Pânză impermeabilă for- Jas mă Englezească. Cutii pen. pălării .piese­te din piele pergamoid și din pânză. Cutii din piele ST manșete. Ma_a Pentru avocați și mape­rlopS pentru note muzicale. Porte-feuilles Porte-ombrelles placis cu curele. Îm­bră­cate” in mușama șpiegate în piele. Coșuri capitonate ‘“unei­ forme și mărimi. Elagant — ! — Solid Coșuri­ geamantane ! Mimin I P. PI PISUMI 8 COS. I­I Manufactură si Coloniala an­grot BIS I Centrala : Str. Băcani 3-5 ».-« 1 Galați: Str. Portului 39 l­ Mare asortiment de­ tip SSafiruri Panamale II Gabardine ii Sifoane I Stofe I mCHIZETUR! etc. I­I SECȚIA COLONIALE I și REDTURI: I ^oșcove noui 1 I Sardele franceze I „ portugheze­­ I M­ăsline I O­rea I Biscuiți v I Cealu I Sare de mare I Vinari de Sarica §*| | LICHEURURI E din renumitele distilerii H I „BLOBAu Arad. I SUCURSALE gl 1 de detail manufactură p a Str. Sf. Nicolae Șelari­­­ și (vis-a-vis de biserică) și sfâ­n Piața da Flori (vis-a-vis­­ de Hotel Dacia). I SUCURSALE I de detail Coloniale: p­­a Str. Amzei 10 și Calea­­ 1 Moșilor 171, 7816 |1 Slănic-Moldova­n Vilele*Pandrea" Situate fața Parcului aproape i Isvoarele miraculoase oferă o mere mobilate de la 20 lei In 1 Iunie lumat­te. 7E MW É In­ prima calitate, bine usca in toate dimensiunile si Uniunea Comercială S. 7835 Telefon 6­62 Calea Moșilor No 31. Caut. HOTEL pentru închiriat mobilat pentru oraș comercial port, eventual București. A se adresa G. Ciu­­pitau Strada Mare 203, Tecuci. 7833 Piața Capitalei Cam­a vindoara tamvaniii­le, carnea și fructele anul trecut și cam se vână azi Din zi în 20 traiul devine mai anevoios. Toate articole­le de prima necesitate se scumpesc într’o proporție cu drept cuvânt revoltătoare, fără ca autoritățile să ia vre-o măsură de îndreptare. Cu toate ploile ce au căzut, prețurile zarzavaturilor sunt enorm de mari. Grădinarii justifică aceas­tă" urcare a prețurilor ca fi­ind datorită... ploilor, cari împiedică culegerea zarzavar­turilor. Dacă nu ploua spu­neau desigur, că scumpetea e legimată din cauza secetei, așa că, și de plouă sau de nu plouă, noi tot scump trebuie să le plătim. Spre a se putea vedea cu cât se vindeau zarzavaturile am­ul trecut în aceeaș epocă corespunzătoare și cu cât le plătim azi, dăm aci prețurile fixate atunci prin­ ordonan­ța nr. 1 pe care o avem la dispoziție. Un tablou comparativ Anul trecut se vindea ari­deiul mic cu 15 bani bucata, azi, cu 1 LEU; cartofii noui, cu 1 leu 50 kgr., AZI 5 LEI ; ciupercile, 10 lei, AZI 30; do­vleceii, cu 1 leu 50, AZI 10— 15 LEI bucata; mazărea, cu 1 leu 50, azi, 5 LEI; ridichile de lună, cu 10 bani legătura, azi 50 BANI; castraveții, cu 2—3 lei bucata, azi 12—15 LEI; ceapa uscată, cu 4 lei ligfe, azi 7 — 9 LEI; fasolei boabe, cu 1 leui 75, azi 3 LEI și așa mai departe. 40! Cu fructele se petrece ace­­laș lucru. Anul trecut se vindeau ci­­reșile obișnuite cu 2 lei km­., iar cele superi­­­anul acest­­inferioare 15—20 7 sunile leik' W' eh­ ' «o «7*»/ fi­­ ..­* i­.. .fv •; I fest a . i«rf d '' y i,” iu j cy-i.i. - rtiv dmt» *) , yryarj ‘ ii m-pusesi. la amtnuă se é frică să nu­ fie preaați ai sărit dini treri. Unul din ei s-a rănit grav și a fost interna în­ spitalul local. Ziua marelui premiu național După cum era de prevăzut, o lume imensă a asistat la ziua Marelui Premiu. Favoriții publicului, Zagreb și Fichbusz, ambii aparținând a­­sociației Niculescu M. Costanda­­che, au­ făcut un galop de sănă­tate, bătând cu o­ extremă ușu­rință pe toți ceilalți cai din cursă. La lăsarea steagului, Resvrăti­re se lansează în cap urmată de Fidibusz, Spic și­ ceilalți concu­renți.­­ Ordinea se menține aceeași până la intrarea în linia dreap­tă unde Răzvrătire rămâne iar Fidibusz înaintează în câștigă­tor. La intersecția pistelor apa­re Zagreb ce ma ma­i poate fi oprit trecând potoul cu 2 lungi înaintea lui Fidibusz și Durău. Urmau apoi Landratz Rămășag, Spic, Soissons, Răzvrătire și Le­lița ultima oprită. Celelalte alergării au revenit 2 asociații I. Costandache-Câm­­peanu și câte 1 d-lor lt col. Geor­­gescu, Virgil Ionescu și Daniele PR. RAZBOENI, a revenit lui Dar ,urmat de Vicleim și 25igo­­mar. PR. ALBA IULIA, a fost­ câș­tigat la mare luptă de Firicel care preceda cu un gât pe Flu­­eraș și Filaret. În HANDICAPUL 10 MAI Bannerherr plecat în cap nu a putut fi ajuns de nimeni tre­când potoul cu un gât, băttând pe Gymnasia șt singurul adver­sar al pensionarului lui­ Madden De remarcat că suntem sin­gurul ziar care am indicat pe Bannerberr și care a adus­ feri­ciților câștigători la tribune 168.10 și la peluză 560.10. CELALALT H­ CAP DUMBRA­VA ROȘIE a fost câștigat cu multă ușurință de Rigrette ur­mată de Badacsony lipsit încă de galopuri. Confidenti își adjudecă ușor Pr. Plevna, iar Faraon câștigă la mare luntă Pr. Călufi*’—‘ f,’_ r J"v' ■" '­­ 1 V •' •>­­­­. . !;• VO l I 1) Faraon IV (Dragomir­, u<, « I d-lui col. Georgescu.­­ 2) Goarnă (M. Intyre), 60 jum­­­a «Hui col. Răzvan. 3) Lady Rascal (Cockeram), 58 a d-nei Dürnell. N. P. Mireasa, Magduska, Ye­­ny-Keny, Dandy. /A 314 L, 3 L, 2 L C. 76, 20, 14.50, 22. FOOT-BALL ASOCIAȚIE Cat I TRICOLOR-COLTEA 3­­­1 Jocul repede de ambele părți. Colțea atacă în primele minute Hilard (Tricolor) sprinde m­agia, înaintează repede și marchează primul punct pentru echipa sa. Reîncepând jocul, Colțea deși a­­tacă, nu poate ajunge însă la go­lul Tricolorului, fiin­ respinsă continuu. După câteva atacuri alternative Charles (Tricolor) marchează încă un punct pen­tru echipa sa. Spre sfârșitul pri­mei reprize be­ckul Secăreanu (Colțea) pune mâna pa­ mingia în careu; arbitrul acordă 11 m. Tricolorului, care este bătut de Charles marcând astfel ’ *­*« lea punct pent— In repriza a dt Si CC r îr fi Pi bi rt tx a ti C( C t) V-ii li! cf .S >b­n­a b *• i 1 I ce­p.“LifTl pe șosereie și aru­­­ jmurile dire «gPMff» 1 DE f .g, •■­!/.. "V" fefrîVK*» SPORT DUMINICA 38 MAI Rezultatul alergărilor dela Băneasa Solemnitatei așezării plebrii lui mentale a școalei ] tice de comer] Duminică n’a pus, cu solemnitatea cuvenită, fundamentală a școalei ce de comerț, înființată iițiativa Camerii de din București, care a și unele necesare pentru c­ă a organizat și o subscrip blică pentru Înzestrarea cu cele necesare pentru onare. Președintele Camerii î —­­*ț d­in București, d. l Mlorachi a rostit cuv­ivă de așezarea prezi­dentale, schițând înse școlii care se Înalță gătirea practică a uini îercial. >. prof. Iuliu Valaori­ci general al minister tracție publică, a­ru­mele ministerului , lențiind câștigul și tura comerciale prin ■ea acestui nou lăcaș •ă profesională, ridic țiat­ivă particulară și stat exprimând mui­nistrului de instruct i fapta bună săvârșiți îra de comerț din Bi D. dr. G. Iorga, direct­ral al comerțului, a r ntul de admirație și­­ în numele ministru dustrie și comerț peß așa de frumoasă^ î comerț bucureștene, «trează cultura comer­a institut aga de tre­i aceastât^șboală prac­tomerț care se ridică a ^■"ăduința particulară se va da curs nici un­ bărî care nu va fi Ins rama de mal sraa. iS’-j.» f­­­u-it tu o, ii­ ced. Sfat Praci orii care ar fi cauza nădușei re provine sau dintr’o ci­­astină, dintr’un calhar, bronșite cronice, ori din ui le unși pleurezii sau Infi ea este ușurată instantan, trebuințându-se Pudra Segras, acest minunat re care a obținut cea mai recompensă la Expoziția versată da 1900. - \ AISXAMO­HB DUMAS 24) Gura iacului ( Era o repetare de mână dee îndrăzneală și de o impe­tuozitate extraordinară. Se fandă după o lovitură înlătu­rată și lovi iarăși fără să se retragă. Pericolul era în vi­­goarea, avântul și repeziciu­nea cu care executa lovitura repetată. Isbucni un țipăt Toți cre­zură pe Samuil mort. Dar Samuil pricepu gâr­­dul lui Dormagen și se dase în lături ,tot așa de repede cum celalt îl atacase, așa că lovitura trăznitoare îi atinse numai cămașa. Samuil rânji și Dormagen se îngălbeni. In același minut, Iulius fusese mai puțin norocos. Pară cam târziu atacul de primă pornit în­ contra lui și se alese cu o lovitură ușoară la brațul stâng. Secondanții interveniră și opriră primele încrucișări de specie. XVII. — Rugăciune de înger, talisman de zână Se încercară să închee a­­saltul dintre Iulius și Franz. O vorbă spusă în treacăt unei fete nu părea martorilor că trebue să le dea mai mult de lucru. Dar Franz, pe lângă gelozia lui, avea și ordinul Uniranei Virtuților. Iar Iulius le vorbi astfel: — Nu, d-lor. Numai atunci când unul din noi va fi cul­cat la picioarele celui­l’alt, vom încheia lupta, iar nu mai înainte. Dacă am fi ser­vit aici cu zgâ­rieturi, și fost de prisos, ai­ci un ac. Și, înte Pre Rit­ter, l’într­u Te-ai uuiuuit uestul. In ce privește pe Otto și Samuil, nimănui nu îi veni în gând ideea să le oprească lupta acolo. Nu veni în gând ideea aceasta, pentru că se simția, în atitudinea unuia, necazul furios .Și nu-i isbu­­tise lovitura, și, în atitudi­nea celui­l’alt, hotărîrea ne­înduplecată a unei voințe de fier. Momentele de suspendare a luptei nu întrerupse glume­le urzicătoare ale lui Samuil. — Să bagi de seamă un lucru, îi zise lui Dietrich, că nu e avantaj pe lume care să nu aibă și neajunsul lui. Astfel, uite, lovitura particu­lară a lui Otto a fost de­sigur un avantaj până în momen­tul când a dat ,cuia. Acuma, privește pe onorabilul meu adversar cât­ e de opărit. — Așa crezi? exclamă Dor­magen exasperat. — O, te povățuesc, dragă Otto, răspunse Samuil, să taci. Nu simți cum gâfâi în urma opintelilor onorabile ce ți-ai dat ca să-mi înfigi în piele vârful ascuțit al speciii tale? Dacă vei mai zice o vorbă, te expui să-ți perzi ră­suflarea cu totul. Dormagen puse repede mâ­na pe spadă­— Numai­de­cât­ strigă cu atâta autoritate mânioasă că martorii deferă instinctiv semnalul luptii. Iulius visa. — Sunt­­ ceasuri, își zi­cea. Ea trebue să fie acuma la biserică; poate că se roagă pentru mine. Rugăciunea ei, de­sigur, m’a apărat adi­neauri. Semnalul, întrerupându-i visarea, îl găsi, se înțelege, mai gata și mai ager. Duelul reîncepu. Dormagen, acuma, nu­mai 911 MD, batjocurile lui Samuil.­­ Cuprins de furie, ataca fără aproape să se mai apere, do­ritor cu orice preț să răneas­că. Dar, precum se întâmplă întotdeauna, mânia îl tulbu­ra, frigurile care-i sguduiau sufletul îl făceau să-i tremu­re mâna și lovea mai mult tare decât drept. Samuil băga de seamă tulburarea adversarului său și făcea totul ca să l-o ațâțe și mai mult. De rândul ăsta își schimbase cu totul jocul. In loc să fie liniștit ca la primul atac, acuma sărea, se repezea, se da în lături ză­­dărind și ațâțând pe Dorma­­­gen, amețindu-l cu fulgerul amenințărilor, zăpăcindu-1 cu dârduiala cuvintelor lui nesfârșite. Dormagen începea să-și piardă capul. D’odată Samuil strigă: — Hi, d-lor, Filip al Mace­doniei de care ochiu era chior? Urma, obosind cu agilita­tea-i extraordinară pe Otto Dormagen, din ce în ce mai mult mânios și din ce în ce mai puțin îndemânatic. — Mi se pare că de ochiul stâng. Filip, tatăl lui Ale­xandru, în acest hal făcea, cu toate acestea, asediul numai știu cărei cetăți. Un arcaș, din orașul asediat, luă o să­geată pe care scrise: „Pentru ochiul stâng al lui Filip!“ Și săgeata sbură unde o trime­se. Dar de ce, dracu, era chiar de ochiul stâng și nu de cel drept? Otto îi răspunse printr’o lovitură hotărîtoare. Dar nu calculase bine. Spa­da lui alunecă pe tăișul spe­ciii lui Samuil, al cărei vârf îl simți înțepându-l în piept. — Bagă de seamă că tot descoperit îi zise Samuil. Otto scrâșni din dinți. Era evident că Samuil se juca cu viața lui Otto, ca pisica cu șoaricele. Lupta era tot așa de vioae și la cea­l­altă pereche de Hii Alimii. îriÂil. mai Totuși, Rier răspunse așa de repede cu lovitură dreap­tă la un att &l adversaru­lui, că Iulius,’avu vremea să se apere, a joyi in coasta dreaptă Dar, întâmplã miracu­loasă, în loc , pătrundă, tăișul alunecă pun obiect moale și mătăsos^yei urmftndu-i direcți mobilă­ abia îi sgârie putihiCotul. * Iulius, primind­ovitura, n’avu decât să întin Spa­ia și vârful ei pătrunse­­se a­dânci de trei centime dea­­supra șoldului lui Rit, ca­­re șovăi și căzu. • Scăpase viața lui țțug săculețul de mătase atkat de gâtul lui și în care fia­răsura veștedă. — A, tu ai sfârșit? .. — Iar! exclamă Lai să zică te repeți! Evitase fierul lui O du­ce repede în lătul apoi, printr’o lovituri tă și neprevăzută, i cu violență sabia lui sus, coborî pe a lui pă pe Dormagen în fi fierul pe care îl retu­mai de­cât c’o mișcă z­lă. Vârful speciii pătau ochiul stâng. Donna? teribil. — Am ales ochiul zise Samuil. Va fi un jenant pentru ochi­i nătoare. Martorii se strânseră pre­jurul răniților. Plămânul drept al Franz fusese străpuns, toate acestea chirurgul spere Samuil. I toate acestea . După vorba asta, martor săi scape viața, înțeleseră Ca Sam­uil vois« să T­irm­o’n] trăi sfârșească și el. Dormagen se încierca să-i apuce înainte și bețe iar lovitura care nu-i­­ isbutise întâi. Hirurgul trecu la Dorma-Samuil nu-i lăsă să aspro»­bte și zisai­­­i Ma. jspo#Â înu­lui Cu 4

Next