Universul, august 1922 (Anul 40, nr. 171-194)

1922-08-02 / nr. 171

idmniversai. BILETUL Lie SQOHim CAITIBU­L SI 15EW8T 19 SESFEERU BLOTEI De gh­izere la toate maguriile din țară *1 1» Sfatul Negustoresc, Str. Porti No t. _ București __ ULTRAMARINA BELGIANA I ALBASTRU prin RUFE 1 DESTREEj Calități Ireproșabile-Stocuri disponibile ||| Vânzarea numai în En £ s*os Ara. DeMegere-Str. Stirtey Vodă, IS4-București si f Caut AGEN­ȚI serioși in fie­care Județ c. I­|­mmnTXWHMW imwn PzwmmrvkW lww MMfcA.JMgr­ rr TÂRGUL de MOSTRE Dm LIPSCA CU EXPOZIȚIE TECHMICĂ $1 DE MATERIALE DE CONSTRUCȚIE dela 27 August pana la 2 Septembrie 1922 SCHIMB INTERMAȚIOMAL DE MĂRFURI DE MARE INTERES PENTRU EXPOSANȚI ȘI CUMPĂRĂTORI COMISAR ONORIFIC PENTRU ROMANI S'. P.TENHOF BUCUREȘTI. STR.SMÂRDAN N9 9. ET. I.­­ Reclama este sufletul comerțului — a 39 .» . pentru stârpi­­rea radicală a Ploșnițelor, Gândacilor, Moliilor, Fur­nicilor, etc. precum și a Șobolanilor se găsește de vân­­zare la­ fopseliria lultur din Str. Goliei No. 7 bis „ din Calea Hatai Ho. 5 „ Ehs Ber MrJâșraNl7 Pentru stârnirea, prin gasif­i­­care­a ploșnițelor din camere și mobile , a se adresa direct prin o c. p. la „Salvam“ din strada Octavian No. 8. Rugăm păstrați adresele. 8783 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Vanciu Iancula, domiciliat în Curtea de Argeș, a făcut­ ce­rere acestui minister de a fi a­­utorizat să schimbe numele său patronimic de Iancula în acela de Ianculescu, spre a se numi Vanciu Ianculescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 8433 U HU! BUCUREȘTI 11 bis.B-du! EUsafieta, TI bis Harc­azit I: Prese și zdrobitoare de șiraguri Pluguri de Me Rezerve și Stropitoare Ver­­raorel Sulfat de cupru, rafia pucioasa Sfoară de Manilla, Bumbac de șters Garnituri de asM Articole viticole, Articole tecbnlce Furtuni de cauciuc, Furtu­ni de cânepă Tuburi flexibile de oțel Pompe de vin, Pompe de Besincristani pentru 8549 cazane. Toate articolele cu pre­țuri de concurență. Telefon £ 939 PARCHETE de prima calitate și lise uscate Vinde din Depozit Falrm­a­u­stria Uni­a Societ Gen.­da Construc­­țiuni și lucrări publice fosta si Șoseaua Basarab 27-29 — București — Telefon 4­48. AdFssa telegrafică: „BEDEEF* 8-26 He lansare un teren de 25.0­0 m­. p., lângă j gara Chitilă, bou pentru ori­ce­­ industrie și clădiri de locuințe. Adresa : Petre Hess, fabrica ape­i gazoase, Chitila. 3816 I D@ vâros are două carieri de piatră în portul o­­rașului Hârșova pentru informațiuni scrise, adresați d­lui Haim Baron, Principesa Maria ot Galați, iar pen­tru la fața locului adresați d-lui A­­vocat Giuorghiu Hărșova, Moși­ni­­tori Iaoeu Pus­­sin ________331­7 I­mmmmn Mante, Perle, Smaralde ! Biamante, Platină, to Cumpărăm plătim prețuri mari Seismiit & Statalat| Calea Victoriei 53 (lângă Pasagiu! Român) 875? ! DE VANZARE pădurea seculară esență de fag de pe muntele Moașa, jud. Pra­hova, situată între Teșila și Ho­­morâciu. A se adresa D-lui B. Catargi, 32 Strada Frumoasă București, sau 50 Bulevardul Ghica, Si­naia. 8804 ÎTEAUN­DEI^RICEDII BOTOT «Cîueuri antisö’Tioue­i OGVLA BOUdIfE ET CES OEWifa £ A .B@& SE CRISTA „URANOS“ București, Str. Sfinților 61 Un inginer pentru a con­duce secția de articole te­ch­­nice, mașini industriale și fierărie. Un Funcționar și o­momnișoara pentru evi­dența mărfurilor. Co­­dițiuni : Cunoștința limbelor, romăna, franceza și germana. Oferte scrise se vor adresa la adresa de mai sus. 8836 RESISTENT­ Fabrica de confec­­tiuni și echipame­nt­e București, Calea Văcărești 197 Telefon 45­92 En-gros și Eu­tlciail Costume bărbătești lei 400 Costume de dril ler 225 M­ouri și mecanici 200 Haîaia de copii din stofă­ 158 IMIM3 și dril lei­­ 92 HS » A­p. bărbieri și funcție­___ IW*te:>Art 208 Mantale ndabile lei 370 Mantila de Damă fine brodate 1‘M­ikíA’j și cu galoane rvaSl de la Lei N­ÎU Pijamale ST”. Confecționăm și haine de­­ Irta comandă cu stofa clientu­­li,­jii lui numai pentru lucru­l ei "Liw Garantări croială exa­ctă și executare în 24 ore. 9 A jțico bucureoti 0C!.Cantangino 2k are în depozit PENTRU TINICRienl: KPEISSSHEREN Tata* și StraSfenssheren Usilvarsai-Fals-lisnsehaag-RuiSiS Wu­ist fascial«©« din renumita Fabrică Singurul Reprezentant AIl­S ® gatere TAMPURIE instalațiuni complecte j găsiți cu prețuri foarte ef­­tine numai la „STANDARD“ Birou Tehhnic București, Str. Academiei 41 Telefon 13/48. 2[ DE VANZARE ferea circa 4000 m. p. in raza o­­rașului bun pentru întreprinderi industriale sau comerciale. Adre­­sa N. Bădulescu ed­ția finan­ciară a Capitalei. 8801 Loc. Anonimă to­tu Așa a și fost, nimeni n’a fost stânjenit cu nimic. Oame­nilor acestora întâi le-a fost fri­că că vor fi taxați de mizera­bili, unii și-au desfăcut averile, și-au părăsit profesia și au fu­git. Văzând mai târziu că nici vântul nu aude, au revenit în ța­ră, din modești au devenit în­drăzneți , după scisoarea d-lui Cantacuzino vor deveni obraz­nici. ■ lap noii 7 Noi cei cari am­ su­ferit pe pielea noastră consecin­țele unei politici din care a eșit bine — vorba d-lui Cantacuzino — pentru neam, noi cei cari pentru a nu ne ingen­unchia cre­dința în armată și Rege, în mâ­na dușmanului, ne-­am lăsat li­bertatea și sănătatea, citim azi apologia iertării, iar mâne vom primi în obraz scuipatul ticălo­șilor. Foarte bine. Ași pune însă o întrebare d-lui Cantacuzino : Neamul nostru­­ mai .­­re un viitor? Și dacă vre­odată copiii copiilor noștri s’ar găsi în mâ­na vreunei alte ocupațiuni duș­mane și vor fi puși în dilema de a alege între ce a făcut Străbu­nul Stere și între ce au făcut nenorociți cum e Cancicov, în­­trebatu-ste. d. Matei Cantacuzino dacă nu cumva aceștia cunos­când scrisoarea sa, vor decide: Toți ca Sfere! Va fi bine? O simplă întrebare. Intrunirea sionistă din Capitală Spre a sărbători ratifica­­rea de către Liga Națiunilor a mandatului asupra Pales­tinei, evreii din Capitală au ținut Duminică o întrunire în sala Tomis. Au vorbit d-nii: Ad. Bern­hardt, dr. Steinhart, dr. Mel­ler, dr. Weisberg, dr. Kom­­gruen, prof. dr. Zilberbusch, Horia Carp, rabin Lochet­­man, Glaubman dr. Mayer­­sohn. Evreii din Capitală întru­niți în sala Tomis, după ce au ascultat cuvântările ți­nute au votat cu aclamații următoarea MOȚIUNE 1) Salută cu emoție marele act istoric, prin care Liga Națiunilor confirmând man­datul englez asupra Palesti­nei, consfințește pentru ve­cie drepturile noastre impre­scriptibile de a avea un că­min al nostru național în Palestina; 2) Mulțumesc guvernului englez pentru inițiativa sa generoasă, care a adus la de­clarația Balfour, trimit po­porului englez expresia sen­timentelor sale de adâncă re­cunoștință pentru solicitudi­nea cu care sprijină guver­nul în acțiunea sa în folosul reclădirii Palestinei. Nu vor uita nici­odată sinceritatea dâldă cu­­ care marele om și marele prieten al evrei­mei, Balfour a luptat cu o atât de nobilă perseverare până la obținerea hotărârea Ligei Na­țiunilor în favoarea declara­ției și politicei sale pentru crearea căminului evreesc în Hrez Israel. 3) Conștienți de măreția is­torică a vremei ce o trăesc și de sacrificiile fără măsură și imediate ce se cer tuturor pentru înfăptuirea căminu­lui, fără de care n’am mai a­­vea nici rațiunea nici putin­ța de a exista în viitor, acum când suntem din nou un po­por între popoare, ne legăm solemn și chemăm pe toți e­­vreii la această mare datorie evreiască, să contribuim fără precupețire, pentru, mărirea cât mai mult a fondurilor ce­lor două institutioni: Keren Haj­esed și Keren Kayemeth, pe care se rează­­mă întreaga reclădire a că­minului nostru în Erez Is­rael. Așa să ne ajute Dumnezeu. Marele incendiu din Scaria Tr Severin, 30 Iulie Toți locuitorii satulm Scarila, pendinte de com. Priseceanu, strânseseră grâul într'o singură arie așteptând mașina pentru trecrat. Dintr'o țigare s'a decla­rat un incendiu la șiră, și ali­mentat de un vânt puternic a consumat tot grâul. Pagubele se cifrează la peste un milion, fiind rodul a peste 250 ha. grâu. Agricultorii refuză si dea grâu pentru h­rana populației — Se va ântra«Sîne © regimul recital ziflei — In ultimul timp s’a primit la ministerul de interne ra­poarte din partea prefecților, cari arătau că cea mai mare parte dintre producă­torii de grâu refuză să vândă cota necesară hranei populațiu­­nei. Astfel, prefectul județului Botoșani, a­nunță că popula­ția e amenințată ca în doua zile să nu aibă pic de pâine. Grâul din județ e acaparat de speculanți, cari plătesc până la 45.000 lei vagonul de grâu și pe care-l transportă spre granițele Bucovinei, unde speră ca, din cauza lip­sei ce o resimt veci­n­ii, să-l poată vinde pe prețuri fabu­loase.­­ Așa fiind, producătorii re­fuză să vândă grâul necesar pâinei interne, pe prețul de 30 mii lei vagonul, după cum a­ fost fixat de către consiliul de miniștri. Regimul rechiziției Deși guvern­ul luase hotă­­rîrea să nu se aplice legea rechiziț­iei, se vede silit, din cauza relei voinți a produ­cătorilor de grâu, să reintro­ducă regimul rechiziției. Astfel peste 10 zile va eși un jurnal al consiliului de mi­niștri, care va da putere au­torităților în drept să rechi­ziționeze grâul necesar hra­nei populațiunei, pe prețul de 30 mii lei vagonul. Rechiziția în acest caz va putea trece chiar de 15 la sută din cantitatea fiecărui producător. Pentru lucrările prelimi­narii acestei operațiuni, mi­nisterul de interne a dat ur­mătoarea telegrama­ tuturor prefecților de județe : „Guvernul fiind informat că, parte din producătorii de grâu, ar avea intenția sa vândă grâul pe prețuri de speculă, a hotărît ca cel mai târziu până la 10 August să fixeze, definitiv, regimul grâului pentru ca astfel con­sumul intern să fie asigurat. Pentru stabilirea acestui regim, ministerul de interne are nevoe de date certe asu­pra cantităței de grâu pro­duse în județul dr., cât și a cantităților necesare consu­mului din acel județ. In acest scop, d-nii prefecți sunt rugați să comunice până la 9 August cantitățile de grâu produse în acel ju­deț și cantitățile necesare consumului până la recolta viitoare, socotite pe o medie de 500 gr. de cap pe zi. Pentru întocmirea­ grabni­că a datelor cerute, veți lua înțelegere cu organele consi­­lieratului agricol, care sunt obligate a vă da tot concur­sul“. CONGRESUL NOTARILOR DI EMIT ȘI MEHEDINȚI Participarea enlnistmla si 9. ©uca T.­Severin, 31 Iulie Emi s’a țin­u­t aci, primul con­gres al notarilor din Banat și jud. Mehedinți. Pe lângă toți notarii din Me­hedinți, au sosit o­­ delegație compusă din 16 notari din Ba­nat și Ardeal, membrii ai reu­niunilor notarilor din acele ți­nuturi — reuniuni ce numără peste­ 4000 membri, — în frunte cu d. Alex. Buba, președintele acelor reuniuni. D-nu I. G. Duca, ministrul de externe, și d. Richard Franaso­­vici, secretar-general al ministe­rului de interne, — care a repre­zentat pe d. general Văitoianu, ministru de interne, au sosit în Severin cu Simplonul la ore­le 8 jum. dimineața. DESCHIDEREA CONGRE­SULUI La orele 9 jum. dtca. d-1 MA­RIUS VÂRVOREANU, prefectul județului Mehedinți descrie si­tuația umilitoare a notarului de altă dată din vechiul regat, ca­re era socotit ca om de casă al proprietarului de la țară, iar nu funcționar al guvernului. Azi, vremurile nouă impun să avem la sate adevăratul, conștientul funcționar al statului, un or­gan care să reprezinte noțiunea de ordine in comună și aceasta nu poate fi de­cât notarul. D. ALEXE BURA, fost primar al orașului Lugoj (Banat) salu­tă pe­ congresiști și pe membrii guvernului, în care își pune nă­dejdea că vor stărui ca dolean­țele notarilor să fie îndeplinite. D-sa arată că, în calitate de președinte al reuniunilor din Ardeal și Banat, a fost delegat, și a alcătuit un proiect care să servească la viitoarea reformă administrativă. Pentru susține­rea acestui proiect, care arată multe din stările existente în ți­nuturile transcarpatine realipi­te, d-sa vorbește de importanța notarului din acele ținuturi, re­levând părțile esențiale din e­­conomia proiectului în chesti­une. Cuvântul reprezentanților guvernului D. R. FRANASOVICI secretar general la interne, își exprimă satisfacția că participă in cali­tate de trimis al ministrului in­ternelor, la congresul notarilor, căruia îi aduce salutul lui. Pune în relief însemnătatea reformei administrative care va fi alcătuită pe baza principiului celei mai largi, dar raționale descentralizări. Arată că guvernul va da au­tonomia comunală și județeană. Consiliile comunale vor fi alese pe nouă ani. Toate sfaturile bu­ne vor fi ținute în seamă, la al­cătuirea proiectului de reformă administrativă, tot astfel și de­zideratul acestui congres. Ocupându-se de soarta funcți­onarilor în general d. Franaso­­vici declară că una din primele și principalele preocupări vii­toare ale guvernului va fi în­făptuirea statutului unic al funcționarilor. Discursul d-lui Duca D. DUCA, ministrul de exter­ne, își legitimează prezența la acest congres. De o bună situație internă, de­pinde bunul mers al politicei ex­terne. Pentru a avea o bună si­tuație internă, se cuvine că po­sedăm o administrație cinstită, bună și sănătoasă. Dacă teme­lia, — care sunt comunele ru­rale, — e sănătoasă, statul mer­ge bine. In aceste comune, notarul e elementul preponderent pentru sănătoasa­ desvoltare­a satelor. Guvernul cere de la funcțio­narii săi să-și facă toată datoria, necondiționată, până la sacri­ficiu. Ocupându-se de reforma ad­ministrativă, arată că guvernul și-a propus să o înfăptuiască în sesiunea de la toamnă. Lozinca e­­ descentralizarea administra­tivă. Deci guvernul se întâlnește in această chestie pe aceeași cale cu­­ dezideratele ardelenilor. Irt numele guvernului, spune că primește orice desderate, căci vremurile impun ca alcătui­rea legilor să nu se mai facă între patru ziduri, ci cu colabo­rarea tuturor factorilor compe­tenți. Ministrul compătimește pe funcționarilor, căci și aceasta re e­lamentabilă. Guvernul are însă datoria primă de a conso­lida finanțele țării.­­Sforțările de până azi, în acest sens, încep să dea îmbucurătoare rezultate. Va îmbunătăți starea materială a funcț­ionarilor, căci și acesta face parte din primele preocu­pări ale guvernului. După aceste cuvântări, se in­tră în ordinea de zi a congre­sului. Prezidează d. Trocan, directo­rul prefecturii jud. Mehedinți, are­dă cuvântul d-lui Samuil­ă Hodoș (com­. Laci, jud. Caraș, Severin). Acesta tratează despre „admi­nistrația comunală“, demon­strând binefacerile descentrali­zării și ale autonomiei comu­nale, care se aplică în Banat și Ardeal, după vechile legiuiri ale acestor provincii Discutând făgăduelile minis­trului Duca și ale secretarului general de la interne, arată că funcționarii au dorința, să rabde ca și în trecut, până la o stare flnm­ TT-V. T7T mai înfloritoare materială, dar stomacul nu poate răbda. Spre a poseda o administrație cin­stită, trebue recompensată con­form nevoilor, munca salariați­lor statului. D. PETRE POPOVICI (Câr­­pa-Banat), se ocupă cu chestiu­nea judecătoriilor comunale și autonomia comunală și jude­țeană. După ce dă amănunte de felul cum sunt compuse judecă­toriile comunale, competința lor și cum se exercită jurisdicțiu­­nea lor în provinciale realipite, susține adoptarea acestor insti­­tuțiuni în vechiul regat și pre­vederea lor în noua lege a re­formei­ administrative. D. HAȚEGANU (Jupante, jud. Caraș-Severin) tratează chestia autonomiei comunale și a poli­ției satelor și preconizează in­­troducerea în vechiul regat a sistemului existent în Ardeal și Banat. •«­Adunarea după alte câteva so­­luții propuse, adoptă dezidera­tele propuse și votează hotări­­rea prin care se cere introduce­­rea lor în viitoarea reformă ad­ministrativă. Se trece apoi la un alt punct din program ,și anume : consti­tuirea uniunii notarilor din jud. Mehedinți, determinată prin stă­ruința notarilor din Ardeal și Banat. Congresul se declară închis, după cuvântarea de mulțumiră a prezidentului, d. Trocaru. lupta isid­ianista cu cenistagi­ bulgari Cavarna, 29 iulie In ziua de 25 cor. sergentul jandarm, Amza Ilie, din com. Caliacra, venea spre com­ Ghiaur-Su­iuciuc de la Bazargic, între locul numit „Dalboc“ și com. Ghiaur-Suiuciuc, pe malul murei (coasta de argint). Pe când urca coasta spre această comună, a văzut un individ, pe care Ta somat să­­ se legitimeze. Drept răspuns individul a tras un foc de revolver asupra jan­darmului, fără a-i lovii. Jandar­mul văzând cu cine are a face a tras un foc de armă, omorîndu-l pe loc. In acest timp, apare un alt bandit care se pregătea să deschidă foc asupra jandarmu­lui. Acesta trăgând un alt foc a rănit grav pe bandit. De teamă să nu fie atacat din alte părți, de­oarece prin acele locuri sunt­ multe subterane, unde se ascun­deau acești bandiți, jandarmul a tras in vânt mai multe focuri de armă. La auzul lor, au venit în ajutorul lui Amm, un alt jan­darm, din patrula din apropie­re, care tocmai în acel moment plecase în patrulare spre Ca­­varna. După o muncă încordată cei doi bandiți au fost duși la reședința postului de jandarmi, din com. Gbtei­r-Suiu civic. CAPITALA Focul de la fabrica „Standart“ Duminică noiapte la orele 3 și jumătate un incendiu a is­­bucnit la fabrica de carton asfaltat „Standart“, proprie­tatea lui Maer Merovici, din sos. Colentina 144. Focul care isbucnise în a­­telier s’a întins cu iuțeala fulgerului la întreaga fabrică cuprinzând-o în flăcări. Până la sosirea postului de pompieri „Foișor“, focul a distrus întreaga fabrică. E de notat că, cu toate cir­­culările date ca fiecare fabri­că sau atelier să aibe o gură de apă și material de stins focul, totuși, nici o măsură nu se ia pentru contrave­nienți. Moarte bănuită Femeia Roza Marland, a încredințat acum câteva săp­tămâni, copilul ei Arpad în etate de 2 luni, la o doică a­­nume Maria Iosefescu din str. Dincă Ștefan 34. Copilul îmbolnăvindu-se a slăbit așa că era de nerecu­noscut și după câteva zile a sucombat. Mama copilului a reclamat atunci cazul medi­cului circumscripției cum să doria a lăsat copilul să moa­ră de foame. In urma avizu­lui dat, copilul a fost trimis la morgă spre autopsie. D. dr. N. Minovici, a făcut Duminică dimineața autop­sia cadavrului, rezultând ca moartea copilului a survenit în urma unei bronh­io-pneu­­monii nu cum a relatat un ziar că doica a lăsat copilul să moară de foame. AtOCA^OIE © UMAS Gur ® ládáira LVI. — Femee și Mumă Medicul meu, care mi-e­rieten și care-mi cunoaște­aracterul, a cedat rugăciu­­nilor mele stăruitoare și mi-a spus adevărul. Tu mă cunoști de ase­­meni și știi că, dacă vestea ,sta m’a emoționat, nu de zica morții m’am cutremu­­at și nici de părerea de rău i pierderii vieții. Am trăit restul, dacă am putut prin munca mea și prin economii să strâng o avere care va contribui la fericirea ta și a­ubitului meu nepot. Dar nă­­dăjduiam să vă văd puțin i­ea fericire înainte de a nuri Voiam să-mi schimb la bani avutul meu, în bani pe care să vi-i aduc în Euro­pa și să vă zic : Fiți fericiți ! Era răsplata pe care făgă­duisem să mi-o dau pentru toate ostenelile mele. Mi se părea că dumnezeu îmi ră­măsese dator cu atâta. Dar el a hotărît altfel , făcuse voința lui! „Astfel nu voi mai reve­dea patria mea. Nu voi mai revedea pe aceia pe care-i iubesc mai mult ca orice pe lume. Un străin îmi va închi­de ochii. Nu-ți spun astea ca să veniți tu și fiul tău, ori cel puțin unul din amândoi. Tu ești ținut locului pe care te afli de datorie; cela­lt e ți­nut de fericire. Nu vă chem, nu. Și apoi ar trebui să vă grăbiți. De abia veți avea vre­mea să vă porniți, și ce stră­­găneală ca să mă vedeți mu­rind. Ați pierde trei luni ca să-mi dați mie o zi. „Să nu veniți. Și cu toate acestea, aș fi plecat din lume mai puțin trist dacă aș fi vă­zut privirea voastră amică îndreptată asupra mea, în ceasul­ din urmă al unei vieți scurtată prin munca făcută pentru voi. Aș fi do­rit, ce e dreptul, să am lângă mine pa cineva sigur, cui să-i dau instrucțiuni pentru treburile și averea pe care o las. Dar așa am fost destinat să mor în exil și’n singură­tate. Gândul ăsta îmi taie curajul pe care trebuie să-l am. Rămâneți cu bine și pri­miți gândul meu din urmă și averea mea întreagă. Pen­tru ce m’am depărtat eu de voi? Dar nu, nu-mi pare rău, căci așa am putut să vă las ceva care să vă ajute traiul, să vă îndulcească viața. Cu­ toate cele ce v’am scris, să­­ nu credeți, nu, că vă îndemn să veniți lângă mine. „Vă sărut cu dragoste pe­­amândoi. „Fratele tău care stă să moară „Fritz de Hermelinfeld“ — Tată, zise Iulius șter­­gându-și o lacrimă, la vârsta d-tale și în poziția d-tale nu­­poți să faci o astfel de călă­torie. Dar voiu pleca eu. — Iți mulțumesc, fiule, zi­se baronul. Tocmai asta aș fi dorit și eu, tocmai asta vream să-ți cer Christina însă?... Christina, galbenă la față, căzuse pe un scaun —­ Nu pot să plec și eu cu Iulius? întrebă. — Ba da, răspunse Iulius, te iau cu mine. — Wilheim însă? zise­ mu­ma. — Hei, e adevărat, replică Iulius. — E cu neputință, zise ba­ronul, să expuneți copilul la osteneala unui drum așa de lung. Lui Wilhelm îi merge bine de câtă­va vreme, dar e de o constituție cam deli­cată. Cum va suporta el ma­rea și crima? Dacă pleacă și Christina, apoi atunci trebue să-mi lase mie copilul. — Să mă despart de copi­lul meu, exclamă. Și începu să plângă. Să lase pe bărbatul ei să plece fără dânsa, era cu ne­putință, dar să plece ea, fără copilul ei era și mai cu ne­putință. LVII. — Noaptea plecării Baronul de Hermelinfeld se încercă să intervie în greaua nedumerire a Chri­­stinii. — Cel mai cuminte lucru ar fi, arse cu blândețe, ca Iulius să plece singur la New­ York. N’are să fie o des­părțire de prea multă vre­me. Din nenorocire, bietul fratele meu nu-l va opri a­­colo. Iulius va­ sosi ca să-i închidă ochii și va putea să se întoarcă numaidecât. Știp, dragii mei copii, câtă trista­ță e și în cea mai scurtă des­părțire, dar trebue să luăm nevoile vieții așa cum se în­fățișează ele, și trebue să te gândești, tu Iulius, la un­chiul tău și tu, Christina, la copilul tău.’ Christina se aruncă în brațele bărbatului ei zicând: — Dar e de neapărată tre­buință să plece? — Fă această întrebare i­­nimii tale nobile, replică ba­ronul. Eu cred că Iulius tre­bue să plece, împreună cu scrisoarea, bietul meu frate mi-a trimes și o copie de pe testamentul lui. E adevărat că dacă Iulius pleacă ori sta pe loc, nu va pierde nim­ic, că ne va ’ imâne toată ave­rea lui Fritz. Frate-meu n’a vrut să ne silească să venim lângă patul lui de moarte, ci, cu generozitate, ne-a lăsat să facem cum am crede mai bine. Dar generozitatea lui chiar, nu e un angajament pentru noi? Te las pe tine, întristat-o, să judeci singură Eu însă consider ca o dato­rie să nu lăsăm pe Fritz să moară singur printre stră­ini și, dacă Iulius rămâne, voi pleca eu. — O, voiu pleca, voiu, ple­ca! exclamă Iulius. — Da, trebue să plece, zise Christina, dar îl voiu însoți și eu. Se apropie apoi repede de baron și-i șopti. — Făcând așa, nu numai că nu mă despart de Iulius, dar­ fug de Samuil — Te aprob, îi răspunse baronul cu glas tare. Prima ta plecare ți-a reușit prea puțin din ce te temeai, Chri­stina. Dar nu e chip de ju­decată cu cei ce se iubesc. Și, dacă vrei absolut să te duci cu Iulius, mă însărcinez eu cu Wilhelm, mă voiu face mumă ca să te înlocuesc. — O, zise Christina clăti­nând capul, o mumă se poate înlocui. O, dumnezeu­le, dacă Wilhelm al meu va cădea bolnav în vremea cât nu voiu fi eu lângă el, dacă va muri! Ai dreptate, tată, să zici așa pentru cine mă ură­ște, dar și pentru ce iubesc eu. Am mai făcut un drum și, la întoarcerea, am găsit pe tatăl meu în pământ; da­că, la întoarcerea din călător­­ia aceasta, aș găsi și mor­mântul copilului meu! Nu, nu. Plece Iulius, fiindcă tre­bue să plece! Eu voiu rămâ­ne aci să-mi îngrijesc copii lui. (Va urma). 76) Rugăm toate persoanele, care ne trimit bani să noteze pe cuponul mandatului sco­pul trimeterei, iar pentru a­­bonamente să noteze data de la care să înceapă abona­mentul. Contrar nu putem da curs mandatului.

Next