Universul, august 1922 (Anul 40, nr. 171-194)
1922-08-02 / nr. 171
idmniversai. BILETUL Lie SQOHim CAITIBUL SI 15EW8T 19 SESFEERU BLOTEI De ghizere la toate maguriile din țară *1 1» Sfatul Negustoresc, Str. Porti No t. _ București __ ULTRAMARINA BELGIANA I ALBASTRU prin RUFE 1 DESTREEj Calități Ireproșabile-Stocuri disponibile ||| Vânzarea numai în En £ s*os Ara. DeMegere-Str. Stirtey Vodă, IS4-București si f Caut AGENȚI serioși in fiecare Județ c. I|mmnTXWHMW imwn PzwmmrvkW lww MMfcA.JMgr rr TÂRGUL de MOSTRE Dm LIPSCA CU EXPOZIȚIE TECHMICĂ $1 DE MATERIALE DE CONSTRUCȚIE dela 27 August pana la 2 Septembrie 1922 SCHIMB INTERMAȚIOMAL DE MĂRFURI DE MARE INTERES PENTRU EXPOSANȚI ȘI CUMPĂRĂTORI COMISAR ONORIFIC PENTRU ROMANI S'. P.TENHOF BUCUREȘTI. STR.SMÂRDAN N9 9. ET. I. Reclama este sufletul comerțului — a 39 .» . pentru stârpirea radicală a Ploșnițelor, Gândacilor, Moliilor, Furnicilor, etc. precum și a Șobolanilor se găsește de vânzare la fopseliria lultur din Str. Goliei No. 7 bis „ din Calea Hatai Ho. 5 „ Ehs Ber MrJâșraNl7 Pentru stârnirea, prin gasificarea ploșnițelor din camere și mobile , a se adresa direct prin o c. p. la „Salvam“ din strada Octavian No. 8. Rugăm păstrați adresele. 8783 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Vanciu Iancula, domiciliat în Curtea de Argeș, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Iancula în acela de Ianculescu, spre a se numi Vanciu Ianculescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 8433 U HU! BUCUREȘTI 11 bis.B-du! EUsafieta, TI bis Harcazit I: Prese și zdrobitoare de șiraguri Pluguri de Me Rezerve și Stropitoare Verraorel Sulfat de cupru, rafia pucioasa Sfoară de Manilla, Bumbac de șters Garnituri de asM Articole viticole, Articole tecbnlce Furtuni de cauciuc, Furtuni de cânepă Tuburi flexibile de oțel Pompe de vin, Pompe de Besincristani pentru 8549 cazane. Toate articolele cu prețuri de concurență. Telefon £ 939 PARCHETE de prima calitate și lise uscate Vinde din Depozit Falrmaustria Unia Societ Gen.da Construcțiuni și lucrări publice fosta si Șoseaua Basarab 27-29 — București — Telefon 448. AdFssa telegrafică: „BEDEEF* 8-26 He lansare un teren de 25.00 m. p., lângă j gara Chitilă, bou pentru orice industrie și clădiri de locuințe. Adresa : Petre Hess, fabrica apei gazoase, Chitila. 3816 I D@ vâros are două carieri de piatră în portul orașului Hârșova pentru informațiuni scrise, adresați dlui Haim Baron, Principesa Maria ot Galați, iar pentru la fața locului adresați d-lui Avocat Giuorghiu Hărșova, Moșinitori Iaoeu Pussin ________3317 Immmmn Mante, Perle, Smaralde ! Biamante, Platină, to Cumpărăm plătim prețuri mari Seismiit & Statalat| Calea Victoriei 53 (lângă Pasagiu! Român) 875? ! DE VANZARE pădurea seculară esență de fag de pe muntele Moașa, jud. Prahova, situată între Teșila și Homorâciu. A se adresa D-lui B. Catargi, 32 Strada Frumoasă București, sau 50 Bulevardul Ghica, Sinaia. 8804 ÎTEAUNDEI^RICEDII BOTOT «Cîueuri antisö’Tiouei OGVLA BOUdIfE ET CES OEWifa £ A .B@& SE CRISTA „URANOS“ București, Str. Sfinților 61 Un inginer pentru a conduce secția de articole technice, mașini industriale și fierărie. Un Funcționar și omomnișoara pentru evidența mărfurilor. Codițiuni : Cunoștința limbelor, romăna, franceza și germana. Oferte scrise se vor adresa la adresa de mai sus. 8836 RESISTENT Fabrica de confectiuni și echipamente București, Calea Văcărești 197 Telefon 4592 En-gros și Eutlciail Costume bărbătești lei 400 Costume de dril ler 225 Mouri și mecanici 200 Haîaia de copii din stofă 158 IMIM3 și dril lei 92 HS » Ap. bărbieri și funcție___ IW*te:>Art 208 Mantale ndabile lei 370 Mantila de Damă fine brodate 1‘MikíA’j și cu galoane rvaSl de la Lei NÎU Pijamale ST”. Confecționăm și haine de Irta comandă cu stofa clientuli,jii lui numai pentru lucrul ei "Liw Garantări croială exactă și executare în 24 ore. 9 A jțico bucureoti 0C!.Cantangino 2k are în depozit PENTRU TINICRienl: KPEISSSHEREN Tata* și StraSfenssheren Usilvarsai-Fals-lisnsehaag-RuiSiS Wuist fascial«©« din renumita Fabrică Singurul Reprezentant AIlS ® gatere TAMPURIE instalațiuni complecte j găsiți cu prețuri foarte eftine numai la „STANDARD“ Birou Tehhnic București, Str. Academiei 41 Telefon 13/48. 2[ DE VANZARE ferea circa 4000 m. p. in raza orașului bun pentru întreprinderi industriale sau comerciale. Adresa N. Bădulescu edția financiară a Capitalei. 8801 Loc. Anonimă totu Așa a și fost, nimeni n’a fost stânjenit cu nimic. Oamenilor acestora întâi le-a fost frică că vor fi taxați de mizerabili, unii și-au desfăcut averile, și-au părăsit profesia și au fugit. Văzând mai târziu că nici vântul nu aude, au revenit în țară, din modești au devenit îndrăzneți , după scisoarea d-lui Cantacuzino vor deveni obraznici. ■ lap noii 7 Noi cei cari am suferit pe pielea noastră consecințele unei politici din care a eșit bine — vorba d-lui Cantacuzino — pentru neam, noi cei cari pentru a nu ne ingenunchia credința în armată și Rege, în mâna dușmanului, ne-am lăsat libertatea și sănătatea, citim azi apologia iertării, iar mâne vom primi în obraz scuipatul ticăloșilor. Foarte bine. Ași pune însă o întrebare d-lui Cantacuzino : Neamul nostru mai .re un viitor? Și dacă vreodată copiii copiilor noștri s’ar găsi în mâna vreunei alte ocupațiuni dușmane și vor fi puși în dilema de a alege între ce a făcut Străbunul Stere și între ce au făcut nenorociți cum e Cancicov, întrebatu-ste. d. Matei Cantacuzino dacă nu cumva aceștia cunoscând scrisoarea sa, vor decide: Toți ca Sfere! Va fi bine? O simplă întrebare. Intrunirea sionistă din Capitală Spre a sărbători ratificarea de către Liga Națiunilor a mandatului asupra Palestinei, evreii din Capitală au ținut Duminică o întrunire în sala Tomis. Au vorbit d-nii: Ad. Bernhardt, dr. Steinhart, dr. Meller, dr. Weisberg, dr. Komgruen, prof. dr. Zilberbusch, Horia Carp, rabin Lochetman, Glaubman dr. Mayersohn. Evreii din Capitală întruniți în sala Tomis, după ce au ascultat cuvântările ținute au votat cu aclamații următoarea MOȚIUNE 1) Salută cu emoție marele act istoric, prin care Liga Națiunilor confirmând mandatul englez asupra Palestinei, consfințește pentru vecie drepturile noastre imprescriptibile de a avea un cămin al nostru național în Palestina; 2) Mulțumesc guvernului englez pentru inițiativa sa generoasă, care a adus la declarația Balfour, trimit poporului englez expresia sentimentelor sale de adâncă recunoștință pentru solicitudinea cu care sprijină guvernul în acțiunea sa în folosul reclădirii Palestinei. Nu vor uita niciodată sinceritatea dâldă cu care marele om și marele prieten al evreimei, Balfour a luptat cu o atât de nobilă perseverare până la obținerea hotărârea Ligei Națiunilor în favoarea declarației și politicei sale pentru crearea căminului evreesc în Hrez Israel. 3) Conștienți de măreția istorică a vremei ce o trăesc și de sacrificiile fără măsură și imediate ce se cer tuturor pentru înfăptuirea căminului, fără de care n’am mai avea nici rațiunea nici putința de a exista în viitor, acum când suntem din nou un popor între popoare, ne legăm solemn și chemăm pe toți evreii la această mare datorie evreiască, să contribuim fără precupețire, pentru, mărirea cât mai mult a fondurilor celor două institutioni: Keren Hajesed și Keren Kayemeth, pe care se reazămă întreaga reclădire a căminului nostru în Erez Israel. Așa să ne ajute Dumnezeu. Marele incendiu din Scaria Tr Severin, 30 Iulie Toți locuitorii satulm Scarila, pendinte de com. Priseceanu, strânseseră grâul într'o singură arie așteptând mașina pentru trecrat. Dintr'o țigare s'a declarat un incendiu la șiră, și alimentat de un vânt puternic a consumat tot grâul. Pagubele se cifrează la peste un milion, fiind rodul a peste 250 ha. grâu. Agricultorii refuză si dea grâu pentru hrana populației — Se va ântra«Sîne © regimul recital ziflei — In ultimul timp s’a primit la ministerul de interne rapoarte din partea prefecților, cari arătau că cea mai mare parte dintre producătorii de grâu refuză să vândă cota necesară hranei populațiunei. Astfel, prefectul județului Botoșani, anunță că populația e amenințată ca în doua zile să nu aibă pic de pâine. Grâul din județ e acaparat de speculanți, cari plătesc până la 45.000 lei vagonul de grâu și pe care-l transportă spre granițele Bucovinei, unde speră ca, din cauza lipsei ce o resimt vecinii, să-l poată vinde pe prețuri fabuloase. Așa fiind, producătorii refuză să vândă grâul necesar pâinei interne, pe prețul de 30 mii lei vagonul, după cum a fost fixat de către consiliul de miniștri. Regimul rechiziției Deși guvernul luase hotărîrea să nu se aplice legea rechiziției, se vede silit, din cauza relei voinți a producătorilor de grâu, să reintroducă regimul rechiziției. Astfel peste 10 zile va eși un jurnal al consiliului de miniștri, care va da putere autorităților în drept să rechiziționeze grâul necesar hranei populațiunei, pe prețul de 30 mii lei vagonul. Rechiziția în acest caz va putea trece chiar de 15 la sută din cantitatea fiecărui producător. Pentru lucrările preliminarii acestei operațiuni, ministerul de interne a dat următoarea telegrama tuturor prefecților de județe : „Guvernul fiind informat că, parte din producătorii de grâu, ar avea intenția sa vândă grâul pe prețuri de speculă, a hotărît ca cel mai târziu până la 10 August să fixeze, definitiv, regimul grâului pentru ca astfel consumul intern să fie asigurat. Pentru stabilirea acestui regim, ministerul de interne are nevoe de date certe asupra cantităței de grâu produse în județul dr., cât și a cantităților necesare consumului din acel județ. In acest scop, d-nii prefecți sunt rugați să comunice până la 9 August cantitățile de grâu produse în acel județ și cantitățile necesare consumului până la recolta viitoare, socotite pe o medie de 500 gr. de cap pe zi. Pentru întocmirea grabnică a datelor cerute, veți lua înțelegere cu organele consilieratului agricol, care sunt obligate a vă da tot concursul“. CONGRESUL NOTARILOR DI EMIT ȘI MEHEDINȚI Participarea enlnistmla si 9. ©uca T.Severin, 31 Iulie Emi s’a ținut aci, primul congres al notarilor din Banat și jud. Mehedinți. Pe lângă toți notarii din Mehedinți, au sosit o delegație compusă din 16 notari din Banat și Ardeal, membrii ai reuniunilor notarilor din acele ținuturi — reuniuni ce numără peste 4000 membri, — în frunte cu d. Alex. Buba, președintele acelor reuniuni. D-nu I. G. Duca, ministrul de externe, și d. Richard Franasovici, secretar-general al ministerului de interne, — care a reprezentat pe d. general Văitoianu, ministru de interne, au sosit în Severin cu Simplonul la orele 8 jum. dimineața. DESCHIDEREA CONGRESULUI La orele 9 jum. dtca. d-1 MARIUS VÂRVOREANU, prefectul județului Mehedinți descrie situația umilitoare a notarului de altă dată din vechiul regat, care era socotit ca om de casă al proprietarului de la țară, iar nu funcționar al guvernului. Azi, vremurile nouă impun să avem la sate adevăratul, conștientul funcționar al statului, un organ care să reprezinte noțiunea de ordine in comună și aceasta nu poate fi decât notarul. D. ALEXE BURA, fost primar al orașului Lugoj (Banat) salută pe congresiști și pe membrii guvernului, în care își pune nădejdea că vor stărui ca doleanțele notarilor să fie îndeplinite. D-sa arată că, în calitate de președinte al reuniunilor din Ardeal și Banat, a fost delegat, și a alcătuit un proiect care să servească la viitoarea reformă administrativă. Pentru susținerea acestui proiect, care arată multe din stările existente în ținuturile transcarpatine realipite, d-sa vorbește de importanța notarului din acele ținuturi, relevând părțile esențiale din economia proiectului în chestiune. Cuvântul reprezentanților guvernului D. R. FRANASOVICI secretar general la interne, își exprimă satisfacția că participă in calitate de trimis al ministrului internelor, la congresul notarilor, căruia îi aduce salutul lui. Pune în relief însemnătatea reformei administrative care va fi alcătuită pe baza principiului celei mai largi, dar raționale descentralizări. Arată că guvernul va da autonomia comunală și județeană. Consiliile comunale vor fi alese pe nouă ani. Toate sfaturile bune vor fi ținute în seamă, la alcătuirea proiectului de reformă administrativă, tot astfel și dezideratul acestui congres. Ocupându-se de soarta funcționarilor în general d. Franasovici declară că una din primele și principalele preocupări viitoare ale guvernului va fi înfăptuirea statutului unic al funcționarilor. Discursul d-lui Duca D. DUCA, ministrul de externe, își legitimează prezența la acest congres. De o bună situație internă, depinde bunul mers al politicei externe. Pentru a avea o bună situație internă, se cuvine că posedăm o administrație cinstită, bună și sănătoasă. Dacă temelia, — care sunt comunele rurale, — e sănătoasă, statul merge bine. In aceste comune, notarul e elementul preponderent pentru sănătoasa desvoltarea satelor. Guvernul cere de la funcționarii săi să-și facă toată datoria, necondiționată, până la sacrificiu. Ocupându-se de reforma administrativă, arată că guvernul și-a propus să o înfăptuiască în sesiunea de la toamnă. Lozinca e descentralizarea administrativă. Deci guvernul se întâlnește in această chestie pe aceeași cale cu dezideratele ardelenilor. Irt numele guvernului, spune că primește orice desderate, căci vremurile impun ca alcătuirea legilor să nu se mai facă între patru ziduri, ci cu colaborarea tuturor factorilor competenți. Ministrul compătimește pe funcționarilor, căci și aceasta re elamentabilă. Guvernul are însă datoria primă de a consolida finanțele țării.Sforțările de până azi, în acest sens, încep să dea îmbucurătoare rezultate. Va îmbunătăți starea materială a funcționarilor, căci și acesta face parte din primele preocupări ale guvernului. După aceste cuvântări, se intră în ordinea de zi a congresului. Prezidează d. Trocan, directorul prefecturii jud. Mehedinți, aredă cuvântul d-lui Samuilă Hodoș (com. Laci, jud. Caraș, Severin). Acesta tratează despre „administrația comunală“, demonstrând binefacerile descentralizării și ale autonomiei comunale, care se aplică în Banat și Ardeal, după vechile legiuiri ale acestor provincii Discutând făgăduelile ministrului Duca și ale secretarului general de la interne, arată că funcționarii au dorința, să rabde ca și în trecut, până la o stare flnm TT-V. T7T mai înfloritoare materială, dar stomacul nu poate răbda. Spre a poseda o administrație cinstită, trebue recompensată conform nevoilor, munca salariaților statului. D. PETRE POPOVICI (Cârpa-Banat), se ocupă cu chestiunea judecătoriilor comunale și autonomia comunală și județeană. După ce dă amănunte de felul cum sunt compuse judecătoriile comunale, competința lor și cum se exercită jurisdicțiunea lor în provinciale realipite, susține adoptarea acestor instituțiuni în vechiul regat și prevederea lor în noua lege a reformei administrative. D. HAȚEGANU (Jupante, jud. Caraș-Severin) tratează chestia autonomiei comunale și a poliției satelor și preconizează introducerea în vechiul regat a sistemului existent în Ardeal și Banat. •«Adunarea după alte câteva soluții propuse, adoptă dezideratele propuse și votează hotărirea prin care se cere introducerea lor în viitoarea reformă administrativă. Se trece apoi la un alt punct din program ,și anume : constituirea uniunii notarilor din jud. Mehedinți, determinată prin stăruința notarilor din Ardeal și Banat. Congresul se declară închis, după cuvântarea de mulțumiră a prezidentului, d. Trocaru. lupta isidianista cu cenistagi bulgari Cavarna, 29 iulie In ziua de 25 cor. sergentul jandarm, Amza Ilie, din com. Caliacra, venea spre com Ghiaur-Suiuciuc de la Bazargic, între locul numit „Dalboc“ și com. Ghiaur-Suiuciuc, pe malul murei (coasta de argint). Pe când urca coasta spre această comună, a văzut un individ, pe care Ta somat să se legitimeze. Drept răspuns individul a tras un foc de revolver asupra jandarmului, fără a-i lovii. Jandarmul văzând cu cine are a face a tras un foc de armă, omorîndu-l pe loc. In acest timp, apare un alt bandit care se pregătea să deschidă foc asupra jandarmului. Acesta trăgând un alt foc a rănit grav pe bandit. De teamă să nu fie atacat din alte părți, deoarece prin acele locuri sunt multe subterane, unde se ascundeau acești bandiți, jandarmul a tras in vânt mai multe focuri de armă. La auzul lor, au venit în ajutorul lui Amm, un alt jandarm, din patrula din apropiere, care tocmai în acel moment plecase în patrulare spre Cavarna. După o muncă încordată cei doi bandiți au fost duși la reședința postului de jandarmi, din com. Gbteir-Suiu civic. CAPITALA Focul de la fabrica „Standart“ Duminică noiapte la orele 3 și jumătate un incendiu a isbucnit la fabrica de carton asfaltat „Standart“, proprietatea lui Maer Merovici, din sos. Colentina 144. Focul care isbucnise în atelier s’a întins cu iuțeala fulgerului la întreaga fabrică cuprinzând-o în flăcări. Până la sosirea postului de pompieri „Foișor“, focul a distrus întreaga fabrică. E de notat că, cu toate circulările date ca fiecare fabrică sau atelier să aibe o gură de apă și material de stins focul, totuși, nici o măsură nu se ia pentru contravenienți. Moarte bănuită Femeia Roza Marland, a încredințat acum câteva săptămâni, copilul ei Arpad în etate de 2 luni, la o doică anume Maria Iosefescu din str. Dincă Ștefan 34. Copilul îmbolnăvindu-se a slăbit așa că era de nerecunoscut și după câteva zile a sucombat. Mama copilului a reclamat atunci cazul medicului circumscripției cum să doria a lăsat copilul să moară de foame. In urma avizului dat, copilul a fost trimis la morgă spre autopsie. D. dr. N. Minovici, a făcut Duminică dimineața autopsia cadavrului, rezultând ca moartea copilului a survenit în urma unei bronhio-pneumonii nu cum a relatat un ziar că doica a lăsat copilul să moară de foame. AtOCA^OIE © UMAS Gur ® ládáira LVI. — Femee și Mumă Medicul meu, care mi-erieten și care-mi cunoaștearacterul, a cedat rugăciunilor mele stăruitoare și mi-a spus adevărul. Tu mă cunoști de asemeni și știi că, dacă vestea ,sta m’a emoționat, nu de zica morții m’am cutremuat și nici de părerea de rău i pierderii vieții. Am trăit restul, dacă am putut prin munca mea și prin economii să strâng o avere care va contribui la fericirea ta și aubitului meu nepot. Dar nădăjduiam să vă văd puțin iea fericire înainte de a nuri Voiam să-mi schimb la bani avutul meu, în bani pe care să vi-i aduc în Europa și să vă zic : Fiți fericiți ! Era răsplata pe care făgăduisem să mi-o dau pentru toate ostenelile mele. Mi se părea că dumnezeu îmi rămăsese dator cu atâta. Dar el a hotărît altfel , făcuse voința lui! „Astfel nu voi mai revedea patria mea. Nu voi mai revedea pe aceia pe care-i iubesc mai mult ca orice pe lume. Un străin îmi va închide ochii. Nu-ți spun astea ca să veniți tu și fiul tău, ori cel puțin unul din amândoi. Tu ești ținut locului pe care te afli de datorie; celalt e ținut de fericire. Nu vă chem, nu. Și apoi ar trebui să vă grăbiți. De abia veți avea vremea să vă porniți, și ce străgăneală ca să mă vedeți murind. Ați pierde trei luni ca să-mi dați mie o zi. „Să nu veniți. Și cu toate acestea, aș fi plecat din lume mai puțin trist dacă aș fi văzut privirea voastră amică îndreptată asupra mea, în ceasul din urmă al unei vieți scurtată prin munca făcută pentru voi. Aș fi dorit, ce e dreptul, să am lângă mine pa cineva sigur, cui să-i dau instrucțiuni pentru treburile și averea pe care o las. Dar așa am fost destinat să mor în exil și’n singurătate. Gândul ăsta îmi taie curajul pe care trebuie să-l am. Rămâneți cu bine și primiți gândul meu din urmă și averea mea întreagă. Pentru ce m’am depărtat eu de voi? Dar nu, nu-mi pare rău, căci așa am putut să vă las ceva care să vă ajute traiul, să vă îndulcească viața. Cu toate cele ce v’am scris, să nu credeți, nu, că vă îndemn să veniți lângă mine. „Vă sărut cu dragoste peamândoi. „Fratele tău care stă să moară „Fritz de Hermelinfeld“ — Tată, zise Iulius ștergându-și o lacrimă, la vârsta d-tale și în poziția d-tale nupoți să faci o astfel de călătorie. Dar voiu pleca eu. — Iți mulțumesc, fiule, zise baronul. Tocmai asta aș fi dorit și eu, tocmai asta vream să-ți cer Christina însă?... Christina, galbenă la față, căzuse pe un scaun — Nu pot să plec și eu cu Iulius? întrebă. — Ba da, răspunse Iulius, te iau cu mine. — Wilheim însă? zise muma. — Hei, e adevărat, replică Iulius. — E cu neputință, zise baronul, să expuneți copilul la osteneala unui drum așa de lung. Lui Wilhelm îi merge bine de câtăva vreme, dar e de o constituție cam delicată. Cum va suporta el marea și crima? Dacă pleacă și Christina, apoi atunci trebue să-mi lase mie copilul. — Să mă despart de copilul meu, exclamă. Și începu să plângă. Să lase pe bărbatul ei să plece fără dânsa, era cu neputință, dar să plece ea, fără copilul ei era și mai cu neputință. LVII. — Noaptea plecării Baronul de Hermelinfeld se încercă să intervie în greaua nedumerire a Christinii. — Cel mai cuminte lucru ar fi, arse cu blândețe, ca Iulius să plece singur la New York. N’are să fie o despărțire de prea multă vreme. Din nenorocire, bietul fratele meu nu-l va opri acolo. Iulius va sosi ca să-i închidă ochii și va putea să se întoarcă numaidecât. Știp, dragii mei copii, câtă tristață e și în cea mai scurtă despărțire, dar trebue să luăm nevoile vieții așa cum se înfățișează ele, și trebue să te gândești, tu Iulius, la unchiul tău și tu, Christina, la copilul tău.’ Christina se aruncă în brațele bărbatului ei zicând: — Dar e de neapărată trebuință să plece? — Fă această întrebare inimii tale nobile, replică baronul. Eu cred că Iulius trebue să plece, împreună cu scrisoarea, bietul meu frate mi-a trimes și o copie de pe testamentul lui. E adevărat că dacă Iulius pleacă ori sta pe loc, nu va pierde nimic, că ne va ’ imâne toată averea lui Fritz. Frate-meu n’a vrut să ne silească să venim lângă patul lui de moarte, ci, cu generozitate, ne-a lăsat să facem cum am crede mai bine. Dar generozitatea lui chiar, nu e un angajament pentru noi? Te las pe tine, întristat-o, să judeci singură Eu însă consider ca o datorie să nu lăsăm pe Fritz să moară singur printre străini și, dacă Iulius rămâne, voi pleca eu. — O, voiu pleca, voiu, pleca! exclamă Iulius. — Da, trebue să plece, zise Christina, dar îl voiu însoți și eu. Se apropie apoi repede de baron și-i șopti. — Făcând așa, nu numai că nu mă despart de Iulius, dar fug de Samuil — Te aprob, îi răspunse baronul cu glas tare. Prima ta plecare ți-a reușit prea puțin din ce te temeai, Christina. Dar nu e chip de judecată cu cei ce se iubesc. Și, dacă vrei absolut să te duci cu Iulius, mă însărcinez eu cu Wilhelm, mă voiu face mumă ca să te înlocuesc. — O, zise Christina clătinând capul, o mumă se poate înlocui. O, dumnezeule, dacă Wilhelm al meu va cădea bolnav în vremea cât nu voiu fi eu lângă el, dacă va muri! Ai dreptate, tată, să zici așa pentru cine mă urăște, dar și pentru ce iubesc eu. Am mai făcut un drum și, la întoarcerea, am găsit pe tatăl meu în pământ; dacă, la întoarcerea din călătoria aceasta, aș găsi și mormântul copilului meu! Nu, nu. Plece Iulius, fiindcă trebue să plece! Eu voiu rămâne aci să-mi îngrijesc copii lui. (Va urma). 76) Rugăm toate persoanele, care ne trimit bani să noteze pe cuponul mandatului scopul trimeterei, iar pentru abonamente să noteze data de la care să înceapă abonamentul. Contrar nu putem da curs mandatului.