Universul, decembrie 1922 (Anul 40, nr. 273-299)
1922-12-01 / nr. 273
SMțMflDIiflfțflMft ELÉG I IțOlTft TÖÄTS lilMS^iSmWlJLß fM&ROS ÖSM OPOZIT i. NACH Í Sac9 In nyme c©!ecti^ SSUaa iLs Sîraria C. a. fcosaííi Wo. 7. - YeS .?« < 59 2S 0$P0ZITUL : SSrad s LaWttni No. 00. - Tel jfon 29,29 FiUAi : A<MDV Bä$ SOV si CLUJ .. VS6TORBEI 57££: Un n&is transport cäs: VALV0&ÍN4 OiilfllNUil 1 sosit din AMERICA ia Jacques PâtJCICER București, Str. Smârdan 27 Sucursale: Timișoara, Giuisman, Sofia VERITABIL NUMAI CU MARCA IHtt SMSBORGs tre tormife&tsâna. O IPOZITUL 'HLrmerstnir*)’ 8191SCV MOOs LIQUEMUL AVOCAT PREPARAT DIN GĂLBENUȘ DE OUĂ DE StiFit M tin Win 11TO 1ȘT1 BE8V11 Acest figner este preferabil tuturor alimențelor și băuturilor întăritoare Deposit Referat lacob Deutsch 8 Co. București, Șoseaua Ștefan cel Mare S3 focuri și lipi de Cauciuc sunt mai ieftine și mai durabile decât pielea. Cele mai indicate contra ambzelei și frigului Reclama este"sufletul comerțului pantru atssiri supraîncălziți 13) RCs iastic de Fisioterapie ALO TR.VIS’.I CRAIOVA Strada Ju’es Midimet No. 4. (lângă Bellevue) Instalație comptetă pentru Electricitate și Hydrotherapie Secție Radiologică (Raz * x) pentru diagnostic și tratment Raze Utra-Violete - Cathermie- Inată freqvență ;ai Electrice-3ul de Acid Carbonic, lenisări Hydrothrarie- vlecanoiherapie 1314 BUNTE Jiamante, Perle, Stanralde ] și crize pietre fine Aur, Argint, Platină CUIEPAR slutesc pe turbie «ele mai mic MAX WillSSM AHN Sta ia Capl 23174 An Soft Parisien 33 Calea Victoriei 33 (lângâ Ci iima Colo[)n Crepe Marocain Mătase Velein iUKS 195 p, haine Biberet * Lutri negru fin de Marmita p. Mantouri Velpars ?.“* Crepe fn Hanelate Miliami Mătasea prima I3âi*FgH de cearceafuri lOuM dublă Lei baiadere proch'i Jersearia„e"a“” 508 Groaze ■Si 131 Elf de m se (Damasc) lat 1 vi cm Lei 205 mm 275 205 2452V 75 235’ 78 48 Paltoane Căptușita cu Satin, haraidul și mătase Demis Paltoane Kimono Raglane Haine gata și Spori Coiofacîi una Superioară pentru bărbați, băști și copii, asortiment totdeauna complect. Prin flirta EK-lmpssstf H C 9nfe Si‘iu*?i «la MAWS & RCATSȘTII București, Str. Benei 01961 (Maladie Măreanu) MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D i Max Pfefferman, domiciliat în Bacău a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Pfefferman în acela de Ardeiano spre a se numi Max Ardeiano. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi sa facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 8S25 •ÍNIVF*? Mussolini la Senat Declarațiile lui Barzilai.~Ra$|unsul guvernului Boma. 2$.-~ Senatul a discută declarațiile guvernului. După mai multe discursuri, ia general favirable, a vorbit Barzîlaî asupra politicei externe, declarându-se de acord cu Mussolini. Oratorul a subliniat, ca după insuccesul conferinței de la Genua, Italia se mărgini la rolul de intermediar, ca să domolîgsefi discuțiunile dintre Anglia și Franța. In fața acestei politici sterile,Mussolini s’a înfățișat cu un program precis șî începu prin afirmarea egalității intre aliați. Deși e greu să se ajunge la rezultate remarcabile în politica internațională, oratorul nădâjduește în mâna guvernului și șî exprimă încrederea ca Londra și Parisul își vor anunți dezistența armatei italiene la P live, oprind, pa .austriaci sa întărească Germania pe câmpul de lupta francez. Condițuunile economice și financiare ale Italiei sunt un titlu de glorie, care demonstrează că Italia a dat tot ce a putut pentru marele războia. A inhalat, declarând că la confernțele de la Lausanne și Bruxelles, se prezintă, cele mai importante probleme politice de rezolvit. Declarația nime lui MaKolni Mussolini a răspuns diverșilor oratori, pronunțând un important discurs des întrerupt de aplauze. El a declarat că liberalismul e fiul a două revoluții, constituționalismul englez și liberalismul francez, — care au eșit din mișcările revoluționare ale popoarelor, , „„... . NU SE MAI PUTEA GUVERN DE TRANSIȚIE In Italia nu mai era cu putință un guvern de transiie, care să amâne problema cu câteva luni. Trebuia să se îndrăznească totul, spre a salva națiunea. ACȚIUNEA ILEGALA După o lungă meditație, am impus acțunea ilegal. Alt chip nu era de a introduce o torță nouă în clasa politică, enorm de obosită. Dar îndată i-am pus bariere. Acțiunea mea n'a abuzat. Biruitor ași fi putut să închid Parlamentul și să proclam dictatura. Dar nu, am subordonat totul intereselor națiunii. GUVERNUL. LIBERTATEA ȘI LEGEA Mussolini continuă. Când e vorba de interesele patriei guvernul are dreptul să intervină, chiar când presa uită ca libertatea își are datoriile ei. Declară că nu se gândește să iasă de sub scutul legilor, că nu-i plac improvizațiile. Sunt în viața popoarelor legi fundamentale, care trebue respectate, dar el vrea disciplina națională, imperiul legii, libertatea, dar nu scena. PENTRU PROLETARIAT Mussolini declară că e imposibil să păstreze neutralitatea intre cei cari muncesc și-s,gab» să se sacrifice pentru patrie și intre dușmanii națiune!. Nimeni nu poate spune, că aceasta e peluica reacționară. Noi nu vrem sa oprimăm proletaratul, să-l reducem la condițiinvechite și umilitoare. Voim să-l ridicăm materialicește și sufletește. Vom face o opisică de bună stare pentru proletariat, având convingerea, că aceasta va uni națiunea, Iniștind-o. Și aceasta va fi mai spre folosința munctorilor decât politica socialită mistificatoare. El declară că va supune fascismului sfârșitul oricărei acțiuni ilegale. POLITICA EXTERNA In politica externă declară că tratatele vor fi respectate, neadmirind nici o ilegalitate în politica externă. Nefăcând o politică de aventuri, guvernul nu renunță la idealul care trebue să fie menținerea păcii. Nu va face o politică imperialistă, căutând lucruri imposibile, dar nu trebue să renunțe la folosința forței, pentru că atunci Italia ar fi dezarmată în fața altor națiuni. Eu vreau să fac pe aliați și pe celelalte popoare să înțeleagă, că Italia e un organism plin de viață puternică, dorind să-și croiască prin forțele ei, viitorul. POLITICA DEMNITAIȚII NAȚIONALE Italia nu vrea să urmeze pe ceilalți ca o slujitoare uitată. V rea să-și răsvendice toate drepturile și să-și apere toate interesele; răspunderea guvernului declară că și, vă păstra portofoliul externelor și încheie: , Răspunderea, pe care mi-am luat-o e enormă, căci e vorba de nevoile, interesele, viitorul patriei. Nu-i vorba de persoana mea, ci de soarta natiunei". DISPUS LA COLABORĂRI Voi accepta bucuros colaborarea celor cari vor voi să muncească cu mine. La Cameră, am invocat pe Dzeu,aci invoc poporul italian. Dacă va fi disciplinat, monotor și mândru de admirabila sa renaștere, sunt că nu voi greși în țelurile mele. (Ovații). ) * Senatul a adoptat în unanimitate ordinea de zi a generalului Giadino, pentru încrederea în guvern și-a acorda unanim douăsprezecimile provizorii, până la 30 iunie 1923. , iuag» »* • flaw—.... l ' Ijk áTtSTneS rMíi^DiER OÜCr*,'k FAMMÁtul I fvnCn._NA. N E VRA LGMJ tp) gripa,friguri.gh O Acțiune impriiata, rarează nici o oboseală 1^3 pentru stomac.9 Jj képesít. Farmacia Berbier^1 11,f.9 B’aiea Moșilor Bucuresti I EBEaaai^a«^ aesistent. f. !?att,£ fi i'.cureșt Capitala v a rămâne fără lumină Societatea generală de gaz și electricitate a adus la cunoștiința primăriei, că direcția minelor de cărbuni din Lupeni a avizat-o telegrafic că nu-i mai poate expedia nici o cantitate de cărbuni, trebuind, să încarce numai pentru caile ferate. Uzina neputând utiliza alți cărbuni decât dela această mină din țară, căci numai din aceștia se poate extrage gazul și coxul, suntem amenințați din această prică nu să rămânem pe întuneric și în acelaș timp să nu mai avem nici cox. D. Șt. Burcuș, vicepreședintele comitet 'interimare a întervenit er' la căile ferate și la ministerul de industrie, spre a le pune de urgență vagoanele necesare la dispoziția mjivig țentru transportarea cărbunmlor p. uzinei de gaz Societatea de gaz, în adresa trimeasă primăriei, spune că nu mai garantează continuitatea îluminatului Capitalei.. De vreo câteva zile se simte o mare lipsă de curent electric. Această lipsă se datorește faptului că lucrările pentru instalarea grupului de 4000 de kilowați, care ne-a sosit din Elveția, la uzina electrică de la Cizărești, au încetat, din cauză că primăria n’a avut cu ce plăti lucrările executate până azi și nici n’are cu ce să-și procure piesele necesare. üu excrocherie de milioane cocckau fai$e — Escroaca arestată la drum spre Paris —• n urma plâng- Hor câtorva comercianți, între cari: dl Luca (magazinul de mobili) Emanuel“), d. Jean Bally (magazin de galanterie bărbătească), d. Kamerling (blănar), cum că o d-nă Leonescu ia excrocat cu câteva milioane, siguranța generală a statului a reușit prin d. comisar Vladimirescu să prindă în gara Salzburg pe numita doamnă împreună cu soțul și cumnatul ei. Numiții călătoreau spre Paris unde spuneau că se duc să facă afaceri cu banii obținuți de la reclamanți. In urma acestor arestări, siguranța a înaintat parchetului Ilfov actele necesare pentru ca justiția să facă formalitățile necesare obținerii de la guvernul austriac, a extrădării celor trei persoane. Afacerea a fost repartizată ori la cabinetul de instrucție, pi rotul titular, d. judecător Dristoreanu, va proceda la rele legale. După ce arestații vor fi alși în țară, ceea ce nu se va întâmpla înainte de o lună, instrucția va începe cercetările referitoare la faptele reclamate. Din plângerea victimelor rezultă că d-na Leonescu le-a propus să-i dea bani cu cari va face afaceri strălucite, făcându-i să câștige câte 2 milioane la un milion. Pentru ca să-și liniștească victimele în ce privește siguranța banilor ce avansau, d-na Leonescu le-ar fi dat cercuri false dintr-un carnet de ceriuri ce-l avea de la Banca Națională dintr’o afacere de depozit avută anterior cu această bancă. Dintre reclamanți, cel mai rău păsrobit este d. Daily care a dat 4 milioane. r.UniH n) dat între 1 milion, și două. Cekurită primite' ‘*-reasigurare, reprezentau desigur o „valoare“ cu mult mai mare și purtau termen cam până la data când acei comercianți contau că d-na Leonescu — care nu avea altceva decât un atelier de croitorie — se va întoarce cu câștigurile fabuloase. •» Abonamente: Un ® n Lei 3^1 § Guni - 15, 3 tuni - 75 timii XL- 2/3 Cine vîiînmira, cu taiere Heia 1 Dacembrie a. c., ab asunîr al ziarului „UflHV si HSUl.“ nu îi asipra îi «sfatul» contra accidentelor de cui lerate, vrjjira tramvaie si au omor file. ba se cere. Nici o taxa. Nici o formalitate Slarul semnat de cititori constitue de-a dreptul ipostid de dsionare la sosietitea „SfE^UJISIO* co ri Bnlluftarești, str. Carol No. 19. Abona[ii sunt scutifi de ionuniitatea semnării ziaruiții. fondurile dela externe Câteva reflexiuni „Monitorul Oficial“ nr. 183, din 21 Noembrie a, crt., publica decretul pentru descinderea unui credit extraordinar de doua miioane lei la loniturile diplomatice ale ministerului de externe. Iată in mai puțin de un an al doilea credit extraordinar acordat acelui minister. Noi, Insă, nu facem imputări ministrului respectiv pentru aceste cheltueli ,cu toate că știm că, la venirea sa la cârmă, în ianuarie trecut, a găsit disponibilități de peste un milion și jumătate lăsate de predecesorul său din fondurile diplomatice și de propagandă. Ne mai amintim că în afară de aceste disponibilități regretatul Take Ionescu anulase din fondul de propagandă o sumă de DP«te un milion și șase sute mii lei. Dar în afară de milionul și jumătate rămas disponibil pentru cele două luni și ceva până la noul an bugetar, d. Duca, in chiar primele zile ale ministerialului său, mai ceruse un credit extraordinar de trei milioane ceeaca face peste patru milioane șî jumătate cheltueli in interval de câteva săptămâni. Din noul buget de la 1 Aprilie 1922, fondul de propagandă a fost suprimat și trecut la cheltuelile diplomatice cari însumează șapte milioane, și această măsură s’a luat pentru a înlesni ministrului mânuirea acestor fonduri căci cheltuelile diplomatice rămân secrete și fără control fie când cele de propagandă urmau să fie justificate în majoritatea cazurilor. Se vede că această cifră de 7 milioane nu a fost suficientă, deoarece nu găsim astăzi in prezența unui nou credit de două milioane. In total dar, d. Duca a avut la dispoziția d-sale: circa 1.500 MO lăsat deja predecesorul său,3.000.000 T-ul credit extraordinar , 7.000.000 fondul diplomatic pe exercițiul curent și 2 000.000 al doilea credit extraordinar. Total circa 13.500.000 în zece luni de guvernare ! Să vedem cât cheltuie predecesorul său în intervalul dela adică 6 bird și sumă-1 Aprilie 1921 până la 17 Ianuarie 1922. ....... ‘ ~ tate: Cheltueli diplomatice conform bugetului circa 3.400.00 Cheltueli de propagandă conform bugetului circa 1.400.000 .Total lei 4.S00.000 adică o treime din cât a cheltuit d. Dura. și să notam că mai avem patru luni întregi până la expirarea anului bugetar . Noi expunem aceste cifre fără cel mai mic gând de a ridica imputări în contra ministrului nostru de externe. Dimpotrivă recunoaștem că ministrul afacerilor străine are nu numai dreptul dar și obligațiunea de a cheltui larg acolo unde demnitatea și interesele țarei reclamă astfel de cheltueli. O țară ca a noastră trebue să-și susțină prestigiul și când este necesar ca ea să fie bine reprezentată, fie la conferințele din străinătate, fie cu ocaziunea venind la noi a unor oaspeți de seamă, sau pentru apărarea intereselor noastre prin propagandă și publicitate, noi suntem cei dintâi a aproba tot ceea ce sa face în acest sens. Banii astfel cheltuiți sunt bine plasați și nu putem decât să regretăm ca d u fondurile de cari dispunea ministerul nostru nu s’a găsit și suma necesară pentru plata cotizației datorită de România la Societatea Națiunlor, ceea ce a provocat afișarea noastră alături de republicele Honduras Stoeria și alte Stătulețe insolvabile... Dar dacă iui aducem nici o imputare d-lui ministru de externe, nu putem să nu ne amintim cu durere și revoltă sa-> firească de campania de ponegrire dusă de presa liberală în contra lui Take Ionescu pe chestia fondurilor de la externe. Șî astăzi când publicarea mentariului moștenire i acestui mare și cinstit patriot aduce i supremă și palpabilă dosmințire acestor bârfeli și calomnii ne gând in lu toate amăruejunt. le ce acest nobil și curat an*alet a avut de indurat din partea unor oameni cari terfelesc tuiul la adversarul politic și-și permit totul când au puterea in mână. Fie ca secțiunea postumă ce se desprinde din această Dubli* care sa contribue cel puțn pentru viitor la îndulcirea moravurilor noastre și la stârpirea calomniei mânuită cu atâta măestrie de anumite partide politice... Dip, Legătura directa cu Iugoslavia in zilele da 22—21 Noembrie s'aiu urmat in orașul Margaiereziopol. traiulivc între dasp juii clor ferate iugoslave si române. Obiceiul acestor tratative a fost sla Uirea unei legături directe de comuncare, pe căile ferate. Au fost stabilite taxele pentru transporturi personale și de mai suți și modalitățile de circ cuhnia trenurilor. Proiectele derulate și acceptate pe ambele părți au fost înaintate guvernelor de la Belgrad și București spre aprobare. Se crede, că legatura directă între arceste două state de ca piuea începe la 1 Februie 1926. QBW ■ incendiul din P.-Scams In noaptea de 27 Noembrie un mare incendiu a isbucnt la depozitul de coloniale al d-lui Adollf Wexler. Pompierii sosind la timp, au reușit să salveze casele învecinate, cari erau în mare pericol. Magaza, plină de uleiuri și substanțe chimice, coloniale și diferite mărfuri, a ars complet fără a se putea salva ceva de mărfuri. Pagubele trec de o jumătate milion. Panica a fost mare, având in vedere ca depozitul se află la centrul orașului și zgomotul detunăturilor uleiurilor ce explodau a băgat groaza în populația vecină. Se crede că focul a luat naștere din cauza unui răufăcător care ar fi intrat în magazie cu o lumânare spre a fura. Se fac cercetări. Mărfurile erau asigurata la Naționala și Dacia România Aniversarea ieâepenteței Albaniei implinindu -se 10 ani de la proclamarea independenței Albaniei, colonia albaneză din Capitală a serbat eri această aniversare printr’un To-Deuru la biserica albaneză din strada Enei: ........ i Mami-i...."" Au luat parte la solemniate reprezentanții ministerului de externe, ministerului de interne, al prefecturei de poliție, ai legației Angliei, Italiei, Iugoslaviei, consulul general albanez d. Dogani, etc. A oficiat arhimandritul Iuriu Șa îban care a ținut o cuvântare. Apoi a vorbit d. dr. Măciucă, președintele Coloniei albaneze albaneze. Incendiul d a lui Hotin Un groaznic incendiu a distrus fabrica de uleiu din corn. Porcovăț (juc. Hotin) cu care ocazie au fost arși doi muncitori. Pagubele sunt de 500 mii lei EMI 8 © C .STELAR Povestea artei inimi — Că niște aripi grozave a unor monștrii neihaivăii, ca niște vampiri, au ars fruntea bieților negri, cari au de gardă. — Tocmai așa. — Că arborii au produs în cui fructelor, capete de morluminate,de scântei sinistre în focuri jucătoare. — Da, da. — Că aceste genii ale răului I lovit tare De toți aceia cari cereau să le urmărească în fumul lor sau să le închidă irea. — Totul e foarte adevărat, jamnă! — Și nu te temi ? — Nu. — N‘a! simțit fiori de spată? — Am simțit, dar m-am stârpi.o — Ești tare. — Trebue să-mi fac datoria. sfi vă apăr pe d-v și pe fiul d-v. Carolina se așeză pe bancă, emoțională, îngrijirea mulatrului o emoționa. — Cine ar fi avut curajul să vgheze asupra somnului d-v? Cine s'ar fi gândit că acele năluciri ar fi putut să deștepte pe Ricard . Cine și-ar fi pus pieptul lui pavăză între dușmanii noștri nevăzuți și inima stăpânei mele ? Cine ? Acest, sărman mulatru, fiul nopții ca și negrii, și al zilei ca și albii, slugă și rob în moșia aceasta, dar și sclavul d-v., doamnă. — Sclav al soțului meu, — zise Carolina. Acest cuvânt lovi în inima lui Antonio. Un muget, ca acel al unui tigru, eși din pieptul lui; ochii, până acum, de o exprsiune imfabilă de duioșiei, trecură la o expresiune sălbatică de furie. Părea în acel moment, prin atitudinea lui amenințătoare, prin privirea lui încruntată, și prin agitația pieptului său, un tigru sau un leu. Carolina cunoscu că ceva dureros se petrecea in inima aceia; ceva teribil cșia în mintea lui; și totuși el îi para frumos. Fața mulatrului era aprinsă, buzele tremurau, ochii lui străluceau cu luciri de fulger, era în el multă tragedie, era cu advarar frumos. — Ce ai, Antonio ? — Nimic, doamnă, — răspunse acesta, liniștit de acea întrebare, care arăta grije și o oarecare afecție. — Credeam că te va fi cuprins vreo viziune din nopțile trecute. — Totul e limpede în jurul meu, totul are pentru mine un farmec deosebit, dar nu am dormit toată noaptea. — Ce ai făcut ? — Am cutreerat împrejurimile, am cercetat locurile cele mai ascunse, am stat cu urechea atentă și aproape 1 pH. de ușă ca să aud dacă plânge copilul, sau dacă vreuna din spaimele sinistre, cari ne urmăresc pe noi, iar tulbura somnul. — Mulțumesc, Antonio. — Ce a spus, doamna ? — Iți mulțumesc. — Vă rog, repetați-mi. — Ai sunt recunoscătoare. — Visez ? — Iți spun ceea ce simt. — Recunoștință, unui biet, sclav, recunoștință unui biet vierme ca mine! — Toți sunt sclavi, toți aveau datoria să vegheze asupra mea și toți au fugit. — Instinctul animație al conservării a fost un el mai puternic decât impulsul datoriei. — $1 în tine, nu trebue deci să-ți fiu recunoscătoare .— Eu, eu Antonio bâlbâia și nu știu ce să mai spună. -- In această singurătate in care mă găsesc, tu ești o providență. — Eu, eu... bâlbâi iarăși Antonio— Da, o providență. Bietul mulatru abia putu să se sprijin cascade un arbore ca să nu cadă, atât era de fericit. — Abia întors ce va fi soțul meu, voi face să fi recompensat cu belșug pentru serviciile tale. Figura lui Antonio se schimbă la această făgăduială— Și vreau să-i scriu ca să vină. —- Pentru ce să i deranjați? — E necesar. Atâtea lucruri ciudate în lipsa lui.. — Interesele patriei îl rețin. Dar și,familia lui, care e patria mimei... — Națiunea are iivoc de dânsul. — Dar și soța lui. — Concetățorii săi cer această absență. — Copilul cere prezența lui. — De ce să-l deranjați ? — Nu trebue să se întâmple nimic important intrin casă, pe care stăpânul să nu-l vadă nimic în Pasa lui, care să nu știe— Doamna s’ar arăta egoistă, chemându-l — M‘aș chema vinovată în cazul contrar. — Nimic nu s‘a petrecut în prezența doamnei. — Dar s‘a întâmplat totul în prezența familiei. — Așteptați, doamnă, să vedeți dacă se mai r repeta— Te mai îndoești de asta? — Nu știm nimic și nu putem să afirmăm nimic. — In toate astea trebue să fie vreo intenție ascunsă. — Nu mă îndoesc. — Și cum trebue să fi ° aici vreun scop secret, n'are să înceteze până când nu-și va fi împlinit scopul sau nu se va fi descoperit pricina. — Dar—- Pentru a împiedica răul sau pentru a descoperi pricina, e necesară prezența soțului meu. — Eu jur... *- Ce ? -- Eu jur pe memoria mamei că oricine ar încerca, om sau diavol, să se apropie de doamna, va trebui să treacă peste cadavrul sclavului său— Știu asta, și țî sunt recunoscătoare. — Prin urmare, doamna poate să doarmă liniștită... •— Imposibil. — Și lăsați pe stăpânul meu să-și îndeplinească însărcinarea primită de la concetățenii săi, să-și facă datoria de patriot. — A-i ascunde aceia ce s-a întâmplat e o faptă rea : a-i spune acestea și a-î împiedica să vină este imposibil. Dar, gândiți vă, doamnă, eu nu dorm, eu veghez încontinuu ; eu văd totul: simt cel mai mic sgomot Nu se mișcă frunza unui arbore fără ca eu să observ, nu trece o pasăre de noapte ca eu să nu văd. Credința mea artă obligă să mă multiplic ca o legiune pentru a fi pretutindeni. — Mulțumesc, Antonio, — zise Carolina cu totul emoționată. — Pentru ce doamna imi mulțumește ? Nu merit... Eu ti’abue să fac ceea ce fac:* chiar dacă n'aș voi, o forță superioară voinței mele m‘ar obi’sta să veghez pe când dormiți d-v. sa veghez când vă odihniți— Un premiu, o recompensa.... — Nu-mi vorbiți de> aceasta. Libertatea, care este unica reconpensa a sclavului, nu o doresc, o detest.. M'am convins că mi exstă mai mare bun ?pe lume, îmi place robia, o doresc, o iubesc , a devent în pieptul meu o relegime.Vreau sa vă servesc, vreau sa servesc pe fiul d-v. — Vrei sa servești și pa soțul meu, ne e așa ? pe toată, toată familia. — Afară de aceasta curva nu aș putea să traesc. Mă bucur chiar de ceea ce e mai anevoios, mă distrează chiar nopțile acelea de groază și de dezordine. Gândesc că pot să fiu foloșitor; eu pot să mor pentru stăpânii mei, pentru aceste ființe aproape supranaturale pentru mine, pe cari le iubesc, le venerez ca pe niște zei. Ești un sclav bun, Antonio, (Va urma)